Anulare act administrativ . Sentința 480/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.480
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER: - - -
Pe rol soluționare acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâta .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul CNSAS, prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar și pârâta personal și asistată de avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Reclamantul, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Pârâta, prin apărător, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și constatarea calității pârâtei de colaborator al Securității, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.2 lit.b din OUG 24/2008.
Pârâta, prin consilier juridic, în lumina prevederilor art.8 din CEDO și art.26 din Constituția României, solicită respingerea acțiunii în constarea calității pârâtei de colaborator al Securității, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Prezenta acțiune și demersul aduc atingere vieții private a pârâtei. În apărare, se invocă Hotărârea din cazul Haralambie contra României, precum și Hotărârea din cazul Rotaru contra României. De asemenea, arată că acțiunea intentată de este una care nu vizează un interes legitim real și actual, fiind nefondată în raport de scopul pentru care a fost înființat de a permite accesul la propriul dosar și deconspirarea securității, potrivit chiar OUG 24/2008. Astfel, solicită respingerea acțiunii ca nefondată și în temeiul art.274 pr.civ. obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, la 22.07.2009, reclamantul CNSAS solicitat constatarea existenței calității de colaborator al Securității, în privința pârâtei.
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/1/1059 din 03.04.2009, precum și a înscrisurilor atașate acesteia, s-a stabilit că pârâta fost recrutată la 11.08.1980 pentru supravegherea informativă a cetățenilor greci care vizitează România, iar din anul 1988 fost folosită de organele de Securitate în calitate de sursă, ultimele documente privind colaborarea acesteia cu Securitatea datând în anul 1989.
Susține reclamantul că informațiile consemnate în notele sale informative, precum și aprecierile făcute de ofițerii din cadrul Securității pe marginea activității desfășurate de pârâtă, sunt de natură să asigure condițiile impuse de dispozițiile art.2 lit.b din OUG 24/2008,pentru constatarea calității de colaborator al Securității.
Activitățile pârâtei sunt de natură să suprime drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, respectiv dreptul la libertatea de exprimare, libertatea opiniilor (art.28 din Constituția României din 1965 și art.19 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptul la viață privată (art.33 din Constituția României din 1965 coroborat cu art.17 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice).
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1 alin.7, art.33 alin.1, art.2 lit.b, art.8 lit.a și art.11 alin.1 din OUG 24/2008.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei Nota de Constatare nr.S/DI/1/1059 din 03.04.2009, Dosarul nr.R -, Dosarul nr.R -, adrese transmise de CNSAS către, și și adresele de răspuns ale acestor autorități.
Prin concluziile scrise formulate pârâta a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătându-se că acțiunea reclamantului nu vizează un interes legitim real și actual din partea acesteia, informațiile cuprinse în dosarele atașate acțiunii fiind de natură să aducă atingere vieții private a pârâtei.
Se arată, de asemenea, că, întrucât pârâta furnizat informații referitoare la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist săvârșite de cetățenii străini, motivele de fapt și de drept invocate de reclamant sunt netemeinice și sub aspectul teritorialității aplicării legii în sensul art.3 și 16 din Constituția României.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Din conținutul angajamentului din 11.08.1980 (fila 27-28 dosar) reiese că pârâta a acceptat colaborarea în secret cu organe ale Securității statului în direcția informării asupra unor aspecte sau fenomene negative, ce interesa această structură a statului.
Urmare acestui angajament, pârâta a întocmit mai multe note informative, în ceea ce privește supravegherea grupelor de turiști străini vizitatori la acel moment ai României, și a reprezentanților unor firme grecești, suspecți de apartenență la activitatea Serviciului de Informații, apreciate de reclamant ca reprezentând documente ce descriu relația pârâtei cu fosta Securitate a statului.
Dispozițiile art.2 lit. din OUG 24/2008 definesc noțiunea decolaborator al Securității ca fiind persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;
Din probele administrate în cauză de reclamant, respectiv angajamentul semnat de către pârât la 11.08.1980 și notele informative depuse la dosar, reiese că prima condiție impusă de dispozițiile legale precitate, este îndeplinită pe parcursul colaborării cu organele de Securitate, pârâta furnizând informații despre atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în mod detaliat.
Curtea apreciază că și cea de-a doua condiție prevăzută de art.2 lit.b din OUG 24/2008, este îndeplinită, informațiile cuprinse în cele 26 de note informative întocmite de către pârâtă și depuse la dosarul cauzei, fiind de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, prevăzute în Constituția României de la acea dată.
Astfel, din notele informative aflate la filele 57 - 86 din dosarul cauzei, semnate olograf de către pârâtă, reiese că aceasta comunica organelor de Securitate informații despre traseele, activitățile, convorbirile cetățenilor greci ai căror ghid era, cu cetățenii români cu care aceștia veneau în contact, sumele de bani pe care aceștia le foloseau în circuitele turistice, profesiile acestora, alte informații apreciate de către organele fostei Securități ca valoroase pe linie informativă.
De asemenea, pârâta în mod benevol sesiza organelor securității aspecte pe care le aprecia ca fiind importante pentru acestea, relevantă fiind în acest sens nota aflată la fila 81 din dosar, în care se consemnează prezenta frecventă a unui cetățean în România, legăturile acesteia cu cetățenii români și propaganda nefavorabilă pe care aceasta o realiza la adresa turismului românesc de la acea vreme.
Din cuprinsul consemnărilor ofițerilor de securitate, reiese că pârâta oferea relatări detaliate referitoare la atitudini și comportări suspecte ale turiștilor greci pe care îi însoțea, și apreciind că aceștia pot acționa împotriva orânduirii de la acea vreme, întrucât nu respectă programul turistic, au mulți prieteni printre români, iar unii sunt originari din România.
În raport de conținutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Curtea reține că prin informații furnizate, pârâta a îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la viață privată a persoanelor vizate în notele informative întocmite, ca urmare a angajamentului de colaborare cu structurile Securității, fiind astfel îndeplinită și cea de-a doua condiție, prevăzută de dispozițiile art.2, lit.b din OUG 24/2008.
În consecință, având în vedere cele reținute anterior, Curtea va admite acțiunea și va constata calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în B,--57, sector 3 în contradictoriu cu pârâta domiciliată în B,-, Bl.104,.3,.58, sector 5.
Constată calitatea de colaborator al Securității a pârâtei.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored./4 ex.
24.02.2010
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
