Anulare act administrativ . Decizia 494/2008. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.494/CA
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta Serviciul Public de Impozite, taxe și alte Venituri ale Local, din C,-, județ C, împotriva sentinței civile nr.401 din 07.02.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară C, cu sediul în C,-, județ C și intimatul intervenient Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, cu sediul în C, Port - Gara Maritimă, județ C, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 25.09.2008 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a acorda posibilitate părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 02.10.2008, 09.10.2008, 14.10.2008 și 15.10.2008.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, se constată;
Reclamantul Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale Local C () a chemat în judecată la data de 07.06.2006 pe pârâții Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea avizului conform nr. 11033/ 21.02.2006 emis de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C, aviz conform prin care întreaga suprafață de teren deținută de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA C (CN SA) este încadrată la categoria "terenuri aferente infrastructurii portuare", cu consecința exonerării acesteia din urmă de la plata impozitului pe terenul deținut, conform art.257 lit. "j" din Codul Fiscal și a adresei nr. -/26.06.2006 emisă de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, adresă prin care s-a respins plângerea formulată împotriva avizului conform.
Prin sentința civilă 4068/25.09.2006 a Tribunalului Bucureștis -a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța - secția contencios administrativ.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că acțiunii formulate de reclamanți împotriva pârâților îi sunt aplicabile în ce privește competența teritorială de soluționare, dispozițiile art.10 alin.3 coroborate cu cele ale alin.1 al aceluiași articol, în raport de împrejurarea conform căreia atât reclamantul, cât și pârâtul au sediul în
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esență că în fapt, la data de 21.02.2006 pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cae mis avizul conform a cărui anulare a solicită și prin care se consideră că toată suprafața de teren deținută de către CN SA constituie infrastructură portuară și pe cale de consecință, aceasta este scutită în întregime de la plata impozitului pe terenul deținut în folosință.
Ori, consideră că greșit pârâtul, în interpretarea art.256 alin.3 și 257 lit."j" din Codul fiscal a concluzionat că întreaga suprafață aferentă porturilor C și constituie infrastructură portuară deoarece, per ansamblu, prevederile art.257 din Codul fiscal prevăd că urmează a fi scutită de la plata impozitului pe teren deținătorii acelor terenuri care nu produc venituri, nedatorându-se impozit pentru diferite terenuri (al unui cult religios, al unui cimitir, al unei instituții de învățământ, al unei unități sanitare, al unei instituții publice) - cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice.
În acest sens, este cunoscut că activitatea desfășurată pe teritoriul Portului C este preponderent economică și nu hidrotehnică.
În consecință, se mai arată, printr-o interpretare teleologică a art.257 din Codul fiscal, apreciază că intenția legiuitorului a fost aceea de a scuti de la impozitare doar acea parte a teritoriului portuar care nu este susceptibilă de a produce venituri (digurile de larg, cele care adăpostesc navele) și nu și acele părți pe care CN SA le închiriază operatorilor portuari, în caz contrar, legiuitorul ar fi prevăzut expres scutirea de la plata impozitului pe întreg teritoriul portului și nu ar mai fi prevăzut necesitatea avizului de la Oficiul de Cadastru care să arate că toată suprafața portului este infrastructură portuară. Prin urmare, avizul conform nr.11033/21.02.2006 emis de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și adresa nr.253.618/26.04.2006 a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt nelegale și solicită anularea acestora.
La termenul din 25.10.2007 a formulat cerere de intervenție în interes alăturat pârâților CN Administrația Porturilor Maritime SA, cerere de intervenție admisă în principiu conform încheierii din 6.12.2007.
Tot la 6.12.2007 instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, invocată de pârâta Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, având în vedere că reclamantul a formulat la 24.03.2006 plângere prealabilă împotriva avizului nr.11033/21.02.2006, plângere adresată ANCPI, organul ierarhic superior al OCPI C, emitentul actului administrativ.
Prin întâmpinare, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, având în vedere în esență că emitentul actului administrativ atacat este Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C care, conform art.12 din HG 1210/2004 are personalitate juridică proprie, iar la 6 decembrie 2007 (fila 122) reclamanta a arătat că renunță la judecată față de pârâta Agenția Națională, renunțare de care s-a luat act la același termen.
Prin sentința civilă nr.401/7.02.2008 Tribunalul Constanța, Secția contencios administrativ a respins acțiunea reclamantului în contradictoriu cu OCPI C și intervenienta în interes alăturat pârâtei CN SA
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în fapt, reclamantul consideră că avizul conform nr.(1033) 21.02.2006 emis de pârâtă, nu își găsește susținere în normele legale în vigoare, invocând art.256 alin.3 art. 257 lit.i din Codul fiscal, HG 44/2004, art.2 din 18/1991, ordinul 534/2001.
Prin avizul conform nr.11033/2006 Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Caa rătat că terenurile aparținând porturilor maritime conform destinației 18/1991, 213/1998 sunt bunuri din domeniul public al statului în conformitate cu art.11 din 213/1998, aceste terenuri fac obiectul contractului de concesiune nr./1.06.2001 încheiat între (fost ) în calitate de concedent și CN SA C în calitate de concesionar.
Pentru aceste terenuri au fost atribuite numere cadastrale și s-a realizat înscrierea în cartea funciară.
Având în vedere acestea, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Cae mis avizul 11033/2006 în conformitate cu art.257 lit.j Cod fiscal arătând că terenurile se încadrează cu destinație în categoria terenurilor cu destinație specială, iar din punct de vedere al categoriei de folosință se încadrează în terenuri aferente infrastructurii portuare.
Potrivit art.77 alin.6 din HG 44/2007 prin sintagma infrastructură portuară, se înțelege ansamblul construcțiilor destinate adăpostirii, acostării și apărării navelor și protecției porturilor, precum și totalitatea căilor de comunicații pentru activități comerciale și industriale, iar opinia reclamantului conform căreia prin dispozițiile art.257 lit."j" Cod fiscal legiuitorul a avut intenția de a scuti de impozitare doar acea parte a teritoriului portuar care nu este susceptibilă de a produce venituri nu e întemeiată.
Aceasta, deoarece, pe lângă dispozițiile art.257 lit."j" Cod fiscal și pct. 77 alin.6 din HG 44/2004, care sunt în sens contrar celor susținute de reclamant, au fost avute în vedere și dispozițiile 213/1998 și 18/1991, terenurile pentru care s-a acordat avizul, făcând parte din domeniul public al statului, iar art.7 din alin.1 și 2 din HG 22/1999 arată că porturile sunt suprafețe delimitate din teritoriul național situate la malul mării sau al unei căi de navigație interioară, construite și echipate astfel încât să permită în principal primirea și adăpostirea navelor, efectuarea activității de transport naval precum și a altor activități.
Portul cuprinde totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcțiile hidrotehnice și navelor de acces, radarelor, construcțiilor, magaziilor, platformelor, căilor ferate, drumurilor, instalațiilor și echipamentelor aflate în perimetrul acestuia.
De asemenea, art.271din OG 22/1999 prevede că terenurile pe care sunt amplasate porturile, digurile, cheiurile, pavele, bazinele portuare și alte construcții hidrotehnice fac parte din domeniul public și avizul a fost emis cu respectarea și a dispozițiilor pct.7.6.1 și 8.11 din Ordinul 534/2001.
În consecință, s-a reținut că din cuprinsul acestor dispoziții legale rezultă fără nici un echivoc împrejurarea că infrastructura portuară cuprinde mai multe categorii de terenuri susceptibile a produce venituri, iar pârâta a emis avizul conform nr.11033/21.06.2006 cu respectarea dispozițiilor legale menționate.
Cererea de intervenție accesorie a fost admisă în aplicarea art.55 cod pr. civilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Serviciul Public de Impozite, Taxe și alte Venituri ale local, arătând că aceasta este nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului se arată că în mod greșit instanța a constatat legalitatea avizului conform atâta vreme cât acesta nu se întemeiază în nici un fel pe o documentație relevantă în ceea ce privește situația de fapt, deoarece singura documentație depusă se referă la intabularea suprafețelor deținute în Portul C și la contractul de concesiune încheiat între intervenienta CN C SA și nu există nici un motiv pentru care scutirea de la plata impozitului să fie condiționată de existența acestui aviz emis de, pe baza documentației cadastrale depuse de administrația portuară, decât în măsura în care Oficiul urma să desfășoare o activitate specifică (inclusiv de stabilire a diverselor categorii de folosință a terenurilor existente în perimetrul administrat de CN SA), în speță.
Se mai arată că scutirea de la plata impozitului pe teren este condiționată de apartenența terenului la una din categoriile de folosință ce aparțin de "infrastructura portuară", ori din documentația cadastrală întocmită de CN " SA și care a stat la baza elaborării avizului conform, rezultă că multe din suprafețele de teren deținute de aceasta se înscriu în categoria de folosință "curți și curți cu construcții", terenuri care sunt impozabile, aceeași fiind și situația pentru spațiile verzi existente în perimetrul deținut de intervenientă, împrejurarea că se plătește o redevență pentru folosirea terenului deținut în concesiune fiind lipsită de relevanță întrucât este echivalentul lipsei de folosință și nu există nici un temei pentru a scuti de la plata impozitului aceste terenuri.
Acestea, cu atât mai mult cu cât această categorie de folosință " terenuri aferente infrastructurii portuare" nu există, nefiind prevăzută de lege, Codul fiscal condiționând scutirea de la plata impozitului pe teren de apartenența acestuia la una din categoriile de folosință prevăzute de lege.
Se mai arată și că, pornind de la definiția infrastructurii portuare prevăzută de art.77 din HG 44/2004, putem să concluzionăm că terenul deținut de intervenienta CN SA include în mod evident și necesar și alte categorii decât cele incluse în definiție, cum ar fi terenurile virane, terenurile pe care se depozitează mărfuri și alte terenuri ce pot fi construite.
Urmând logica Oficiului de Cadastru s-ar ajunge la concluzia că toate terenurile deținute de CN SA se află sub construcții, ceea ce este greșit.
Recursul este nefondat.
În cauză, în raport de obiectul acțiunii deduse judecății, respectiv cererea reclamantului -onstanța de anulare a avizului conform nr. 11033/ 21.06.2006 emis de OCPI C, se constată că prima instanță a respins acțiunea reclamantului corect, cu o motivare legală și temeinică, reținând că în cauză avizul a fost emis cu respectarea legii, art.257 lit."j" din 571/2003 - Codul fiscal și art.I lit.H pct.22 din HG 84/2005 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a 571/2003 aprobate prin HG 44/2004.
Avizul conform a fost emis de pârâtul intimat OCPI C, avându-se în vedere că terenurile aferente portului C ( și nu numai, ci și Midia, M, ) au fost încadrate, din punct de vedere al "folosinței" în "terenuri aferente infrastructurii portuare", iar din punct de vedere al destinației, în "terenuri cu destinație specială".
Acestea, avându-se în vedere dispozițiile art. 2 din OG 22/1999 și art.7 din OG 22/1999, modificată, privind administrarea porturilor și a căilor navigabile, conform cărora portul reprezintă " suprafața delimitată din teritoriul național, situată la malul mării sau a unei căi navigabile, protejate sau artificial împotriva valurilor, vânturilor, curenților și ghețurilor, construite și echipate astfel încât să permită, în principal, primirea și adăpostirea navelor, încărcarea, descărcarea, transportarea, depozitarea mărfurilor, primirea și expedierea acestora cu mijloace de transport, îmbarcarea și debarcarea pasagerilor", acesta cuprinzând totalitatea acvatoriilor, terenurilor, construcțiilor hidrotehnice, șenalelor de acces, radelor interioare, clădirilor, magaziilor, platformelor, căilor ferate, drumurilor, instalațiilor și echipamentelor aflate în perimetrul acestuia".
Din aceste dispoziții legale rezultă că infrastructura portuară include mai multe categorii de terenuri (HB - ape stătătoare, BR - căi de comunicație, CF - căi ferate, CC- curți construcții), toate aceste categorii de terenuri însumate, constituind terenuri aferente infrastructurii portuare fiind desemnat expres și prin HG 84/2005 de modificare a HG 44/2004 (pct.22 teza ultimă ) în care se prevede: "Prin sintagma infrastructură portuară se înțelege ansamblul construcțiilor destinate adăpostirii, acostării și operării navelor și protecției porturilor, precum și totalitatea căilor de comunicație pentru activitățile industriale și comerciale".
În raport de acestea, susținerea din primul motiv de recurs va fi înlăturată, deoarece CN SA are în concesiune Portul C, care este compus din teren și infrastructura portuară situată pe acesta, conform contractului de concesiune MM/2714/2001 cu anexele acestuia și actele adiționale și în care sunt desemnate expres și "teritoriile" care fac parte din bunurile proprietatea publică a statului, predate pe bază de procese verbale de predare-primire între reprezentantul statului și concesionarul CN "" SA.
Legiuitorul a prevăzut obligativitatea obținerii avizului conform pentru a se asigura identificarea terenurilor care nu vor fi supuse impozitării, având în vedere că pentru acordarea avizului e necesară efectuarea, avizarea și recepționarea documentației cadastrale pentru aceste terenuri, fiind necesară identificarea și delimitarea suprafeței portului (compus din teren și infrastructura aflată pe acesta ) în totalitatea sa și nu doar porțiuni de suprafețe pentru care se acordă sau nu scutirea de impozit, conform art.257 lit."j" din Codul fiscal.
Astfel, susținerea conform căreia nu există categoria de folosință
"terenuri aferente infrastructurii portuare", nefiind prevăzută de lege, nu corespunde realității, întrucât dispozițiile din Codul fiscal se coroborează cu cele ale pct.77 din HG 44/2004 și OG 22/1999, din punct de vedere al destinației, terenul fiind cu destinație specială (), conform și art.2 alin.6 din 18/1991, infrastructura portuară neputând exista în afara terenului ce alcătuiește portul.
De asemenea, ordinul nr.534/2001 al Ministrului Administrației și Internelor la pct.7.6 și 7.6.1. se referă la terenuri cu destinație specială, iar pct.8.11 se referă la categoria de folosință a terenurilor.
În referire la plata redevenței de către concesionarul CN SA, aceasta se plătește și s-a calculat pentru întreaga suprafață a portului C, astfel cum a fost identificată conform HG 22/1999, aceasta fiind intr-adevăr echivalentul lipsei de folosință, plătită statului ca proprietar, iar scutirea de la plata impozitului e reglementată expres prin dispozițiile art.257 lit."j" din Codul fiscal, legiuitorul având legitimitate în a excepta anumite imobile de la plata impozitului, cu atât mai mult cu cât acestea sunt bunurile sale.
Prin urmare, având în vedere dispozițiile legale reproduse se constată că toate terenurile care alcătuiesc portul C, în concesiunea intervenită fac parte din terenuri cu destinație specială, avizul conform atacat a fost emis legal, consecința fiind aceea că nu toate terenurile sunt sub construcție, ci toată infrastructura se află pe teren, terenul putând fi compus și cin curți, spații verzi, intenția legiuitorului fiind ca în definiția infrastructurii portuare să cuprindă toate terenurile, construcțiile aferente porturilor, căilor de comunicație, chiar și celor cu scop comercial și industrial.
Pentru aceste considerente se constată că toate criticile aduse hotărârii recurate, sunt nefondate și în baza art.312 al.1 cod pr.civilă, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
CURTEA:
Respinge ca nefondat recursul promovat în contencios administrativ de reclamanta Serviciul Public de Impozite, taxe și alte Venituri ale Local, din C,-, județ C, împotriva sentinței civile nr.401 din 07.02.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția Contencios Administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C, cu sediul în C,-, județ C și intimatul intervenient Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, cu sediul în C, Port - Gara Maritimă, județ C, având ca obiect anulare act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
16 Octombrie 2008
;
Jud.red--/22.11.2008
Tehnored. Gref.CV/23.11.2008
Președinte:Adriana PinteaJudecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Eufrosina Chirica