Anulare act administrativ . Decizia 499/2009. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 499/ Dosar nr-

Ședința publică de la 25 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător

- - - - judecător

- - - - judecător

Grefier -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții - INTERNAȚIONAL SRL, - - SRL, - - și împotriva sentinței civile nr. 313/CA/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 iunie 2009, când părțile prezente a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 23 iunie 2009, respectiv pentru astăzi 25 iunie 2009.

CURTEA

Asupra recursului de față

Constată că prin sentința civilă nr. 313/CA din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Mun. invocată de pârât prin întâmpinare; S-a respins acțiunea formulată de reclamanții - INTERNAȚIONAL SRL, - - SRL, - - și G în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL ORAȘULUI, - - SRL ca nefondată și în contradictoriu cu PRIMĂRIA ORAȘULUI ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință; s-a respins cererea pârâtei - - SRL cu privire la cheltuielile de judecată ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Or. este întemeiată, raportat la faptul că potrivit art.77 din Legea nr.215/2001 primăria este o structură funcțională permanentă formată din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, fără personalitate juridică. Mai mult, actele a căror anulare se solicită în cauză nu sunt emise de Primărie ci de Primar.

Pentru aceste considerente s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Or. și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă, ca urmare a admiterii excepției.

În ceea ce privește fondul cauzei s-a reținut că prin Autorizația de construire nr.58/11.04.2008 III/A/3 s-a autorizat Organizarea de șantier pentru imobilul cu locuințe 3S+ la adresa- oraș jud. B iar prin Autorizația de construire nr. 59/11.04.2008 III/A/3 s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a unui imobil cu locuințe 3S+ la adresa- oraș jud.B, ambele fiind emise în favoarea pârâtei - - SRL.

Reclamanții - INTERNAȚIONAL SRL, - - SRL, - - și G au solicitat anularea acestor autorizații, invocând nerespectarea dispozițiilor mai multor acte normative.

S- a apreciat această acțiune nefondată, pentru următoarele considerente:

În primul rând nerespectarea obligațiilor cu privire la afișaj, potrivit Ordinului nr. 63/1998 privind obligația afișării la loc vizibil a panoului de identificare a investiției și nerespectarea obligației pentru aducerea la cunoștința primăriei a datei de începere a lucrărilor nu sunt motive de anulare a autorizațiilor, ci există sancțiuni administrative pentru acestea, sancțiuni care însă nu au relevanță în cauză.

De asemenea, chestiunile privind aducerea la cunoștința publicului a actelor normative emise de Consiliul Local al Or., constând în Planul Urbanistic General, regulamentul local aferent acestuia și Hotărârea Consiliului Local de aprobare nr.87/2007, nu au legătură cu pârâta - SA și în nici un caz nu pot duce la anularea autorizațiilor deținut e de aceasta.

Referitor la nivelul maxim al construcției ce se va edifica în baza autorizațiilor contestate în cauză, s-a reținut că prin cererea formulată pentru acordarea autorizației de construire s-a arătat intenția de a se construi un imobil cu înălțimea de 2 + (202). Deoarece în autorizațiile nr.58 și nr.59/11.04.2008 s-a trecut din eroare înălțimea 3S+ în loc de 2S+ (84 și 85) această eroare a fost rectificată ulterior (111 și 112 dosar). În aceste condiții, este evident că înălțimea construcției aprobată prin cele două autorizații este de 2S+.

Cu privire la nivelul maxim al construcției, precum și cu referire la depășirea POT-ului și a -ului, potrivit pct.c din anexa la HCL nr.87/31.05.2007, cota terenului este definită ca fiind cota "unde cea mai înaltă parte a terenului se întâlnește cu construcția" (31). În raport de această cotă, prin Hotărârea de Consiliul Local amintită s-a stabilit pentru Orașul înălțimea maximă a construcțiilor ca fiind de 13,5.

Așa cum părțile au recunoscut în cauză, în Or. nivelul maxim de înălțime al construcțiilor este de. Acest nivel nu a fost depășit în cauză deoarece cele două subsoluri sunt situate sub cota terenului, definită mai sus. Chiar dacă în una din părți respectivele subsoluri vor fi construite în afara solului, în partea opusă (partea cu fațada principală) acestea sunt sub nivelul solului, deci se află sub cota terenului definită mai sus, astfel că nu pot fi considerate etaje sau parter ci numai subsoluri.

Se mai reține că nu există nici un act normativ cu privire la numărul de subsoluri ce se pot construi, iar în cauză nu a fost încălcat regimul de înălțime aprobat prin Planul Urbanistic General pentru Or.

Referitor la procentul maxim de oculare a ternului (POT), acesta reprezintă raportul dintre suprafața construită și suprafața întregului teren, iar coeficientul de utilizare a terenului () este raportul dintre suprafața desfășurată și suprafața terenului.

Prin certificatul de urbanism nr.597/16.10.2007 s-a stabilit POT-.30% și -.1% (75-76). Prin același certificat s-a arătat nivelul maxim de înălțime ca fiind, deci POT-ul și -ul sunt stabilite pentru acest regim de înălțime, fără subsoluri.

Terenul pârâtei are suprafața totală de 1594,8 mp, iar față de indicii descriși mai sus, se impunea ca suprafața construită desfășurată să fie de 1594,8 mp. Suprafața construcției reclamantei este de 2456,88 mp din care s-au scăzut subsolurile de 866,88 mp, deoarece acestea nu au intrat în calculul -ului, pârâtul arătând că se aprobă numărul de subsoluri în funcție de diferitele grade de pante din oraș.

Din calcule a rezultat că POT-ul a fost depășit doar cu 0,17% (2,72 mp), ceea ce reprezintă o toleranță foarte mică, care în opinia instanței de fond poate fi admisă și pentru care nu se impune anularea autorizației de construire. De asemenea, -ul fără subsoluri este de 1 și nu este depășit, așa cum susțin reclamanții.

Toată nemulțumirea reclamanților pornește de la cele două subsoluri, care, așa cum s-a arătat mai sus nu pot fi considerate decât subsoluri, câtă vreme cel puțin una din laturile lor se află sub nivelul cotei 0 și potrivit legislației cu privire la urbanism nu trebuie avute în calcul la verificarea respectării regimului de înălțime.

În ceea ce privește încălcarea dreptului la servitutea de însorire, reclamanții s-au limitat la simple afirmații, fără susținere în probatoriul administrat, în condițiile art.1169 Cod civil. Reclamanții nu au dovedit care este distanța dintre clădirile pe care le dețin și viitoarea clădire a pârâtei pentru a se putea verifica dacă au fost respectate distanțele stabilite prin același certificat de urbanism descris mai sus, precum și dacă regimul de înălțime aprobat le încalcă acestora servitutea de însorire.

Pentru toate aceste considerente, s-a apreciat că în cauză nu au fost încălcate dispozițiile normative invocate de reclamanți, respectiv că nu există nici un motiv de nulitate a acelor două autorizații contestate, astfel că acțiunea acestora este nefondată.

Cererea pârâtei - SRL cu privire la cheltuielile de judecată a fost, de asemenea, respinsă, având în vedere că la dosar nu s-a depus nici un înscris din care să rezulte cheltuielile pe care această pârâtă le-a avansat în cauză.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții - INTERNAȚIONAL SRL, - - SRL, - - și G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, în baza. 304 pct.9 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții au arătat că sentința civilă a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Ei au demonstrat cu probe încălcarea de către Primăria orașului a obligațiilor sale legale referitoare la comunicarea reglementărilor de urbanism și la ilegalitatea emiterii unor autorizații în contradictie flagrantă cu documentele existente la dosarul de autorizare și chiar cu cererea SRL. Susțin că a fost încălcat regimul de înălțime aprobată prin Planul Urbanistic General a orașului. Instanța nu a înțeles cum se calculează cota terenului și a tras concluzii contrare legii apreciind că sunt subsoluri, nivelurile aflate deasupra suprafeței terenurilor, subsoluri care au și balcoane. S-a încercat eludarea numărului maxim de niveluri admise. Nu se pot ignora cele două niveluri ale clădirii denumite subsoluri. Planul Urbanistic General a orașului precizează în mod obligatoriu numărul de niveluri admise ale clădirilor. A demonstrat că procentul de ocupare a terenului este depășit, iar instanța a apreciat că reprezintă o toleranță mică ce poate fi admisă în condițiile în care nici un act normativ nu-i conferă această competență. ar fi periculos. Instanța nu s-a pronunțat asupra încălcării prevederilor art. 31 și 32 din HG nr. 525/1996 invocate de ei în cerere. Acestea se referă la înălțimea maximă admisă pentru construcții. De asemenea, instanța nu s-a pronunțat cu privire la neconcordanța gravă între autorizațiile de construire și documentația care a stat la baza acestora. În legătură cu încălcarea dreptului la însorire, instanța a apreciat în mod eronat faptul că nu există susținere în probatoriul administrat, deși ei au invocat Ordinul nr. 536/1997 al Ministrului Sănătății. Dacă existau dubii s-au contestări, erau obligatorie verificarea de către Primăria a acestor aspecte și întocmirea unui studiu de însorire. Din planul de amplasament rezultă că înălțimea clădirii în zona vest depășește distanța între clădiri încălcându-se normele obligatorii referitoare la însorire.

Intimata pârâtă - SRL a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului, solicitând că reclamanții nu au făcut dovada efectivă a producerii unui prejudiciu ireparabil în persoana lor prin continuarea edificării construcției. A respectat numărul de niveluri admise și regimul de înălțime al imobilului. . se calculează în funcție de cota terenului și are în plan două subsoluri. De asemenea nu a încălcat procentul maxim de ocupare a terenului cu atât mai mult cu cât suprafața reală măsurată a terenului este mai mare decât cea din acte. Ordinul Ministrului Sănătății conține recomandări, iar reclamanților li se respectă dreptul de însorire.

Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea apreciază recursul ca parțial fondat.

Potrivit art.77 din Legea nr.215/2001 primăria este o structură funcțională permanentă formată din primar, viceprimar, secretarul unității administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului, fără personalitate juridică. Această structură nu are atribuții în eliberarea autorizațiilor de construire, atribuții exclusive în emiterea acestor acte administrative are primarul.

Corect s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Or. de către prima instanță.

Actele administrative atacate sunt Autorizația de construire nr.58/11.04.2008 III/A/3 privind Organizarea de șantier pentru imobilul cu locuințe 3S+ la adresa- oraș jud. B și Autorizația de construire nr. 59/11.04.2008 III/A/3 prin care s-a autorizat executarea lucrărilor de construire a unui imobil cu locuințe 3S+ la adresa- oraș jud. B, ambele fiind emise în favoarea pârâtei - - SRL.

Reclamanții - INTERNAȚIONAL SRL, - - SRL, - - și G au solicitat anularea acestor autorizații, invocând nerespectarea dispozițiilor Legii 50/1991, Planul urbanistic General pentru orașul, Hotărârea Consiliului Local 87/2007, Ordinul 1430/2005, HG 525/1996, Legea 350/2001, Ordinul 536/1997etc.

De fapt toate motivele invocate vizează două aspecte: nerespectarea de către proiectul de construcție întocmit la cererea - SRL a regimului de înălțime aprobat pentru orașul și a depășirii numărului de niveluri de clădire admise în zonă.

Toate aspectele relevate se referă la probleme tehnice care necesită părerea unor specialiști în domeniul construcțiilor (proiectare). Instanța nu poate verifica susținerile părților referitoare la suprafața reală a terenului, cota terenului, distanța dintre construcția ce se va edifica și clădirile reclamanților care susțin că li se încalcă dreptul la însorire, neconcordanța între autorizațiile de construire și documentația care a stat la baza acestora etc. La dosar sunt depuse doar inscrisuri care nu lămuresc toate aceste aspecte.

Curtea apreciază că în cauză se impune efectuarea unei expertize tehnice prin care un specialist independent față de părți să procedeze la analizarea proiectului de construire raportat la situația de fapt existentă pe teren, dar și față de Planul Urbanistic General pentru orașul.

Soluționarea cauzei fără efectuarea unei expertize tehnice de specialitate echivalează cu soluționarea procesului fără a se intra în cercetarea fondului.

În consecință, pentru aceste motive, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul, să caseze în parte sentința civilă atacată și în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă să trimită cauza spre rejudecarea instanței care a pronunțat hotărârea casată pentru completarea probatoriului cu o expertiză tehnică construcții/arhitectură prin care să se verifice susținerile părților referitoare la suprafața reală a terenului, cota terenului, distanța dintre construcția ce se va edifica și clădirile reclamanților, concordanța între autorizațiile de construire și documentația care a stat la baza acestora, toate raportate la proiectul de construire autorizat și, PUZ și.

Curtea, va menține dispozițiile sentinței civile atacate referitoare la soluționarea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de recurenții reclamanți - INTERNAȚIONAL SRL, - - SRL, G și - - împotriva sentinței civile nr.313/CA/17.03.2009 pronunțată de de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ pe care o casează în parte și în consecință:

Trimite cauza spre rejudecarea acțiunii formulate de reclamanți în contradictoriu cu pârâții PRIMARUL ORAȘULUI, - - SRL aceleiași instanțe.

Menține dispozițiile sentinței civile atacate cu privire la admiterea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Municipiului.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 25 iunie 2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Mirena Radu

- - - - - -

Grefier

Red. MC 25.06.2009/dact.VP 26.06.2009/3 ex.

Judecător fond

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa, Mirena Radu, Maria Ioniche

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 499/2009. Curtea de Apel Brasov