Anulare act administrativ . Decizia 504/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.504

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 23 02 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe

JUDECĂTOR 2: Voicu Rodica

JUDECĂTOR 3: Hortolomei Victor

GREFIER: - -

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant CORPUL CONTABILI ȘI AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA (), împotriva sentinței civile nr.2594/08 10 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX--a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă MUNICIPIUL S-DIRECȚIA FISCALĂ

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul reclamant prin consilier juridic și intimata S prin consilier juridic, cu delegații la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea constată că la data de 23 02 2009 s-a depus prin fax din partea intimatei pârâte întâmpinare la recursul formulat.

Reprezentantul intimatei pârâte depune originalul întâmpinării, o copie comunicând reprezentantului recurentului reclamant.

Recurentul reclamant prin consilier juridic depune taxă judiciară de timbru în sumă de 97 lei și timbre judiciare în valoare de 5 lei, instanța procedând la anularea acestora.

Părțile, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurentul reclamant Corpul Contabili și Autorizați din România (), prin consilier juridic solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate, cu obligarea pârâtei să anuleze decizia nr.31/16 04 2008 și să revină asupra modului de calcul al impozitului.

Intimata pârâtă Municipiul S-Direcția Fiscală S, prin consilier juridic, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, pentru considerentele din întâmpinare.

Curtea declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Prin sentința civilă nr.2594/8.10.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal s-a respins acțiunea și acțiunea conexată formulate de reclamantul Corpul Contabili și Autorizați din România,() în contradictoriu cu pârâtul Municipiul S - Direcția Fiscală Locală S, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamantul contestă decizia nr.31/16.04.2008 emisă de pârâtă privind respingerea contestației formulate împotriva deciziei de impunere nr.3031/4.03.2008, susținând că potrivit prevederilor legale pârâta a stabilit în mod greșit impozitul aferent clădiri aflate în proprietatea reclamantului, situată în S, făcând aplicarea dispozițiilor pct.55 lit.e din HG 44/2004 în detrimentul dispozițiilor pct.55 lit.b din același act normativ.

Tribunalul reține că potrivit art.1 alin.2 din HG 1553/2003, reevaluarea imobilizărilor corporale se efectuează în vederea determinării valorii juste a acestora ținându-se seama de inflație, utilitatea bunului, starea acestuia și de prețul pieței, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă și această reevaluare se efectuează în conformitate cu normele privind reevaluarea imobilizărilor corporale prevăzute în anexă.

Potrivit art.3 din HG 1553/2003 la terminarea acțiunii de reevaluare, rezultatele acesteia se aprobă de Adunarea generală a acționarilor sau a asociaților, respectiv de Consiliul de Administrație și se reflectă în situațiile financiare potrivit reglementărilor aplicabile.

Tribunalul a constatat că în realitate reclamantul nu a realizat o reevaluare legală a clădirii după finalizarea lucrărilor de extindere modernizare conform procedurii legale ci o înregistrare în contabilitate a valorii acesteia, prin evidențierea costurilor investiției alături de valoarea inițială de achiziție a clădirii.

În situația în care valoarea de inventar a clădirii stabilită în această modalitate, prin însumarea valorii de achiziție cu cea a investiției devin aplicabile, disp.pct.55 lit.d și e din HG 44/2004 unde se prevede că în cazul clădiri a cărei valoare nu a fost recuperată integral pe calea amortizării și la care s-au efectuat lucrări de modernizare, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prev.pct.53 începând cu data de 1 lunii următoare celei în care se înregistrează în contabilitate reevaluarea în urma lucrărilor de modernizare.

Pârâta a luat drept bază de calcul a impozitului valoarea de inventar comunicată de reclamant, căreia i-a aplicat procentul de 10% prev.de pct.55 lit.e în raport de dispozițiile HCL S nr.128/2007 întrucât această valoare este stabilită prin însumarea valorilor de investiții, așa cum rezultă din declarația privind valoarea reală a lucrărilor executate în baza autorizației de construire de 834.113,52 lei, fapt necontestat de reclamant și a valorii de achiziție a imobilului, menționată în contractul de vânzare cumpărare nr.875/2004.

Cât privește susținerea reclamantului în sensul că la pct.55 lit.b se arată că sunt considerate ca fiind reevaluate și clădirile la care s-au executat lucrări de reconstruire, consolidare,modernizare, modificare sau extindere cu aprobarea Consiliului de Administrație, a apreciat Tribunalul că nu poate fi luat în considerare întrucât prin raportare la disp.art.253 alin.5 din Lg.571/2003 privind codul fiscal, constituie o adăugare la lege.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta Corpul Contabili și Autorizați din România criticând

sentința pentru netemeinicie și nelegalitate pentru următoarele motive:

-în cauză sunt aplicabile disp.pct.55 lit.b și e din HG 44/2004, privind normele de aplicare a Codului fiscal.

Aceste dispoziții sunt aplicabile numai lucrărilor de modernizare nu și acelor de construcții și extindere cum este cazul clădirii recurentului. Lucrărilor de construcții și extindere li se aplică lit.b, a pct.55, care precizează clar că în urma acestor lucrări clădirea se consideră ca fiind reevaluată.

S-au asimilat lucrările de construcție și extindere celor de modernizare și s-a considerat că necesită și reevaluarea; ori clădirea recurentului a suferit lucrări de reconstrucție și extindere a căror recepție s-a efectuat în conformitate cu dispozitive legale, în urma căreia s-a stabilit valoarea clădirii înregistrată ca atare în contabilitate.

-în cauză nu trebuia făcută dovada unei reevaluări potrivit prevederilor menționate de instanță având în vedere că asupra imobilului s-au făcut lucrări de reconstruire, clădirea este considerată reevaluată.

-referitor la valoarea asupra căreia a fost aplicată cota de impunere de 10% se arată că potrivit art.253 alin.6 din Lg.571/2003, cota impozitului pe clădiri se stabilește de Consiliul local între 5% și 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice până la sfârșitul lunii în care s-a efectuat prima reevaluare.

Contrar prevederilor legale, în cazul clădirii în cauză, cota de impunere a fost aplicată la valoarea cumulată a clădirii și a investiției efectuate.

-deși instanța consideră c nu se pot aplica dispoz.pct.55 lit.b din HG 44/2004, în susținerea considerentelor instanța a menționat că devin aplicabile în cauză disp.pct.55 lit.d și e din HG 44/2004.

În drept cererea de recurs se întemeiază pe disp.art.299-308 pr.civ.

Pârâtul intimat Consiliul Local al Municipiului S-Direcția Fiscală Locală Saf ormulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond ca legală.

Asupra recursului de față Curtea constată că este nefondat pentru următoarele motive:

În baza autorizației de construire nr.685/27.06.2005, reclamanta recurentă a executat lucrări pentru ", etajare, modificări interioare, la o construcție existentă în valoare de 834.113,52 lei.

La recepția finală a lucrărilor s-a stabilit valoarea clădirii înregistrată ca atare în contabilitate, ca fiind valoarea de achiziție însumată cu valoarea lucrărilor de investiție efectuate asupra clădirii, făcând astfel aplicabile disp.pct55 lit.d și e din HG 44/2004, care se referă la cazul clădirii a cărei valoare nu a fost recuperată legal pe calea amortizării al care s-au efectuat lucrări de modernizare, pentru care impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prev.pct.53.

Reclamantul recurent recunoaște că nu a făcut reevaluarea imobilului respectiv, apreciind că acesta s-ar considera reevaluat conf.pct.55 lit.b din HG 44/2004, însă Curtea apreciază așa cum a reținut și instanța de fond că HG 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Lg.571/2003 nu poate modifica sau adăuga prevederile acestei legi, neavând forța juridică necesară și astfel că nu sunt incidente calculării impozitului aferent clădirii.

Dispozițiile pct.55 lit.d și e din HG 44/2004 au fost reținute în mod corect de instanța de fond, acestea nu depășesc cadrul legal de reglementare al legii în baza și pentru executarea căreia au fost adoptate.

Curtea apreciază astfel că în mod corect s-a făcut aplic.disp.pct.55 lit.e rap.la art.55 lit.d din HG 44/2004 pentru stabilirea impozitului aferent clădirii recurentului.

Față de cele reținute mai sus în conf.cu art.312 al.1 pr.civ. se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant CORPUL CONTABILI ȘI AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA (), împotriva sentinței civile nr.2594/08 10 2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX--a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă MUNICIPIUL S-DIRECȚIA FISCALĂ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 23.02.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Red.VR GREFIER

EF/2ex.

20.03.2009

Tr.B-9

Jud. SG

Președinte:Grecu Gheorghe
Judecători:Grecu Gheorghe, Voicu Rodica, Hortolomei Victor

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 504/2009. Curtea de Apel Bucuresti