Anulare act administrativ . Sentința 55/2010. Curtea de Apel Suceava

Comentarii

0

Dosar nr- - anulare act administrativ -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINTA NR. 55

Ședința publică din 15 februarie 2010

PREȘEDINTE: Sas Remus

Grefier - -

Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Fundația Caritatea B, cu sediul procesual ales la Societatea Civilă de Avocați " & Asociații" din B,-, sector 1, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de B cu sediul în B,-, sector 1, intervenienți în nume propriu fiind Municipiul B - prin Primar, cu sediul în municipiul B,-, județul și Spitalul de Pneumoftiziologie B, cu sediul în B,-, județul.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 01 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecată din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data de 08 februarie 2009 și, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de astăzi, 15 februarie 2010.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea adresată acestei instanțe, înregistrată sub nr-, reclamanta Fundația "Caritatea" B a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de anularea deciziei mr. 1581 din 27 decembrie 2007 emisă de pârâtă și obligarea acestuia la emiterea unei decizii de restituire în natură a imobilului construcție și teren situat în B,-, județul

În motivarea cererii s-au învederat următoarele:

În fapt, după cum rezultă atât din cuprinsul deciziei contestate, cât și din întreaga documentație, ce a fost anexată cererii de restituire în natură a imobilului situat în B,- (fostă-, încă de la data edificării sale în anul 1906, acesta s-a aflat în proprietatea Comunității din B, aspect consemnat in Tabelul de avere mobila si imobila a Comunității din B 1943 (poziția 67), fiind preluat in mod abuziv de către statul R in temeiul Decretului nr. 302/1948 privind naționalizarea instituțiilor sanitare particulare.

In temeiul dispozițiilor OUG nr. 94/2000, reclamanta s-a adresat Comisiei Speciale de, solicitând restituirea in natura a imobilului anterior menționat, cerere le-a fost respinsă cu motivarea că la data soluționării sale, terenul in speță este ocupat de construcții noi - edificate, după momentul preluării abuzive de către statul român, precum si de construcții transformate prin efectuarea de adăugiri, acestea depășind 50% din suprafața desfășurata actuala.

Nelegalitatea deciziei contestate rezulta, pe de o parte, din faptul ca raportul de expertiză ce a stat la baza emiterii acestei decizii a fost întocmit de către un expert care nu avea calificarea / specializarea necesara pentru a constata situația imobilului a cărui restituire se solicita, respectiv, de a stabili si care sunt construcțiile edificate anterior preluării abuzive de către stat si care sunt cele construite sau transformate ulterior acestui moment.

Pe de altă parte, raportul de expertiză realizat în speța și în consecință, decizia emisă în temeiul concluziilor acestui document, au fost întocmite cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor art.1 1 din nr.OUG 94/2000.

Pentru a soluționa cererea sa de restituire în natură a imobilului situat in B,- (fosta Str. - nr. 1). Comisia Speciala de avea obligația ca, prin efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, să verifice situația reala a imobilului in speța.

Respectiv, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. 2 si alin. 3 din nr.OUG 94/2000, a apreciat că era necesar a se stabili dacă imobilul în speță, putea fi restituit în natură în întregime sau parțial, dacă toate construcțiile edificate pe teren sunt cele inițiale, preluate in mod abuziv de către stat in temeiul Decretului nr. 302/1948, sau dacă acestea au fost edificate după momentul preluării abuzive de către statul român, ori sunt construcții transformate prin efectuarea de adăugiri la corpurile inițiale.

Pentru a determina toate aceste aspecte absolut esențiale pentru justa soluționare a cererii de restituire in natura a imobilului, a apreciat că imobilul (teren si construcție) trebuia supus unei expertize tehnice de specialitate topografie/topometrie și construcții: în raport de natura expertizei care se impunea a fi realizată și faptul că expertul desemnat a realiza lucrarea, trebuia să fi avut pregătirea necesara în domeniul topografiei / topometriei si construcții.

Cu toate acestea, expertiza ce a stat la baza emiterii deciziei contestate, a fost efectuata dl. - expert evaluator, membru al si, acesta neavând, calificarea necesara pentru întocmirea acestei lucrări: din contră, specializarea sa ca evaluator nu-i permitea realizarea unei expertize topografice topometrice și in construcții, având ca obiect determinarea caracterului construcțiilor edificate pe teren (respectiv, de a determina dacă sunt construcții vechi, preluate de stat construcții noi ori transformate).

Pentru a putea stabili daca imobilul in speța poate 11 sau nu fi restituit în natură (sau, altfel spus, de a stabili dacă terenul este ocupat de construcții vechi și/ sau construcții noi - edificate după momentul preluării abuzive de către statul român, de construcții transformate prin efectuarea de adăugiri și de asemenea, de a observa ponderea suprafețelor construite la data preluării abuzive de către stat in raport de suprafața construita actuala a spitalului), expertul avea obligația de a efectua o analiza detaliata a acestor construcții, precum si a terenului.

În acest sens,a apreciat că este absolut necesara efectuarea unor măsurători atât în ceea ce privește terenul (pentru a vedea ce suprafața este ocupată, ce suprafață este liberă și ce se poate restitui în natură), dar și a construcțiilor existente pe acesta. Mai mult, se impunea o analiză suplimentară a construcțiilor edificate tocmai pentru a determina care dintre acestea au fost construite ulterior preluării abuzive de către stat si care dintre ele existau deja la momentul preluării.

Cu toate acestea, după cum rezultă din cuprinsul raportului de expertiza realizat, evaluatorul nu a efectuat măsurători ale imobilelor (teren si construcții) pentru a determina suprafețele acestora, nu a făcut nici o verificare pentru a determina perioada edificării lor, deși aceste elemente erau esențiale pentru soluționarea cererii formulate în cauză.

În aceste condiții, este evident că aprecierile expertului care au stat la baza întocmirii raportului de expertiză, au un grad ridicat de relativitate. Ori, în condițiile în care, sarcina principala a expertului era aceea de a stabili daca adăugirile aduse construcțiilor depășesc sau nu 50% din aria desfășurată actuală, este evident că de exactitatea si rigurozitatea măsurătorilor efectuate de expert, depindea însăși modul de soluționare a cererii reclamantei, respectiv, de a dispune sau nu retrocedarea imobilului.

Mai mult decât atât, concluziile raportului de expertiză, se întemeiază pe elemente si informații inexacte, în cadrul Cap. II. La pct. 5, evaluatorul arătând in mod expres că "proprietatea nu a fost expertizată detaliat. Orice schiță din raportul de expertiza prezintă dimensiunile aproximative ale proprietății".

In mod greșit, Comisia Speciala de a trecut cu superficialitate peste modul neștiințific de realizare a raportului de către expert și a omologat ca atare acest raport, deși este evident că de corectitudinea măsurătorilor, depindea însăși temeinicia deciziei.

Expertul a reținut in cuprinsul raportului de expertiză, faptul că suprafața totală a terenului ar fi fost, la data preluării abuzive, de 7.382 mp. În realitate, după cum rezultă din Planul de situație din 1939 al spitalului,. 1:500, terenul preluat in mod abuziv de către stat, avea o suprafața aproximativ egala cu cea de astăzi, respectiv. 9.998 mp.

In partea introductivă a raportului de expertiză, cât si în capitolul privind "situația juridica și locativă", evaluatorul a reținut că imobilul a cărui retrocedare a solicitat-o este alcătuit din teren în suprafață de 9.999 mp si un număr de 4 construcții, după cum urmează: CI - spital si centrala termică; C2 - dispensar - administrativ; C3-; C4 - cabină poartă.

Însă, în mod greșit, consemnează evaluatorul în cuprinsul raportului de expertiza că pavilionul principal și dispensarul sunt formate dintr-o suprafața veche construita de 1.244 mp și suprafața nou construită de 3.085.9 mp. concluzionând așadar, că suprafața imobilelor noi, depășește 50% din suprafața derulată actuală a construcției.

Construcțiile sunt alcătuite din corpuri de clădire de sine stătătoare, fiind posibilă restituirea în natura a clădirilor vechi.

Imobilul a cărui retrocedare a solicitat-o este compus din teren si trei corpuri principale de clădire:

- pavilionul spital;

- pavilionul dispensar;

- pavilionul administrativ.

În ceea ce privește calificarea construcțiilor, potrivit dispozițiilor OUG94/2000, în vechi și noi", a solicitat să vedea că cele trei corpuri de clădire sunt constituite după cum urmează:

Corpul principal de clădire (în continuare "corpul "), alcătuit din pavilion spital, policlinică și centrala termică cuprinde:

- Clădire veche in suprafața de 622 mp, precum si o extindere a clădirii vechi (in extremitatea stânga), ce a fost efectuată anterior reluării abuzive de către stat;

- Partea de construcție ce poate fi apreciată ca imobil nou, constă într-o extindere a clădirii vechi, prin includerea unor spații, prin extinderea clădirii vechi în extremitatea dreaptă, precum și în extremitatea, respectiv, în zona din spate.

dispensar (în continuare " corpul B") cuprinde:

- Clădire veche alcătuită din corpurile denumite "Locuință" si "", precum și dintr-o suprafață de aproximativ 30 mp, având destinație de beci (inițial denumită "pivniță pentru gheață");

- Clădire nouă realizată printr-o extindere a vechii clădiri, prin înlocuirea vechiului cerdac de scânduri cu un hol;

administrativ (în continuare "corpul C") este o construcție nouă, edificată după preluarea abuziva de către stat. În ceea ce privește vechea a spitalului, aceasta a fost demolată, fiind construită o alta, în extremitatea stânga a terenului.

Având în vedere această structură a celor trei corpuri principale de clădire, precum si dispozițiile imperative ale OUG nr. 94/2000 și ale Normei metodologice de aplicare a nr.OUG 94/2004, în realizarea expertizei, evaluatorul avea obligația să verifice daca acele corpuri de clădire edificate după preluarea abuzivă, pot fi calificate ca fiind"imobil nou"ori nu, daca au sau nu o existența de sine stătătoare ori nu.

Astfel, Norma metodologică de aplicare a nr.OUG 94/2000, stipulează faptul că, nu poate fi considerat imobil nou în raport cu cel preluat, imobilul - construcție, căruia i-au fost adăugate, pe orizontal și/ sau verticală, în raport cu forma sa inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct. În această situație, în mod obligatoriu se va dispune retrocedarea în natură a suprafeței deținute in proprietate de solicitant, la data preluării abuzive.

Așa cum s-a arătat, contrar concluziilor raportului de expertiză ce au fost preluate necritic de către Comisia Speciala de, cele trei construcții, respectiv, corpurile din care sunt alcătuite, au o existență de sine stătătoare, putând fi exploatate in mod individual, distinct. Acest aspect, rezultă inclusiv din cuprinsul Raportului de expertiză tehnică extrajudiciară, efectuat de expert G, document ce a fost anexat la cererea adresată Comisiei.

noi de clădire nu depusese 50% din suprafața actuală desfășurata a construcțiilor, putând fi dispusă restituirea acestora in natură.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 3 din nr.OUG 94/2000, corpurile noi de clădire "se preiau cu plata, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurata actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat".[.]

În ceea ce privește noțiunea de "imobil nou", consacrată de dispozițiile nr.OUG 94/2000, acestea reprezintă construcțiile cărora, în raport cu forma lor inițială, li s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale respectiv, etajări și/sau adăugiri de corpuri noi pe orizontală, a căror pondere este de 50% din aria desfășurata actuala a construcției.

a contrario, în situația în care construcțiilor preluate în mod abuziv li s-au făcut adăugiri ulterior acestui moment, dar care nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, beneficiarul retrocedării va dobândi dreptul de proprietate asupra întregului imobil (cu obligația de a achita contravaloarea).

Referitor la Corpul, solicită ca instanța să aibă în vedere două aspecte:

1) este alcătuit dintr-un corp de clădire vechi si unul nou;

2) cele două corpuri sunt unități distincte, de sine stătătoare.

În consecință, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 3 din nr.OUG 94/2000, coroborate cu pct. 6 din Norma Metodologică de aplicare a nr.OUG 94/2000, vechea clădire poate fi restituită în natură, pentru corpul nou de clădire, urmând a fi stabilite despăgubiri prin echivalent.

În ceea ce privește Corpul B, chiar dacă s-ar aprecia că este alcătuit din corpuri ce nu pot fi considerate unități de sine stătătoare, solicită a se constata că ponderea noii construcții, raportat la aria actuala desfășurata a Corpului B, nu depășește 50%, urmând a fi restituit în întregime, în natură.

În mod greșit, Comisia Specială de Restituire nu a dispus restituirea în natură a suprafeței de teren libera de construcții.

Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. 4 din OUG nr. 94/2000"în cazul în care terenul este ocupat parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea in natura a pârtii de teren ramase libere []".

Cu încălcarea acestor dispoziții legale și in temeiul unui raport de expertiză nelegal întocmit, Comisia Speciala de a respins cererea de retrocedare a terenului, refuzând inclusiv retrocedarea terenului liber de construcții, deși acesta nu poate fi încadrat in categoriile limitativ prevăzute de dispozițiile legal mai sus menționate, neputând fi calificat drept teren necesar pentru buna utilizare a spitalului (respectiv, a corpurilor de clădire ce lot fi restituite in natura).

În dovedirea cererii s-au depus la dosar înscrisuri (expertize, planuri de situație, decret de expropriere, acte de proprietate).

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Comisia Specială de retrocedare a învederat următoarele:

Potrivit art. 1 alin. 3 din nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, construcțiile existente în natură împreună cu terenurile aferente lor, în măsura în care construcțiilor nu le-au fost aduse adăugiri care să depășească 50% din aria desfășurată actuală. În caz contrar, în cadrul procedurii administrative reglementate de nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se poate dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat.

Raportul de expertiză administrat nu a fost un act care să stea la baza deciziei ci doar unul din actele privind situația juridică a imobilului.

Concluziile acestui raport, au fost coroborate și confruntate cu celelalte documente privind situația juridică emise de către autoritățile competente iar analiza acestora a dus la soluția menționată în decizia atacată.

De altfel, raportul de evaluare nu face decât să completeze lucrarea cadastrală efectuată deja la nivelul anului 2003 și avizată de către OJ. B, lucrare tehnică de specialitate din care rezultă fără vreun dubiu faptul că, suprafața construită existentă în anul 2003 este de 2968 mp, iar suprafața construită la nivelul anului 1943 era de 1244 mp, existând prin urmare, o diferență de 1.724 mp între suprafața construită veche și suprafața construită nouă, deci un raport de peste 50% între imobilul preluat și cel actual.

A mai menționat că o parte din construcții ( spre exemplu) au fost demolate și înlocuite cu construcții noi care nu fac decât să crească și mai mult diferența procentuală.

Prin urmare, având în vedere faptul că, atât din schițele imobilului depuse la dosarul aferent cererii de retrocedare, cât și din alte date referitoare la construcție, reiese în mod cert faptul că imobilului i-au fost aduse adăugiri în proporție de peste 50%.

Astfel, acesta este considerat, în temeiul art. 1 alin. (3) din OUG94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, imobil nou în raport cu cel preluat și este evident faptul că, în cadrul procedurii administrative reglementate de OUG94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu este posibilă restituirea în natură, iar Comisia specială de retrocedare, în mod corect a dispus respingerea cererii de restituire în natură și propunerea de acordare de despăgubiri pentru imobilul, teren, preluat în mod abuziv, care este în prezent ocupat de construcția nouă a spitalului.

În situația în care se consideră un singur corp de clădire (așa cum, de fapt, el este), raportarea suprafeței nou construite la suprafața veche construită, conduce la un procent de peste 50% diferență, iar în situația în care se consideră două corpuri de clădire distincte (ceea ce nu corespunde realității) raportarea suprafeței nou construite la suprafața veche construită, conduce la ipoteza că unul dintre corpuri este integral nou, deci nu se poate dispune restituirea în natură, iar celălalt corp are adăugiri care nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală, situație în care se poate dispune măsura restituirii în natură cu obligarea beneficiarei de a plăti contravaloarea adăugirilor aduse.

În prezent, așa cum reiese din schițele realizate atât de expert cât și de G, în afară de corpul (spital și policlinică), mai există încă un corp de dimensiuni mari (dispensar-administrativ), deci o singură clădire, așa cum rezultă din toată documentația prezentată la dosar și nu două corpuri de clădire distincte, despărțite de o parte de teren liber, așa cum încearcă solicitanta să arate, inducând prin aceasta instanța în eroare.

In consecință, diferența dintre concluziile celor două expertize, rezidă în modalitatea diferită de apreciere a corpului dispensar - administrativ, în sensul că în prima expertiză este, în mod real, apreciat ca un singur corp de clădire, iar în cea de-a două expertiză este, în mod eronat, apreciat ca fiind compus din două corpuri distincte de clădire, care sunt separate și care pot fi utilizate separat, aspect nereal, care poate fi lesne detectat.

Mai mult, reclamanta a precizat că adresa nr. 723/2008 a Spitalului de Pneumoftiziologie B, a primit-o după momentul declanșării prezentului proces, s-a comunicat faptul că, pavilionul dispensar-administrativ este format dintr-un singur corp de clădire, care nu poate fi defalcat, iar părțile dispensar și administrativ nu pot fi utilizate distinct.

În privința suprafeței terenului aferent imobilului, construcție, s-a reținut suprafața de 7.378, aceasta fiind suprafața menționată în actele depuse la dosar, ca fiind suprafața anterior momentului preluării abuzive. Faptul că în prezent, suprafața este de 9.998, nu are relevanță, statul neavând cadrul legal de a acorda despăgubiri decât pentru suprafața preluată abuziv, deci numai pentru cei 7.378

În cauză au formulat cereri de intervenție Municipiul B și Spitalul de Pneumoftiziologie (fila 74, 77).

În motivarea cererii, primul intervenient a învederat următoarele:

Decizia atacată este legală și temeinică, având în vedere prevederile art. 1 alin.3 și alin.4 din nr.OUG 94/2000, privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată cu modificările și completările ulterioare. Conform acestor prevederi legale, nu se va dispune retrocedarea dacă adăugirile aduse construcțiilor preluate în mod abuziv depășesc 50% din aria desfășurată actuală, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat situație în care se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent.

În cuprinsul raportului de expertiză, expertul a identificat imobilul atât în partea scrisă cât și în planuri de situație anexate, delimitând construcțiile existente la momentul preluării abuzive a imobilului, cât și construcțiile edificate ulterior preluării arătând suprafața exactă a acestora, precum și suprafața terenului pe care se află amplasate construcțiile. Astfel prin compararea datelor menționate în înscrisurile de mai sus, expertul a stabilit ponderea construcțiilor noi față de cele existente la data preluării, concluzionând că suprafața construcțiilor existente la data preluării, reprezintă 40,31% din suprafața construită în corpul de clădiri "Spital" și 41,80% din suprafața construită în corpul de clădiri " Dispensar-administrativ".

În ceea ce privește terenul aferent construcțiilor, acesta este ocupat parțial de construcții și restul este necesar pentru o bună utilizare a acestora: căi de acces pietonal și pentru autovehicule, precum și o zonă (potrivit Ordinului Ministerului Sănătății nr. 914/2006 este necesar o suprafață de minimum 20 mp/pat, iar această unitate spitalicească are 120 de paturi x 20 mp. = 2400 mp. spațiu ).

interesul promovării acestei cereri, motivat de faptul că imobilul în speță - Spitalul de Pneumoftiziologie B - a trecut din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și Familiei în domeniul public al municipiului B și în administrarea Consiliului Local B prin nr.HG 866 din 16.08.2002.

C de-al doilea intervenient a arătat că potrivit art. 1 din nr.OUG 94/2000, nu se poate dispune retrocedarea dacă adăugirile aduse construcțiilor preluate în mod abuziv depășesc 50% din aria desfășurată actuală, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat, situație în care se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent.

Motivele invocate de reclamantă, privind nelegalitatea deciziei sunt nefondate, susținerile acesteia sunt eronate, neavând un suport real.

Raportul de evaluare privind Spitalului de Pneumoftiziologie, B, a fost întocmit de expertul evaluator drd.. - expert tehnic judiciar, expert din Corpul Contabili Autorizați din România, membru al Corpului de experți tehnici, expert evaluator active și bunuri imobiliare, evaluator Agenția Națională de cadastru și Publicitate imobiliară, membru titular. Expertul a identificat imobilul și a delimitat construcțiile existente în prezent, în care se regăsesc și o parte din construcțiile existente la momentul preluării abuzive a imobilului.

Expertul a arătat că suprafața - construcțiile inițiale a fost de 1244 mp, după cum se precizează în Extrasul din Tabelul de avere mobilă și imobilă - proprietatea comunității evreilor B din anul 1943 - de la Direcția Județeană Ba A rhivele Naționale, la care s-au adăugat corpuri noi de zidărie prin alipiri pe orizontală a căror suprafață totală în prezent este de 3.085,90 mp.

Având în vedere prevederile art. l alin. 3 din nr.OUG 94/2000, republicată, imobilul actual al spitalului poate fi considerat ca un imobil nou în raport cu cel preluat și în aceste condiții legea prevede acordarea de măsuri reparatorii.

și terenul în care funcționează spitalul sunt proprietatea Consiliului Local al Municipiului B și au fost date în administrare Spitalul de Pneumoftiziologie B, prin Hotărârea Consiliului Local B nr. 55 din 28 februarie 2005 și Protocolul de predare - primire 459/2635 din 28 ianuarie 2003, încheiat între Spitalul de Pneumoftiziologie B și Primăria Municipiului

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin decizia nr. 1581 din 27 decembrie 2007 emisă de Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, s-a respins cererea Fundației "Caritatea", privind restituirea în natură imobilului, construcție și teren, situat în municipiul B,-,-, județul B, aceasta nefiind posibilă întrucât, la data soluționării de retrocedare, imobilul, teren, preluat de la solicitantă, este ocupat de construcții noi, edificat după momentul preluării abuzive de către statul român și de construcții transformate prin efectuarea de adăugiri care depășesc 50% din desfășurată actuală. conform art.1 alin.(3) și (4) din

OUG

nr.94/2000, republicată cu modificările și completările ulterioare.

S-a constatat calitatea de persoană îndreptățită a Fundației Caritatea, pentru a beneficia de prevederile nr.OUG 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare și s-a propus acordarea de despăgubiri solicitantei, în condițiile Titlului VII privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, pentru imobilul, teren, în suprafață de 7372, situat în municipiul B, str. -, fostă-, județul

Clădirea și terenul proprietatea reclamantului au fost preluate de către Statul Român în temeiul Decretului nr. 302/1948, imobilele proprietatea reclamantului fiind menționate în anexa cuprinsă în decret.

Reclamanta a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilelor teren și construcții prin următoarele înscrisuri: extras din tabelul de avere mobilă și imobilă nr. 968/2007 emis de Direcția Județeană Baa rhivelor naționale (fila 36), plan de situație întocmit în anul 1939 (98), tabel teren și construcții ( 159-160).

Potrivit art. 1 alin. 1 din nr.OUG 94/2000: "Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute laart. 2, se retrocedează foștilor proprietari".

Alineatul 3 al aceluiași articol stipulează că: "Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, construcțiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităților, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităților, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi). aduse construcțiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurată actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării inițiale, îmbunătățiri funcționale și altele asemenea".

Alineatul 4 al aceluiași articol dispune că:"În cazul în care terenul este ocupat parțial, persoana îndreptățită poate obține restituirea în natură a părții de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcții noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora și pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedează în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții ușoare sau demontabile.

Punctul 6 din normele metodologice ale nr.OUG 94/2000, adoptate prin nr.HG 1094/2005 prevede că: 1) "Prin imobil nou în raport cu cel preluat se înțelege acea construcție căreia, în raport cu forma inițială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfășurată actuală (etajări sau/și adăugiri de corpuri noi pe orizontală".

2)" Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul -

construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct".

Punctul 7 din normele metodologice stipulează că: "Prin amenajări de utilitate publică se înțelege străzi, parcări, trotuare, spații verzi, parcuri, alei și altele asemenea".

În cauză, s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză pentru identificarea construcțiilor vechi preluate abuziv de Statul Român și a construcțiilor noi edificate anterior preluării. De asemenea s-a dispus și efectuarea unei expertize topo pentru identificarea suprafeței de teren preluate abuziv.

Prin raportul de expertiză în construcții efectuat în cauză ( 388 - 414)

s-au identificat atât construcțiile existente la data preluării abuzive de către Statul Român cât și construcțiile edificate ulterior preluării.

Construcțiile vechi existente la data preluării au fost identificate prin perimetrul de culoare galbenă în planul de situație (412) iar construcțiile edificate ulterior preluării au fost identificate prin perimetrul de culoare roșie

( 412).

A reținut expertul că ponderea construcțiilor vechi în raport cu suprafața construită actuală este de 55,8%, suprafața construită desfășurată a corpurilor de clădire vechi fiind de 1663,28 și a corpurilor de clădire noi - 1314, 13

La determinarea acestor suprafețe a fost avut în vedere planul de situație din 1939 ( 98) extrasul din tabelul de avere ( 36) și alte aspecte esențiale neavute în vedere la întocmirea expertizelor extrajudiciare, respectiv, studiul materialelor de construcție, structura zidăriei, a lemnului din care au fost confecționate șarpantele, tehnologia de construcție.

Deși aspectul litigios al părților poartă mai mult asupra împrejurării constând în procentul suprafeței de clădire vechi în raport cu aria desfășurată actuală (sub sau peste 50%) instanța apreciază că acest aspect litigios are o semnificație secundară în raport de dispozițiile pct. 6 alin. 2 din normele metodologice adoptate prin nr.HG 1094/2005 care stipulează că nu este considerat imobil nou în raport de cel preluat, imobilul - construcție căruia i-au fost adăugate, pe orizontală și/sau pe verticală, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct. În acest caz, se va dispune retrocedarea în natură a suprafeței deținute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive.

Din cuprinsul raportului de expertiză rezultă că din punct de vedere constructiv, clădirile noi pot funcționa distinct și că acestea sunt clădiri adăugite și construite cu structură de rezistență proprie ( 394, 395).

Prin urmare, reclamanta este îndreptățită doar la restituirea în natură a clădirilor vechi, clădirile noi fiind corpuri suplimentare de sine stătătoare ce pot fi utilizate distinct.

În ceea ce privește suprafața de teren preluată abuziv, instanța constată că aceasta nu poate fi restituită în natură.

Potrivit art. 1 alin. 4 din nr.OUG 94/2000, suprafața de teren ocupată de construcții noi, aria necesară în vederea bunei utilizări a acestora și aria afectată unor amenajări de utilitate publică nu se restituie în natură, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.

Punctul 7 din nr.HG 1094/2005 prevede că prin amenajări de utilitate publică se înțelege străzi, parcări, trotuare, spații verzi, parcuri, alei și alte asemenea.

Din cuprinsul raportului de expertiză topo efectuat în cauză ( 444-453) întreaga suprafață de teren liberă a cărei restituire în natură se solicită, e compusă din spații verzi (4591 ), trotuare (432,84 ), alei 1387,71 ), parcări (229,45 ). Așadar, reclamanta este îndreptățită la restituirea în natură doar în ceea ce privește suprafețele de teren pe care sunt edificate construcțiile vechi.

Pentru considerentele învederate, văzând și dispozițiile art. 3 alin, 7 din nr.OUG 94/2000,Curteaurmează să admită în parte cererea principală și cererile de intervenție, urmând să oblige Comisia de să emită o decizie de restituire în natură (cu respectarea dispozițiilor art. 1 alin. 10 din OUG94/2000) a construcțiilor vechi preluate abuziv și a terenului pe care acestea sunt edificate.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte, contestația formulată de reclamanta Fundația Caritatea B, cu sediul procesual ales la Societatea Civilă de Avocați " & Asociații" din B,-, sector 1, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de B cu sediul în B,-, sector 1, intervenienți în nume propriu fiind Municipiul B - prin Primar, cu sediul în municipiul B,-, județul și Spitalul de Pneumoftiziologie B, cu sediul în B,-, județul.

Admite în parte cererile de intervenție, formulate de intervenții în nume propriu Municipiul B - prin Primar, cu sediul în municipiul B,-, județul și Spitalul de Pneumoftiziologie B, cu sediul în B,-, județul.

Anulează în parte decizia nr. 1581/27.12.2007 emisă de Comisia Specială de, în sensul că:

Anulează dispoziția de respingere a cererii de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv și a terenului pe care acestea sunt edificate.

Menține dispoziția privind respingerea cererii de restituire în natură a imobilelor construcții edificate ulterior preluării abuzive și a restului suprafeței de teren.

Menține dispoziția privind acordarea de despăgubiri în ceea ce privește imobilele construcții și teren ce nu se restituie în natură.

Obligă Comisia Specială de să emită o decizie de restituire în natură a imobilelor construcții vechi preluate abuziv, în suprafață totală de 1663,28, construcții identificate prin perimetrul de culoare galbenă al schiței raportului de expertiză (fila 412 dosar - pavilion dispensar și beci; fila 413 dosar - pavilion principal spital; fila 453 dosar -₄) și a suprafeței de teren pe care se află edificate aceste construcții.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 15 februarie 2010.

Președinte, Grefier,

Red. - -

Tehnodact./11.03.2010/6 ex.

Președinte:Sas Remus
Judecători:Sas Remus

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: