Anulare act administrativ . Sentința 56/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.56/CA

Ședința publică de la 29 ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore

Grefier - - -

Pe rol, judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanții COMUNA LUI - prin Primar și CONSILIUL LOCAL LUI, cu sediile în Comuna lui, județul C și pe pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR cu sediul în B,-, sector 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - F-ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ C, cu sediul în C,-, -F1, județul C, având ca obiect anulare act administrativ.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15.01.2009 și consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.01.2009 și 29.01.2009.

CURTEA:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL CONSTANȚA sub nr-, reclamanții Comuna lui și Consiliul Local lui au chemat în judecată pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și DGFP C - Activitatea de Inspecție Fiscală, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 58/04.03.2008, deciziei de impunere nr. 5651/17.12.2007 și Raportului de inspecție fiscală din 14.12.2007.

Reclamanții au mai solicitat suspendarea executării actelor administrative contestate până la soluționarea irevocabilă a acțiunii.

În motivarea acțiunii se invocă următoarele aspecte:

În urma controlului finalizat prin raportul de inspecție fiscală din 14.12.2007 s-a constatat că în perioada 01.10.2004 - 31.12.2006 reclamanții au efectuat vânzări de terenuri către persoane fizice în valoare totală de 3.562.468 lei, sumă pentru care nu s-a evidențiat în contabilitate și nu s-a virat la bugetul consolidat al statului TVA în valoare de 609.509 lei.

În acest sens a fost emisă decizia de impunere nr. 5651/2007 ce a fost contestată. Contestația a fost respinsă prin decizia nr. 58/04.03.2008.

Actele ce constată obligația de plată a TVA de către reclamante sunt nelegale întrucât:

1. DECIZIA DE NR. 5651/17.12.2007 și Raportul de inspecție fiscală din 14.12.2007 sunt lovite de nulitate absolută pentru că fac referire la o persoană lipsită de capacitate de folosință, respectiv "Primăria lui ".

2. Comuna lui nu este o persoană impozabilă. Codul Fiscal prevede expres că instituțiile publice sunt persoane neimpozabile, exceptând situațiile în care acestea desfășoară activități care ar produce distorsiuni concurențiale mediului economic. Comuna lui administrează domeniul public și privat al comunei, inclusiv prin vânzarea bunurilor aparținând acestuia, iar prin această activitate nu poate face acte de concurență. Mai mult, trebuie să se facă diferența între terenurile vândute prin negociere directă și cele vândute la licitație. În cazul terenurilor vândute prin negociere directă au fost avute în vedere prevederile codului d e procedură civilă, prețul fiind stabilit la nivelul taxelor de timbru care ar fi fost achitate dacă deținătorii acelor terenuri ar fi ales calea uzucapiunii. În această situație este evident că nu se poate vorbi de concurență față de terți.

3. Interpretarea dată activităților instituției reclamante este contradictorie și subiectivă. Astfel, deși s-a considerat că pentru perioada de până la 01.10.2004 reclamanții nu sunt persoane impozabile din punctul de vedere al TVA, ulterior acestei perioade s-a apreciat că se datorează TVA. Aprecierea a avut la bază plafonul cifrei de afaceri care se referă însă numai la întreprinderile mici și nu la instituțiile publice.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării se invocă prevederile Legii nr. 554/2004 și numărul mare de angajați, lipsirea instituției de aceste sume putând afecta grav activitatea primăriei și asigurarea serviciilor publice pentru cetățeni.

Acțiunea este însoțită de actele atacate și de înscrisuri aferente acestora.

Pârâtele depun întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii și a cererii de suspendare a executării.

În ceea ce privește cererea de suspendare, se arată că în speță nu sunt îndeplinite cerințele Legii nr. 554/2004, respectiv un caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. Totodată, reclamantele trebuie obligate la plata unei cauțiuni.

În privința fondului cauzei se arată următoarele:

1. Primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, MEF putând efectua verificări la această entitate asupra modului de respectare a prevederilor legale.

2. Instituția reclamantă este o persoană impozabilă, codul fiscal definind persoana impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități. Din punctul de vedere al TVA, instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activități desfășurate în calitate de autorități publice. În cazul în care se încasează tarife, contribuții etc. pentru evitarea unei distorsiuni concurențiale, chiar dacă activitățile sunt prestate în calitate de autoritate publică, instituția este considerată persoană impozabilă. Se mai arată că nu are relevanță dacă vânzarea s-a făcut prin negociere directă sau la licitație.

3. În mod corect s-a avut în vedere plafonul de 2 miliarde de lei, de la data de 01.10.2004 acesta fiind depășit. Legea are în vedere toate persoanele impozabile, nu numai întreprinderile mici.

Întâmpinarea este însoțită de înscrisuri.

Prin sentința nr. 460/15.05.2008 instanța a dispus suspendarea executării actelor administrative contestate, pentru considerentele expuse.

În vederea soluționării fondului cauzei au fost administrate următoarele probe: înscrisuri, interogatoriu, expertiză.

Instanța reține următoarea situație de fapt și de drept:

1. Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual. Potrivit art. 41 alin. 1.pr.civ. "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată". Potrivit art. 41 alin. 2.pr.civ. chiar și asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere.

În concluzie, față de prevederile art. 41 alin. 1.pr.civ. capacitatea procesuală de folosință este analizată în directă legătură cu posibilitatea ca o persoană să fie parte în judecată. În speță, Primăria lui nu este parte în proces. Chiar și dacă ar fi fost parte în proces, putea sta în judecată în temeiul art. 41 alin. 2.pr.civ. Cu atât mai mult, este posibilă efectuarea de verificări la contribuabilul Primăria lui, fără ca acest aspect să atragă nulitatea absolută a actelor emise, în această fază neputându-se discuta de "capacitate procesuală de folosință".

2. Potrivit codului fiscal în vigoare pentru perioada avută în vedere de organul de control - art. 127 - "(1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfășoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.

(2) În sensul prezentului titlu, activitățile economice cuprind activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obținerii de venituri cu caracter de continuitate.

(3) Nu acționează de o manieră independentă angajații sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea sau alte obligații ale angajatorului.

(4) Cu excepția celor prevăzute la alin. (5) și (6), instituțiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitățile care sunt desfășurate în calitate de autorități publice, chiar dacă pentru desfășurarea acestor activități se percep cotizații, onorarii, redevențe, taxe sau alte plăți.

(5) Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în calitate de autorități publice, dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurențiale.

(6) Instituțiile publice sunt persoane impozabile pentru activitățile desfășurate în aceleași condiții legale ca și cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum și pentru activitățile următoare:

a) telecomunicații;

b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific și altele de aceeași natură;

c) transport de bunuri și de persoane;

d) servicii prestate de porturi și aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f) activitatea târgurilor și expozițiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitățile organelor de publicitate comercială;

i) activitățile agențiilor de călătorie;

j) activitățile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante și alte localuri asemănătoare.

(7) Sunt asimilate instituțiilor publice, în ceea ce privește regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, orice entități a căror înființare este reglementată prin legi sau hotărâri ale Guvernului, pentru activitățile prevăzute prin actul normativ de înființare, care nu creează distorsiuni concurențiale, nefiind desfășurate și de alte persoane impozabile".

În perioada avută în vedere de către organul de control, Primăria lui a vândut diferite terenuri în diverse modalități prevăzute de lege, respectiv prin licitație și prin negociere directă. O primă observație trebuie făcută în legătură cu acest aspect, legea nefăcând distincție între diferite tipuri de operațiuni (vânzări) pentru a le identifica ca fiind impozabile sau nu din punctul de vedere al TVA. Legea definește persoana impozabilă în funcție de activitățile desfășurate, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestor activități.

Potrivit textului mai sus citat, instituțiile publice nu sunt persoane impozabile, cu excepțiile prevăzute la alineatele 5 și 6, respectiv dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurențiale ori pentru activitățile desfășurate în aceleași condiții legale ca și cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică. Textul mai enumeră explicit o serie de activități pentru care instituțiile publice sunt considerate persoane impozabile, fără relevanță în speță.

Reclamantele sunt considerate persoane impozabile, putând fi încadrate în ambele excepții prevăzute de lege.

În temeiul Normelor Metodologice de aplicare a codului fiscal, în forma lor valabilă în perioada relevantă, (art. 127): " (1) Nu are caracter de continuitate, în sensulart. 127alin. (2) din Codul fiscal, obținerea de venituri de către persoanele fizice din vânzarea locuințelor proprietate personală sau a altor bunuri care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale.

(2) Activitatea de încasare a taxelor prevăzute laart. 283alin. (1) din Codul fiscal, efectuată de către persoane impozabile, nu constituie activitate economică, în sensulart. 127alin. (2) din Codul fiscal.

(3) de bunuri și/sau prestările de servicii efectuate în mod gratuit de organizațiile fără scop patrimonial nu sunt considerate activități economice.

3. (1) În sensulart. 127alin. (4) din Codul fiscal, instituțiile publice nu sunt persoane impozabile și pentru următoarele activități:

a) vânzarea, direct sau prin intermediari, către persoane fizice, în scop de locuință, a imobilelor sau a părților de imobile, aflate în proprietatea statului, date în folosință înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată în legislația României. Dacă vânzarea are loc prin intermediari, aceștia nu datorează taxa pe valoarea adăugată pentru încasările din vânzarea acestor locuințe și nici pentru comisionul aferent, dar în mod corespunzător nu beneficiază de exercitarea dreptului de deducere pentru aceste operațiuni;

b) livrările de bunuri dobândite după data de 1 iulie 1993, dacă la achiziția acestora s-a plătit taxa pe valoarea adăugată și taxa respectivă nu a fost dedusă.

(2) Direcțiile generale ale finanțelor publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului potrivit legii.

(3) Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, distorsiuni de concurență rezultă atunci când aceeași activitate este desfășurată de mai mulți operatori economici, dintre care unii beneficiază de un tratament fiscal preferențial, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate și/sau a serviciilor prestate de aceștia nu este grevată de taxa pe valoarea adăugată, față de ceilalți operatori economici care sunt obligați să greveze contravaloarea livrărilor de bunuri și/sau a prestărilor de servicii efectuate cu taxa pe valoarea adăugată.

(4) În situația în care instituțiile publice desfășoară activități de natura celor prevăzute laart. 127alin. (5) și (6) din Codul fiscal, persoana impozabilă poate fi considerată instituția publică în ansamblu sau, în funcție de natura activității desfășurate, numai partea din structura organizatorică prin care sunt realizate acele activități.

Textul face referire expresă la vânzările de locuințe, indicând că pentru aceste vânzări nu se datorează TVA numai dacă au fost date în folosință înainte de introducerea taxei pe valoare adăugată în legislația României. Se stabilește astfel calitatea de persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA a instituției publice, atunci când desfășoară activități de vânzare bunuri din patrimonial său, vânzarea de terenuri nefiind exclusă în mod expres. Sunt înlăturate astfel toate susținerile referitoare la excluderea vânzării de terenuri din sfera faptelor de comerț și a autorității publice din sfera comercianților, în materie existând reglementări distincte care nu au nici o legătură cu cele susținute.

Și susținerea reclamanților potrivit cu care primăria nu a desfășurat operațiuni economice întrucât terenurile din patrimonial privat al localității au fost înlocuite prin vânzare cu contravaloarea lor în bani (fără un profit) va fi înlăturată. Așa cum rezultă și din raportul de inspecție fiscală încheiat la 14.12.2007, în baza HCL nr. 42 din 15.04.2005 toate vânzările de terenuri către persoane fizice efectuate în perioada 01.05.2005 - 31.12.2006 au inclus în preț atât valoarea de adjudecare cât și taxa pe valoarea adăugată, aceasta nefiind virată la bugetul consolidat al statului. Pe de altă parte, argumentul invocat este în totală neconcordanță cu definiția dată de lege activităților economice, în toate situațiile de vânzare un bun fiind înlocuit cu valoarea lui în bani.

Față de dezlegarea dată de lege cu privire la noțiunea de "distorsiuni de concurență", se constată că activitatea desfășurată de către reclamante (vânzarea de terenuri din patrimonial său) este de natură să aibă astfel de efecte. Având în vedere că trăim într-o societate dinamică, este de la sine înțeles că vânzări de terenuri se efectuează de către diverși operatori economici (aspect notoriu cunoscut), iar acordarea unui regim preferențial instituțiilor publice ar duce la distorsiuni de concurență. Contrariul ar trebui dovedit potrivit art. 1169 Cod civ.

În acest sens este și norma europeană invocată (Directiva nr. 112/2006), aceasta utilizând noțiunea de "distorsiunisemnificativeale concurenței". Și în această situație, de la caz la caz, în funcție de evoluția pieței imobiliare, în baza probelor, se poate determina caracterul semnificativ al distorsiunilor. Reamintim că în speță nu a fost dovedită inexistența distorsiunilor, cu atât mai mult cu cât din înscrisurile depuse (situația încasărilor din vânzările de terenuri pe anii 2004-2006) rezultă prețuri semnificativ mai mici decât cele practicate în aceeași perioadă de către alți operatori economici (cunoscute notoriu).

În funcție de calificarea dată instituției (impozabilă sau neimpozabilă), se apreciază și aplicarea sau nu a plafonului prevăzut de lege referitor la cifra de afaceri. Textul nu face referire la "întreprinderile mici și mijlocii", plafonul aplicându-se "persoanelor impozabile".

Pentru aceste considerente acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge acțiunea formulată de reclamanții COMUNA LUI - prin Primar și CONSILIUL LOCAL LUI, cu sediile în Comuna lui, județul C în contradictoriu cu pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR cu sediul în B,-, sector 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C - F-ACTIVITATEA DE INSPECȚIE FISCALĂ C, cu sediul în C,-, -F1, județul C, având ca obiect anulare act administrativ, ca nefondată.

Definitivă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 29 ianuarie 2009.

Președinte,

- -

Grefier,

- -

Tehnored.jud.-/27.02.2009

6 ex./

Președinte:Ecaterina Grigore
Judecători:Ecaterina Grigore

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 56/2009. Curtea de Apel Constanta