Anulare act administrativ . Decizia 622/2009. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 622
Ședința publică din data de 16 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Maria Pohoață
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtulConsiliul Local al municipiului, cu sediul în P,- județul P, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 548 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta Asociația a Transportatorilor Rutieri Muntenia, cu sediul în P,-1, -. 5 județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 9 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea cauzei la 16 aprilie 2009.
CURTEA
Prin sentința nr. 548 din 9 decembrie 2008, Tribunalul Prahova -Secția
Comercială și de Contencios Administrativ II a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Asociația a Transportatorilor Rutieri Muntenia Trans și a obligat pârâtul Consiliul Local P să modifice dispozițiile art.1 din HCL P nr. 243/2004, în sensul eliminării taxei pentru folosirea de către operatorii de transport rutier public de persoane, care efectuează servicii de transport, prin curse regulate și curse speciale regulate, a terminalelor și infrastructurii (traseelor) municipiului Prin aceeași sentință fost respinsă cererea de obligare a pârâtului să modifice dispozițiile art. 5 din P nr. 274/2002 (în sensul menționat anterior), ca lipsită de obiect.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 1 din P nr.243/29.12.2004, prin care se aprobă taxa de utilizare de către transportatorii autorizați a terminalelor și traseelor din municipiul P, sunt nelegale, întrucât contravin dispozițiilor legale reprezentate de Legea nr. 92/2007 și disp.art. 6 alin. 1 din Normele de aplicare a Legii 92/2007,aprobate prin ordinul MIRA nre. 353/2007.
In plus, instanța fondului, a reținut că dispoziția contestată este și discriminatorie, în sensul art. 2 alin.1 și 4 din OUG137/2000, întrucât creează o diferențiere nejustificată, un tratament diferit între transportatorii particulari și celelelte categorii de transportatori, în sensul că doar transportatorii particulari trebuie să achite taxa respectivă.
Instanța fondului nu a reținut sustinerea pârâtului-conform căreia instanța de contencios administrativ nu poate obliga o autoritate deliberativă să modifice o hotărâre în sensul celor solicitate de reclamantă-, întrucât dispozițiile art.18 alin.1 din Legea nr. 554/2004 prevăd în mod expres posibilitatea instanței de judecată de a obliga autoritatea administrativă să emită un act administrativ, rezultând în mod implicit că autoritatea administrativă poate fi obligată și să modifice un act administrativ, respectiv să emită noi dispoziții ale acestuia, în locul celor anulate de instanța de contencios administrativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local al municipiului P, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând incidența dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.
Astfel, recurenta susține că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, dispoziții potrivit cărora instanța de contencios administrativ poate obliga autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă, insă instanța de contencios administrativ nu poate dispune obligarea pârâtului să modifice hotărâri în sensul celor solicitate de reclamantă.
Potrivit disp.art. 45 din Legea 215/2001, republicată și modificată, în exercitarea atribuțiilor ce-i revine, consiliul local, în calitate de autoritate deliberativă, adoptă hotărâri,cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare consiliului cere o altă majoritate.
Consiliul local, în calitate de autoritate deliberativă, nu emite, ci adoptă hotărâri, așa încât, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 18 din Legea 554/2004
Mai mult, arată recurenta,soluția pronunțată de instanța fondului încalcă principiul separației puterilor în stat,principiu consacrat în mod expres de dispozițiile constituționale în vigoare, potrivit căruia puterea judecătorească este diferită de puterea executivă și puterea legislativă, instanța substituindu-se autorității deliberative.
Recurenta consideră că și capătul de cerere privind modificarea art. 1 din HCL P nr. 243/2004, în sensul eliminării taxei pentru folosirea de către operatorii de transport rutier public de persoane, care efectuează servicii de transport prin curse regulate și curse speciale regulate, a terminalelor, trebuia respins ca rămas fără obiect, deoarece, dispozițiile art. 1 din HCL 243/2004 se referă la aprobarea tarifului pentru folosirea de către transportatorii particulari a terminalelor și infrastructurii municipiului P pe anul 2005, iar în anul 2009 nu mai pot fi modificate prevederi care se referă la anul 2005.
Mai mult, arată recurenta, prevederile art. 1 din HCL nr. 243/2004 nu sunt în contradicție cu prevederile art. 6 alin. 1 din Normele de Aplicare a Legii nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul MIRA nr. 353/2007 care prevăd că accesul în stațiile publice este gratut și nediscriminatoriu pentru operatorii de transport rutier cărora li s-au atribuit traseee, conform graficelor de circulație.
Prevederile art. 1 din HCL 243/2004 stabilesc un tarif pentru folosirea de către transportatorii particulari a terminalelor și infrastructurii municipiului P pe anul 2005, tarif care nu reprezintă o plată a accesului autovehiculelor în stații publice, ci plata serviciilor de intreținere acestor terminale.
Prevederile art. 6 alin. 1 din Normele de aplicare a legii nr. 92/2007,aprobate prin ordinul MIRA nr. 353/2007 se referă exclusiv la accesul în stațiile publice, nefăcându-se referire la terminale.
Prin plata tarifului de utilizare a terminalelor nu se încalcă dreptul de utilizare gratuită a stațiilor publice,deoarece nu accesul în stațiile publice se plătește, ci contravaloarea serviciilor de întreținere a terminalelor,precum și parcarea autobuzelor pe spațiul respectiv.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul respingerii acțiunii ca fiind rămasă fără obiect, iar, în subsidiar, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, analizând sentința pronunțată de instanța de fond prin prisma criticilor formulate de recurenți, având în vedere actele dosarului și dispozițiile legale în materie, constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Prin dispozitiile art. 5 din HCL P nr.274/30.11.2002, s-a instituit o taxa de 10.000.000 lei/mijloc de transport pentru folosirea de către transportatorii autorizați a terminalelor și traseelor din municipiul
Ulterior, prin dispozitiile art. 2 din P nr. 243/29.12.2004, dispozitiile art.5 din HCL P nr.274/2002 și-au incetat aplicabilitatea, aspect recunoscut expres de către pârât,prin întâmpinarea depusă la instanța de fond.
Prin art.1 din HCL P nr. 243/29.12.2004, s-a aprobat tariful de
12.000.000 lei/ mijloc de transport pentru folosirea de catre transportatorii autorizați a terminalelor și traseelor din municipiul P, aceste dispozitii fiind in vigoare si in prezent - aspect susținut și necontestat de către ambele părti.
Prin Legea nr. 92/2007, privind serviciile de transport public local, la art. 1 alin. 4 lit. b și art. 19 lit. a, s-au prevăzut în mod expres, la nivel de principiu, "garantarea accesului egal și nediscriminatoriu al operatorilor de transport și al transportatorilor autorizați la piața transportului public local, precum și obligația autorităților administrației publice locale să asigure un tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți operatorii de transport rutier și transportatorii autorizați.
În același sens, fiind și dispozițiile art. 6 alin. 1 din Normele de aplicare a Legii nr. 92/2007, aprobate prin Ordinul A nr.353/2007 care prevăd că "accesul autovehiculelor în stațiile publice este gratuit și nediscriminatoriu pentru operatorii de transport rutier cărora li s-au atribuit trasee, conform graficelor de circulație",așa încât sentința instanței de fond este legală și temeinică.
Ca atare, recursul va fi respins ca nefondat, iar sentința recurată va fi menținută ca temeinică și legală.
.//.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtulConsiliul Local al municipiului, cu sediul în P,- județul P, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 548 din 9 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta Asociația a Transportatorilor Rutieri Muntenia, cu sediul în P,-1, -. 5 județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red- VN
dact MC
2 ex/ 01.06. 2009
f- Trib.
Operator date cu caracter personal
Număr notificare 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Maria Pohoață, Valentin Niță