Anulare act administrativ . Decizia 63/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR. - -
DECIZIE NR. 63/CA/2010 - R
Ședința publică din 28 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Filimon Marcela Olimpia- JUDECĂTOR 2: Marinescu Simona
- - - JUDECĂTOR 3: Sotoc
- - judecător
- grefier
********
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat derecurenta reclamantă, cu domiciliul în O,-, -.2,. 7 împotriva Sentinței nr. 414/CA/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. -, în contradictoriu cuintimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI, cu sediul în O,-, având ca obiect - ANULARE ADMINISTRATIV.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 21.01.2010 când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 28.01.2010.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Sentința nr. 414/CA/21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr. -, a fost admisă excepția inadmisibilității cererii invocată de către pârât și în consecință, a fost respinsă ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin Dispoziția nr.213/30.08.2006 emisă de către pârât, s-a dispus eliberarea reclamantei din funcția de director la Școala cu clasele I-VIII începând cu data de 01.09.2006.
În motivarea Dispoziției au fost invocate prevederile art.I pct.1 și art.II al.1 lit. a din 354/2004 pentru modificarea și completarea Legii Învățământului nr.84/1995, republicată, potrivit cărora, instituțiile de învățământ și unitățile de învățământ cu minimum 200 de elevi sau cu minimum 100 de preșcolari sunt instituții publice cu personalitate juridica. Unitățile de învățământ cu un număr mai mic de 200/100 de elevi/preșcolari se organizează/reorganizează în cadrul unor unității de învățământ cu personalitate juridică aflate în subordinea aceluiași ordonator principal de credite, ca structuri ale acestora.
Dispoziția nr.213/30.08.2006 reprezintă un "act administrativ" în accepțiunea dispozițiilor art.2 al.1 lit. c, din 554/2004, fiind emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii, care stinge un raport juridic, fiind susceptibil de anulare, potrivit dispozițiilor art.1 din Legea contenciosului administrativ.
În conformitate cu dispozițiile art.7 al.1 din Legea 554/2008 "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se considera vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, daca aceasta exista, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia."
Excepția inadmisibilității a fost invocată în mod expres de către pârâtul în cauză, arătându-se, în plus, că de la data comunicării deciziei au trecut mai mult de 6 luni, fiind împlinit astfel și termenul de prescripție, prevăzut de art.11 din același act normativ.
Prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei reclamanta a arătat că dispoziția de eliberare din funcție, i-a fost înmânată de către d-l inspector, în cadrul ședinței organizată la data de 30.08.2006, la care au participat directorii de școli din județ.
Reclamanta nu a înțeles să conteste dispoziția, întrucât din discuțiile purtate cu inspectorul școlar, acesta i-a relatat că această măsură este în concordanță cu reforma școlară realizată la nivelul tuturor județelor pilot alese pentru implementarea reformei școlare. Abia în luna martie 2008 în urma unui control al Curții de Conturi asupra activității instituției pârâte, s-a descoperit, că, de fapt, județul B nu era cuprins în acest program pilot, reprezentând doar o manevră a inspectorilor școlari de a-și mări artificial salariile.
Susținerile reclamantei sunt total nerelevante, aceasta neputând invoca necunoașterea legii, în favoarea sa.
Astfel, dispozițiile 354/2004 pentru modificarea și completarea Legii Învățământului nr.84/1995, sunt norme cu aplicabilitate generală și nu au nici o legătură cu județele pilot pentru implementarea reformei în învățământ.
Prin transpunerea practică a acestor dispoziții, Școala cu clasele I-VIII a devenit structură a Școlii cu clasele I-VIII I - instituție de învățământ cu personalitate juridică, astfel că a încetat și funcția deținută de către reclamantă.
Concluzionând, reclamanta avea la dispoziție 30 de zile de la data înmânării Dispoziției (30.08.2006) pentru a solicita pârâtului revocarea acesteia.
Din înscrisurile depuse de către aceasta la dosar, rezultă că la data de 02.07.2008 s-a adresat pârâtului cu petiția înregistrată sub nr.9108/ 02.07.2008, însă prin aceasta i-a solicitat să-i comunice încheierea întocmită de Curtea de Conturi, fără nici o legătură cu cauza.
Apreciind că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, condiție obligatorie a cărei neîndeplinire afectează însuși exercițiul dreptului la acțiune în contencios administrativ, instanța de fond a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen recurenta reclamantă, solicitând admiterea acestei căi de atac și rejudecarea cauzei, cu obligarea intimatului pârât la plata drepturilor bănești cuvenite ca indemnizație de conducere, reactualizate cu rata inflației.
În motivarea recursului s-a arătat că solicitarea recurentei de anulare a dispoziției emise de către pârât nr. 213/30.08.2006 prin care s-a dispus suspendarea recurentei din funcția de director al Școlii cu clasele I - VIII nu are susținere legală deoarece:
Adeverința prin care se atestă statutul de personalitate juridică a Școlii cu clasele I-VIII I (și prin urmare Școala devine structură) este datată în 28.05.2007. Neexistând în școală documentul care atestă statutul de școală cu personalitate juridică, recurenta susține că suspendarea acesteia din data de 31 august 2006 în baza acestei adeverințe, devine ilegală.
Raportul Curții de Conturi din luna martie în care s-a constatat că județul B nu face parte din lista județelor pilot respectiv Legea 354/2004 prin care se precizează că unitățile școlare cu număr mai mic de 100 de preșcolari și 200 de elevi devin structuri ale școlii cu personalitate juridică, care în fapt nu exista la data de 30.08.2006, acesta fiind și motivul pentru care termenul de 30 de zile nu poate fi luat în calcul, Inspectoratul invocând trecerea în regimul județelor pilot și descentralizarea, fapt care s-a întâmplat abia în 2008.
Recurenta consideră că excepția inadmisibilității invocată de către pârât prin care este invocat termenul de prescripție de 6 luni de la comunicarea deciziei, nu poate fi admisă având aceeași motivare, și anume abuzul legislativ săvârșit de către conducerea Inspectoratului Școlar B la acea dată. Prin nota referitoare la restructurarea rețelei școlare în județul B emisă de către pârât la data de 20.11.2006, fără aoc omunica școlilor din județ și fără a pune în aplicare deciziile Ministerului Educației de corectare a abuzului săvârșit de conducerea Inspectoratului Școlar B, sunt motive întemeiate de a înțelege de ce nu a fost respectat termenul prevăzut de lege invocat de către pârât.
Din adresa nr. 18764, 19423/20.11.2006 reiese faptul că unii colegi ai recurentei, directori de școli, au reușit să pătrundă în fișierul informativ al Inspectoratului Școlar B depunând acțiuni în instanță în termen legal, fiind astfel repuși în funcțiile din care au fost suspendați abuziv. Recurenta susține că nu a putut intra în posesia acestor documente, care trebuiau să ajungă în școli, fiind documente de interes public. Recurenta mai susține că abuzurile săvârșite au fost ilegale și în interesul conducerii Inspectoratului Școlar de a beneficia de salarii mărite cost/standard per elev mărit, fapt constatat de Raportul Curții de Conturi și restructurarea unităților școlare în mod ilegal și abuziv.
Intimatul Inspectoratul Școlar Județean Bad epus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului formulat de către recurenta reclamantă ca nefondat și menținerea în totalitate a sentinței nr. 144/CA/2009 ca fiind temeinică și legală.
Intimatul susține că în mod corect instanța de fond a apreciat ca inadmisibilă cererea, în condițiile în care recurenta-reclamantă nu a făcut dovada adresării plângerii prealabile în conformitate cu prevederile art.7, alin. 1 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Examinând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul dispozițiilor articolului 3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat.
Prin Decizia nr. 213/30.08.2006, emisă de intimatul pârât Inspectoratul Școlar al Județului B, recurenta a fost eliberată din funcția de director al unității școlare S 08.
Prin acțiunea ce face obiectul prezentei cauze, reclamanta a înțeles să solicite anularea acestei decizii, considerând-o nelegală, acțiune care a fost înregistrată la instanță la data de 09.06.2008. Prima instanță a constatat că dispoziția nr. 213/2006 este un act administrativ susceptibil de anulare potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea contenciosului administrativ. Din înscrisurile de la dosar a rezultat faptul că reclamanta a luat cunoștință de această dispoziție la data de 30.08.2006, când i-a fost înmânată de către inspectorul școlar, în cadrul ședinței organizată chiar la acea dată, însă, nu a contestat acest act administrativ la autoritatea emitentă, situație în care, prima instanță a respins ca inadmisibilă acțiunea, făcând aplicarea dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, care preveăd în mod expres că "înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea acestuia".
De asemenea, de la data comunicării dispoziției au trecut mai mult de 6 luni, fiind împlinit și termenul de prescripție prevăzut de art. 11 din Legea contenciosului administrativ.
Față de aceste considerente instanța constată că hotărârea pronunțată de prima instanță este temeinică și legală și urmează a fi menținută în totalitate.
Întrucât prima instanță nu a soluționat fondul cauzei, neanalizând temeinicia și legalitatea actului administrativ atacat, analizarea de către instanța de recurs a motivelor de recurs ce vizează fondul cauzei, este superfluă, astfel că aceste motive de recurs nu vor mai fi analizate.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va fi respins ca nefondat recursul.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă, cu domiciliul în O,-, -.2,. 7, în contradictoriu cuintimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI, cu sediul în O,-, jud. B, împotriva Sentinței nr. 414 din 21.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
Red. hot.; 08. 02. 2010
Jud. fond:
Dact.; 08. 02. 2010; 4 ex.
- două exemplare comunicate cu:
-recurenta reclamantă, cu domiciliul în O,-, -.2,. 7, jud.
-intimatul pârât INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI, cu sediul în O,-, jud.
- două comunicări emise la ___. 02.2010; predate la expediție la ___.02.2010
Președinte:Filimon Marcela OlimpiaJudecători:Filimon Marcela Olimpia, Marinescu Simona, Sotoc
