Anulare act administrativ . Sentința 655/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.655
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 02 2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Bîcu Vasile
GREFIER- - -
Pe rol fiind acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, în contradictoriu cu pârâtul, având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamantul prin consilier juridic în baza delegației de reprezentare depusă la fila 61 dosar, pârâtul personal și asistat de avocat cu delegație de reprezentare la fila 50 dosar nr-.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se prezintă martorii pârâtului, și, în vederea administrării probei testimoniale.
Curtea, în raport de prevederile art.193 (1) și art.198 (1) din Codul d e procedură civilă, procedează la audierea martorului pârâtului, declarația fiind consemnată și atașată la dosar.
Întrebat fiind de instanță dacă are întrebări pentru martora, reprezentantul reclamantului CNSAS declară că nu are întrebări pentru martoră.
Curtea procedează la audierea martorului pârâtului, care se legitimează cu seria - nr.-.
Reprezentantul reclamantului declară că nu are întrebări pentru martor.
Părțile, prin reprezentanți având pe rând cuvântul declară că nu mai au alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul Consilul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, pune concluzii de admitere a acțiunii în constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul, având în vedere că din probatoriul administrat în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art.2 lit.b din nr.OUG24/2008, respectiv informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar communist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Pârâtul a avut calitatea de ofițer și în această calitate a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.
Pârâtul, reprezentat de avocat, solicită respingerea acțiunii ca nefondată. Pârâtul are funcția de judecător și așa cum rezultă și din materialul administrat în cauză activitatea sa este fără.Cele două note de analiză din 28 07 1987 și din 13 01 1989 respectă normele de evidență administrativă ale unei instituții, nu conțin numărul administrative și data înregistrării. trei rapoarte, de contactare și cunoaștere personală cu propuneri de recrutare au fost întocmite la date ulterioare celor menționate, când nu mai puteau primi număr administrative din registrele de evidență ale lunii octombrie 1986. scris și a semnat angajamentul de colaborare la sfârșitul lunii februarie 1987, în condițiile interogatoriilor, presiunilor, amenințărilor la care a fost supus ca urmare a participării la mișcarea studențească. Art.2 lit.b din Legea nr.293/2008 pentru aprobarea OUG nr.24/2008 face distincție la note scrise, rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității. Notele și rapoartele au fost scrise de colaborator și conțin informații furnizate Securității. Relatările verbale reprezintă consemnări ale lucrătorilor Securității pe baza informațiilor furnizate verbal de colaborator. Convocarea sa sub presiune s-a făcut în condițiile actului de dezordine din 1987, informații care ar fi fost date. În speță, nu există niciun document, notă scrisă, raport scris de către pârât prin care să fie făcută dovada vreunui material informative pe baza căruia a fost luat un element în baza de lucru, cu valoare operativă sau de interes. Constatarea calității de colaborator al Securității presupune ca o primă condiție, arătarea mijloacelor prevăzute de lege prin care persoana a furnizat informații Securității. În ceea ce îl privește consideră că notele de analiză depuse la dosar nu sunt de natură să îl incrimineze în colaborarea cu Securitatea. Pârâtul a fost retrogradat de la statutul de colaborator la cel de persoană de sprijin. Persoana de sprijin este persoana cu un nivel precar de cultură și informații, de a reda material informațional. Nu sunt îndeplinite condițițiile prevăzute de art.2 lit.b din OUG nr.24/2008; trebuie ca informațiile care le-ar fi furnizat să vizeze îngrădirea lor, trebuie să există o dovadă dar și dovada acestor declarații. Depune note scrise care fac trimitere și copie de pe sentința nr.63/F/30 03 2009 pronunțată în dosarul nr- de Curtea de Apel Brașov. Solicită respingerea acțiunii ca nefondată. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 04.03.2009, pe rolul Tribunalului București, reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul să se constate existență calității pârâtului de colaborator al Securității.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 658/07.02.2008, adresată de către domnul, se solicită verificarea, sub aspectul posibilei calități de lucrător sau de colaborator al Securității, în ceea ce îl privește pe domnul, în prezent judecător Ia Curtea de Apel Brașov. Ținând cont de prevederile art. 3 lit. I din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, cererea formulată de către domnul este legală.
Așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/I/266 din 07.05.2008, pârâtul a fost recrutat în vederea,acoperirii informative" a anului I de studiu din cadrul Facultății de Drept cât și pentru,acoperirea unor locuri și medii frecventate de studenți români și străini", inițial, sub numele conspirativ, / ". Ulterior, în 1989, pârâtul este menționat cu numele conspirativ,A" și calitatea de persoană de sprijin. La data de 29.10.1986, domnia sa a semnat un angajament olograf.
Încă de Ia debutul colaborării, cu ocazia contactării și cunoașterii personale, a rezultat că pârâtul are capacitatea de a sesiza cu ușurință unele aspecte privind colegii săi de an, nu este de acord cu modul de comportare al unora și s-a arătat dispus să sprijine activitatea organelor de securitate". Astfel, pe parcursul colaborării a furnizat o serie de informații organelor de securitate, reținute, în scris, de ofițerul de legătură:
-,În după amiaza zilei de 28.10.1986, de comun acord cu candidatul ne-am întâlnit /./ ocazie cu care au fost reluate unele aspecte privind problemele ce frământă masa de studenți din cadrul Facultății de Drept, ce au fost semnalate de candidat cu ocazia cunoașterii personale. De Ia început, candidatul ne-a relatat fără reținere mai multe aspecte privind probleme din cadrul anului de studiu, aspecte privind starea de spirit";
-,colaboratorul "", având numele real /./ De Ia data recrutării și până Ia data prezentei analize, colaboratorul a furnizat un număr de 17 materiale informative, o parte tratând actul de dezordine de la data de 17.02.1987. Din datele furnizate de sursă s-au putut lua o serie de măsuri preventive, prin informarea conducerii universității prin prevenirea unor acte de dezordine în complexul " ";
-,persoana de sprijin "A", având numele real /./ de Ia ultima analiză și până în prezent, a furnizat un număr de 12 materiale informative despre unele stări de spirit precum și despre unii cetățeni străini aflați Ia studii, pe baza căruia a fost luat un element în baza de lucru. Pe baza datelor furnizate de sursă s-au putut preveni unele aspecte negative din complexul" " și prin factorii de conducere s-au prevenit unele acte de dezordine /./ în urma reinstruirii sursei aceasta a dovedit putere de penetrare atât în mediul studenților români cât și străini, furnizând material cu valoare operativă. Având în vedere faptul că acesta provine din zona // sursei i s-au trasat sarcini concrete, acesta - furnizând un material de interes despre studenții.";
Reclamantul opinează că informațiile furnizate de către pârât, în calitate de colaborator, respectiv persoană de sprijin, au vizat îngrădirea următoarelor drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare Ia acea dată:
- dreptul Ia libertatea de exprimare și libertatea opiniilor (art. 28 din Constituția României din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire Ia drepturile civile și politice);
- dreptul Ia viața privată (art. 17 din Pactul Internațional cu privire Ia drepturile civile și politice);
Pentru argumentele prezentate anterior, reclamantul consideră că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "colaborator al Securității". Astfel, norma citată impune îndeplinirea următoarelor condiții pentru a se putea reține calitatea invocată:
1. Informațiile furnizate Securității, indiferent sub ce formă, să se refere Ia activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Or, această condiție este îndeplinită. studențească de Ia I, din 1987, catalogată de Securitate ca un așa-zis "act de dezordine", este relevantă în acest sens.
2. Informațiile prevăzute Ia punctul 1 să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Și această condiție este asigurată, deoarece este mai mult decât evidentă legătura de cauzalitate între informațiile furnizate de colaboratorul "" referitoare Ia,actele de dezordine de Ia " " și măsurile luate prin conducerea universității, prin care "s-au prevenit unele acte de dezordine" și unele aspecte negative". Prin aceste acțiuni s-a îngrădit dreptul Ia libertatea de exprimare. Mai mult, urmarea directă a informațiilor furnizate în cele 12 materiale este aceea că,un element" a fost luat "în baza de lucru", adică asupra acestuia s-a deschis cel puțin o acțiune de verificare, îngrădindu-se prin aceasta dreptul la viață privată.
Este evident că pârâtul avea reprezentarea urmărilor pe care le avea furnizarea respectivelor informații - datorită pregătirii sale și mediului în care trăia - îndeplinindu-se, astfel, condiția ca informațiile sale să vizeze îngrădirea unui drept fundamental.
În concluzie, din norma citată anterior, rezultă că pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materiale probatorii de tipul color arătate în textele de lege, să se refere Ia activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Altfel spus, este irelevant dacă respectivele informații se regăsesc în documente olografe întocmite de colaborator, sau, cum este cazul nostru, ele apar în note/rapoarte scrise de ofițer pe baza informațiilor furnizate.
În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe conținutul articolelor: art. 3, lit. I, art. 2 lit. b, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul Ia propriul dosar și deconspirarea Securității, coroborate cu art. 31, art. 36 alin. 4, lit. a din Regulamentul de organizare și funcționare al S adoptat prin Hotărârea nr. 1/2008, precum și pe dispozițiile articolului 112 al Codului d e Procedură Civilă.
La 10.09.2008, pârâtul a depus întâmpinare arătând că susținerile reclamantului referitoare la informațiile pe care le-a furnizat Securității se bazează pe notele de analiză întocmite de ofițerii de securitate.
Nota de analiză a activității colaboratorului,", din 28.07.1987, întocmită olograf de lt. maj., cpt., consemnează furnizarea unui număr,de 17 materiale informative, o parte tratând actul de dezordine de la data de 17.02.1987."
Nota de analiză asupra activității desfășurate de persoana de sprijin,A", din 13.01.1989, întocmită olograf de lt., lt. maj., consemnează furnizarea unui număr de 12 materiale informative - stări de spirit, studenți străini, reinstruire și penetrare a mediului studențesc, materiale cu valoare informativă și un material de interes despre studenții.
tuturor acestor mențiuni ale activității sale rezidă în faptul că ele sunt consemnate de ofițerii de securitate.
Potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea nr.OUG 24/2008 privind accesul Ia propriul dosar și deconspirarea Securității, colaborator al Securității este,persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității."
Norma citată face așadar distincție între mijloacele de furnizare a informațiilor, făcând referire, cu caracter enunțiativ, la următoarele:
- note scrise;
- rapoarte scrise;
- relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității.
Diferența este evidentă.
Notele și/sau rapoartele au fost scrise de colaborator și conțin informații furnizate Securității.
Relatările verbale reprezintă consemnări ale lucrătorilor Securității pe baza informațiilor furnizate verbal de colaborator.
În speță, nu există niciun document, notă scrisă, raport scris de pârât, prin care să fie făcută dovada vreunui material informativ,pe baza căruia a fost luat un element în baza de lucru",cu valoare operativă" sau,de interes".
Reclamantul se prevalează de notele de analiză întocmite de ofițeri de securitate, care în consemnările lor fac o sinteză a 29 de materiale informative pe care le-a fi furnizat pârâtul.
Or, nu aceasta este cerința legii, câtă vreme textul art. 2 lit. b face referire Ia consemnările făcute de lucrătorii Securității pe baza relatărilor verbale ale colaboratorului.
Concluzionând, constatarea calității de colaborator al Securității presupune, ca o primă condiție, arătarea mijloacelor, prevăzute de lege, prin care persoana a furnizat informații Securității.
Pârâtul consideră că notele de analiză depuse la dosar nu sunt de natură să îl incrimineze în colaborarea cu Securitatea.
A accepta punctul de vedere contrar - potrivit căruia în rândul notelor și rapoartelor scrise, la care se referă art. 2 lit. b din lege, intră inclusiv cele întocmite de Securitate - deschide calea perpetuării unor practici ce se prezumă în zilele actuale a fi fost abolite. O asemenea concluzie se poate desprinde cu ușurință și din următoarele:
- prima notă de analiză, face referire la materiale informative din care,o parte" tratează,actul de dezordine", dar nu indică nimic despre cealaltă parte a acestor materiale. Această cealaltă parte a materialelor NU EXISTĂ ȘI NU POATE EXISTA, pentru simplul motiv că AM DAT DECLARAȚII LA SECURITATE DOAR CU ȘI ÎN CU DE!
- ambele note de analiză descriu măsurile și sarcinile date de Securitate, reinstruirea sa, urmare cărora a dovedit,calități și posibilități de culegere de informații.",putere de penetrare" ". furnizând material cu valoare operativă",material de interes despre studenții ". Având asemenea însușiri, care este LOGICA,degradării" mele de Ia statutul de colaborator Ia cel de persoană de sprijin?!
Reclamantul își întemeiază acțiunea pe dispozițiile art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, arătând că sunt îndeplinite următoarele condiții pentru constatarea calității de colaborator al Securității:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, cu referire la mișcarea studențească de la I din 1987, catalogată de Securitate ca un,act de dezordine".
2. Informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Această condiție ar fi îndeplinită prin:
legătura cauzală dintre informațiile furnizate, referitoare la "actele de dezordine de la " și măsurile luate prin conducerea universității prin care,s-au prevenit unele acte de dezordine" și unele aspecte negative", acțiuni prin care s-a îngrădit dreptul la libertatea de exprimare;
luarea, în baza de lucru" a unui, element", ca urmare directă a celor 12 materiale informative, ceea ce a permis deschiderea a cel puțin unei acțiuni de verificare, îngrădindu-se prin aceasta dreptul la viață privată.
Examinând aceste condiții pârâtul consideră că, în ceea ce îl privește, ele nu sunt îndeplinite.
1. fost cercetat, audiat, confruntat de Securitate ca participant Ia acțiunea de ieșire în stradă a studenților din 17 februarie 1987.
În urma chemărilor și audierilor a semnat angajamentul spre sfârșitul lunii februarie 1987, act întocmit sub influența presiunilor psihice, șantajului Ia care a fost supus prin trimitere Ia protestul Ia care a participat, perspectivele sale ca student în anul I al facultății de drept, originea etnică și rudele din străinătate.
sale până la sfârșitul anului universitar 1987, precum și cele două audieri din ianuarie - februarie 1988 au vizat strict starea de spirt a studenților vis-a-vis de momentul protestului din februarie 1987, declarând că aceștia nu au motive de a ieși în stradă.
Contextul tuturor acestor împrejurări nu poate fi desprins de realitatea acelor ani, cei mai întunecați ai regimului totalitar, de locul și rolul pe care îl avea Securitatea în susținerea regimului. Deși conștient de aceste realități, a avut curajul și mândria de a participa la o acțiune de protest în masă, de a scanda pe străzile, lumină să învățăm și apă să ne spălăm!", într-o perioadă când asemenea atitudini nu erau concepute nici măcar teoretic.
Securității a fost promptă iar metodele specifice. I se inocula ideea că s-a ridicat împotriva orânduirii, student la Drept fiind, iar la vârsta aceea, de 23 de ani, cu statutul său pe care-l cunoșteau, nu a avut puterea să-i înfrunte.
Poate exista vreo rațiune logică, deductibilă, care din calitatea de subiect activ al activității și atitudinii potrivnice regimului totalitar comunist, pe baza notelor de analiză întocmite de Securitate să se stabilească calitatea de colaborator al Securității?
2. Nici componentele celei de a doua condiții nu sunt îndeplinite.
. dreptului la libertatea de exprimare, ca urmare a legăturii de cauzalitate dintre informațiile pretins furnizate și măsurile luate de conducerea universității, este rezultatul unei greșite interpretări a reclamantului. Aceasta întrucât:
- nu s-a luat nicio măsură administrativă, disciplinară de conducerea universității împotriva studenților participanți Ia protest.
Partidul comunist și Securitatea nu doreau victimizarea lor, așa încât nu au fost acte de represiune directă, fățișă împotriva participanților. Pârâtul a fost chemat să dea declarații Ia Securitate. Are și astăzi convingerea că nu au fost singurii dintre participanți.
- după 17.02.1987, nu au fost,acte de dezordine",aspecte negative". Mediul studenților de Ia Universitate era timorat, speriat, tăcut. zvonul că Securitatea a început anchetarea unora dintre participanți, iar el cunoștea personal ce înseamnă asta. Însă, între studenți s-a evitat abordarea momentului 17.02.1987, nici vorbă de acte de dezordine și aspecte negative.
. dreptului la viață privată, ca urmare a informațiilor cuprinse în cele 12 materiale informative, prin luarea unui,element" în,baza de lucru", ceea ce a permis deschiderea a cel puțin unei acțiuni de verificare.
Cu multă deschidere se prevalează reclamantul de îngrădirile aduse acestor drepturi, recunoscute în legea fundamentală a țării în vigoare în acea perioadă, în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, uitând teama care exista în acei ani numai în rostirea enunțului acestor drepturi.
și sintagme precum,element" în,baza de lucru", acte de dezordine",aspecte negative" au conturat concepțiile de definiție ale Securității și lucrătorilor ei.
În sarcina pârâtului se reține că pe baza celor 12 materiale informative a îngrădit dreptul la viață privată al studenților români și străini, precum și, în mod special, al studenților de naționalitate maghiară, în privința acestora din urmă furnizând un,material de interes".
NICIUNA DINTRE CELE DOUĂ NOTE DE ANALIZĂ:
- nu indică persoana concretă care a fost subiectul pretinsei sale delațiuni;
- nu arată în clar fapta/faptele aduse la cunoștința Securității, prin care să se fi adus vreo îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Susținerile reclamantului, preluate întocmai din Nota de analiză a Securității întocmită la data de 13.01.1989, sunt răsturnate de următoarele argumente:
- nu a frecventat mediul studenților străini, nu a purtat discuții apropiate cu studenți străini aflați la studii în I;
- nu a avut în cercul de colegi și prieteni studenți de naționalitate maghiară. Nu a cunoscut în I niciun student de naționalitate maghiară din S, orașul natal; dacă ar fi fost un singur asemenea exemplu, era firesc și nu în anturajul, cel puțin ocazional al acelei persoane, or, NU AM AVUT ÎN SǍU!
Era o preocupare obsedantă a Securității față de studenții, atât de obsedantă încât sfida realitatea. Aceasta transpare încă din Raportul cu propuneri de recrutare, pretins redactat Ia 27.10.1986, din care se desprinde că s-ar fi discutat cu pârâtul față de studenții aparținând acestei naționalități. MENȚIUNEA ESTE! La mai puțin de o lună de Ia începerea facultății, când încă nu-și cunoștea bine colegii de grupă și de an, nu doar că nu știa de existența, ponderea studenților de naționalitate în I, dar nu avea cum să-i cunoască.
Potrivit art. 2 lit. b teza a II-a din OUG nr. 24/2008,Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității."
Din interpretarea per a contrario a acestui text rezultă că pentru a conferi calitatea de colaborator al Securității este necesar ca PERSOANA SĂ FI DAT INFORMAȚIILE ÎN DECLARAȚII, PROCESE-VERBALE DE INTEROGATORIU DE ÎN ALTE ÎMPREJURĂRI DECAT CELE PENTRU CARE A FOST CERCETATĂ DIN MOTIVE POLITICE, ÎN STARE DE, ÎN TIMPUL ANCHETE PROCES.
În ceea ce îl privește, apreciază că starea de fapt descrisă atrage incidența acestei dispoziții pentru următoarele argumente:
- Cauza pentru care s-a deschis o procedură de cercetare a sa a constituit-o participarea la protestul studențesc din 17.02.1987. Astfel, ieșirea în stradă s-a ferit a da o conotație politică demersului participanților la protest, însă atitudinea de protest contravenea în mod evident regulilor de conviețuire ale statului totalitar încât reacția Securității nu s-a lăsat așteptată.
- A dat declarații olografe și verbale în fața lucrătorilor de securitate, confruntate în fața sa cu alte declarații, în care a relatat strict despre protestul din 17.02.1987.
Curtea a încuviințat reclamantului proba cu înscrisuri și pârâtului, proba cu înscrisuri și martori.
Curtea observă că potrivit art. 2 lit. b din Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea nr.OUG 24/2008 privind accesul Ia propriul dosar și deconspirarea Securității, colaborator al Securității este,persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității."
Norma citată face distincție între mijloacele de furnizare a informațiilor, făcând referire, cu caracter enunțiativ, la următoarele:
- note scrise;
- rapoarte scrise;
- relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității.
Notele și/sau rapoartele au fost scrise de colaborator și conțin informații furnizate Securității.
Relatările verbale reprezintă consemnări ale lucrătorilor Securității pe baza informațiilor furnizate verbal de colaborator.
În speță, nu există niciun document, notă scrisă, raport scris de pârât, prin care să fie făcută dovada vreunui material informativ,pe baza căruia a fost luat un element în baza de lucru",cu valoare operativă" sau,de interes".
Reclamantul se prevalează de notele de analiză întocmite de ofițeri de securitate, care în consemnările lor fac o sinteză a 29 de materiale informative pe care le-a fi furnizat pârâtul.
Or, nu aceasta este cerința legii, câtă vreme textul art. 2 lit. b face referire Ia consemnările făcute de lucrătorii Securității pe baza relatărilor verbale ale colaboratorului.
În al doilea rând, în baza art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008, sunt îndeplinite necesare îndeplinirea următoarelor condiții pentru constatarea calității de colaborator al Securității:
1. Informațiile furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
2. Informațiile să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Prima condiție este îndeplinită deoarece pârâtul a furnizat informații nu numai despre participarea sa la protestul din 17.02.1987, ci și despre participarea altor persoane și despre starea de spirit existentă in urma acestor evenimente.
Cea de-a doua condiție nu este îndeplinită deoarece informațiile nu au fost de natură să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Nu s-a îngrădit dreptul la libertatea de exprimare, așa cum afirmă reclamantul deoarece:
- nu s-a luat nicio măsură administrativă, disciplinară de conducerea universității împotriva studenților participanți Ia protest.
- după 17.02.1987, nu au fost,acte de dezordine",aspecte negative".
Nu s-a îngrădit nici dreptul la viață privată, ca urmare a informațiilor cuprinse în cele 12 materiale informative deoarece:
- nu se indică persoana concretă care a fost subiectul pretinsei sale delațiuni;
- nu arată în clar fapta/faptele aduse la cunoștința Securității, prin care să se fi adus vreo îngrădire a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
- reclamantul nu a frecventat mediul studenților străini, nu a purtat discuții apropiate cu studenți străini aflați la studii în I;
- nu a avut în cercul de colegi și prieteni studenți de naționalitate maghiară. Nu a cunoscut în I niciun student de naționalitate maghiară din S, orașul natal.
Aceste fapte reies cu certitudine din declarațiile martorilor audiați.
Cum cele două condiții menționate de art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008 trebuie întrunite cumulativ, reiese că în speța nu este aplicabil pârâtului acest text de lege.
În al treilea rând, potrivit art. 2 lit. b teza a II-a din OUG nr. 24/2008,Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității."
Din interpretarea per a contrario a acestui text rezultă că pentru a conferi calitatea de colaborator al Securității este necesar ca persoana să fi dat informațiile în alte împrejurări decât cele pentru care a fost interogată sau cercetată din motive politice, în stare de libertate, în timpul unei anchete sau proces.
Reclamantul se află în această situație deoarece:
- cauza pentru care s-a deschis o procedură de cercetare a sa a constituit-o participarea la protestul studențesc din 17.02.1987
- a dat declarații olografe și verbale în fața lucrătorilor de securitate, confruntate în fața sa cu alte declarații, în care a relatat strict despre protestul din 17.02.1987.
Din aceste motive, în baza art. 2 lit. b din nr.OUG 24/2008, Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTǍRǍȘTE:
Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în B,--57, sector 3 în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în B, B, nr. 102,. 209,. B,. 10, județul
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. jud. /4 ex./18.02.2010
Președinte:Bîcu VasileJudecători:Bîcu Vasile
