Anulare act administrativ . Sentința 669/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR.669

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05 02 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Bîcu Vasile

GREFIER- - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA PENTRU PRESTAȚII SOCIALE A MUNICIPIULUI B și GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect "excepție de nelegalitate".

La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile, reclamanta și pârâții Agenția pentru Prestații Sociale a Municipiului B și Guvernul României.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea constată că la data de 01 02 2010 s-a depus prin Serviciul registratură din partea pârâtului Guvernul României întâmpinare la acțiunea formulată, Nota de fundamentare, Avizul proiectului de Hotărâre pentru Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr.148/2005 și sentința civilă nr.3884/17 11 2009 pronunțată în dosarul nr- de Curtea de APEL BUCUREȘTI -Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal.

Curtea din oficiu, ridică excepția autorității de lucru judecat și reține cauza în pronunțare pe acest aspect.

CURTEA

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la 14.07.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta AGENȚIA PENTRU PRESTAȚII SOCIALE A MUNICIPIULUI B și GUVERNUL ROMANIEI, solicitând:

Admiterea excepției de nelegalitate a art. 3, alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 raportat la prevederile art.1 și art. 6, alin. 1 din nr.OUG 148/2005;

II. anularea deciziei nr. 8229/24.03.2009 emisă de pârâtă privind aprobarea indemnizației pentru creșterea copilului.

III. obligarea pârâtei să-i plătească indemnizația pentru creșterea copilului în sumă de 3440 lei lunar (1720 lei x 2), începând cu data de 01.01.2009, până la data de 01.06.2009, când s-a încheiat concediul de îngrijire al copilului.

IV. cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de 02.06.2007 a născut două fetițe () într-o naștere concomitentă, pe nume și.

În baza OUG148/2005 a solicitat pârâtei acordarea concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la doi ani precum și plata indemnizației lunare de care beneficiază, care în prezent, respectiv de la 01.01.2009, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni.

Pârâta, prin decizia de mai sus, i-a acordat această indemnizație la nivelul sumei de 1720 lei lunar, apreciind că nu poate beneficia de această sumă pentru fiecare din cei doi copii, născuți concomitent de către mine, făcând trimitere la art. 1, alin. 1 din OUG148/2005, art.3, alin. 1 din normele de aplicare nr. 44/2006 a prevederilor nr.OUG 148/2005 și art. 2, alin. 3 din normele de aplicare nr. 1825/2005 a prevederilor OUG148/2005.

Dispozițiile art. 3 alin. 1 din nr.HG 1025/2006, care definesc nașterea - "aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii" - nu sunt în concordanță cu prevederile art. 1 și art. 6 alin. 1 din OUG148/2005, potrivit cărora pentru creșterea copilului cu vârsta de până la 2 ani se primește o indemnizație lunară în cuantum de 600 RON (de la 01.01.2007) sau opțional, de la 1 ianuarie 2009, în cuantum de 85% din media veniturilor realizate pe ultimele 12 luni, respectiv concediul și indemnizația lunară se cuvin pentru fiecare din primele trei nașteri sau, după caz, pentru primii trei copii.

Definiția dată noțiunii de naștere prin art. 3 alin. 1 din HG1025/2006 încalcă acte normative cu forță superioară, inclusiv prevederile art. 16 alin. 1, art. 49 alin. 1 și 2 din Constituția României, și instituie discriminări între persoane aflate în situații identice, respectiv între copii proveniți dintr-o naștere concomitentă ( gemeni, tripleți ) și cei rezultați dintr-o naștere simplă.

În plus, așa cum s-a procedat în speța de față, dispoziția art. 3 alin. 1 din HG1025/2006 creează posibilitatea interpretării dreptului de acordare a indemnizației pentru "naștere", iar nu pentru toți copiii rezultați din actul nașterii, așa cum ar fi firesc.

În același sens și prin prevederile art. 6 se raportează acordarea indemnizației lunare la numărul copiilor născuți, iar nu Ia numărul nașterilor, astfel că art. 3 alin. 1 din normele metodologice sunt nelegale.

Invocă în sprijinul celor arătate mai sus decizia nr. 1947/ 04.04.2007 a care a constatat nelegalitatea dispozițiilor art. 2 din HG1825/2005, text care a fost preluat ulterior de HG1025/2006, art. 2 alin. 1.

La 21.10.2009, pârâta AGENȚIA PENTRU PRESTAȚII SOCIALE A MUNICIPIULUI Bad epus întâmpinare invocând excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.

În motivare, pârâta a arătat că pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI, secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, s-a aflat înregistrat dosarul nr- ce a avut ca obiect invocarea de către reclamanta a excepției de nelegalitate împotriva dispozițiilor art.3 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului cu modificările și completările ulterioare.

Urmare soluționării acțiunii sus menționate prin sentința civilă nr.3884/17.11.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTIa respins excepția de nelegalitate formulată de către reclamanta, ca fiind inadmisibilă.

Potrivit dispozițiilor art.4 alin. 1 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau Ia cererea părții interesate - ".

După cum reiese din textul legal citat, excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caracter individual, iar nu și pe cele cu caracter normativ, pentru care legea instituie o altă procedură.

Potrivit doctrinei, actele administrative individuale se caracterizează prin aceea că manifestarea de voință a organului administrativ competent creează, modifică sau stinge drepturi sau obligații în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, deci emiterea lor se face cu referire expresă la persoanele care s-au adresat autorității publice pentru rezolvarea unui drept sau interes legitim.

Ceea ce este specific, însă, actelor administrative cu caracter normativ este faptul că ele creează, modifică sau desființează reguli de conduită formulate în abstract, fără considerare de persoane; astfel ele au caracter de impersonal, general, conțin reguli de conduită generală și de aplicabilitate repetată, la un număr nedeterminat de subiecți (deci cu o sferă amplă de adresabilitate/aplicabilitate).

În speță, prin hotărârea de Guvern contestată, a fost reglementat modul de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, față de obiectul de reglementare, este evident că aceste dispoziții au caracter normativ, având rolul de a detalia legea și de a asigura o interpretare și aplicare unitară a acesteia, motiv pentru care apreciem că în cauza de față nu sunt aplicabile dispozițiile art.4 alin.1 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Prin încheierea din 21.10.2009, tribunalul Bucureștia suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul la Curtea de APEL BUCUREȘTI pentru soluționarea excepției de nelegalitate.

În privința excepție de nelegalitate, Curtea reține că prin sentința civilă nr.3884/17.11.2009, Curtea de APEL BUCUREȘTIa respins excepția de nelegalitate formulată de către reclamanta, în privința art. 3 alin. 1din Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 raportat la prevederile art.1 și art. 6, alin. 1 din nr.OUG 148/2005, ca inadmisibilă.

Această sentință este definitivă, dar nu irevocabilă.

Fiind o hotărâre definitivă se bucură de autoritate de lucru judecat.

Având în vedere că există identitate de părți, obiect și cauză între excepția de nelegalitate din prezentul dosar și cauza menționată mai sus, în baza art. 163. proc. civ. Curtea va admite excepția autorității de lucru judecat și va respinge excepția de nelegalitate ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTǍRǍȘTE:

Admite excepția autorității de lucru judecat.

Respinge ca inadmisibilă excepția de nelegalitate formulată de reclamanta, cu domiciliul procesual ales în B,-,. 4, sector 6 împotriva pârâților AGENȚIA PENTRU PRESTAȚII SOCIALE A MUNICIPIULUI B cu sediul în B,-, sector 2 și GUVERNUL ROMANIEI, cu sediul în B, nr. 1, sector 1.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.02.2010.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. jud. /5 ex./19.02.2010

Președinte:Bîcu Vasile
Judecători:Bîcu Vasile

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 669/2010. Curtea de Apel Bucuresti