Anulare act administrativ . Decizia 713/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 713
Ședința publică din data de 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în T, nr. 166, Cod poștal -, Județ D în baza delegației MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței nr.129 din 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în com., SAT, str. -, Cod poștal -, Județ D, intimații pârâți ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în T, nr. 166, Cod poștal -, Județ D și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, sector 5,-, Cod poștal -.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă DGFP D, intimatul reclamant și intimații pârâți Târgoviște și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că recurenta a solicita judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2 civ.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința nr. 129/3.03.2009 Tribunalul Dâmbovițaa admis acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Administrația Finanțelor Publice Târgoviște și DGFP D pe care i-a obligat să restituie reclamantului suma de 5.894 lei încasată cu tilu de taxă specială de autoturism, achitată
cu chitanța nr. seroa TS 3B nr. -/4.04.2007, actualizată cu rata dobânzii legale de la data plății nedatorate până la restituirea efectivă a sumei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul a achitat în contul pârâtei Târgoviște suma de 5894 lei cu titlu de taxa de primă înmatriculare auto, iar pârâta a refuzat să-i restituie această taxă, deși reclamantul a solicitat înapoierea sume, ca fiind nelegal încasată, față de dispozițiile comunitare în materie.
Tribunalul Dâmbovițaa constatat că potrivit art. 214/1- 214/3 din codul fiscal și pct. 31/1 - 31/2 din Normele Metodologice de aplicare a acestuia taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în Romania, indiferent dacă acestea sunt noi sau rulate, aduse din import, din statele comunitare sau din alte state, dar potrivit art. 90(1) din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, nici unul din statele membre nu este îndreptățit să aplice direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare, limitându-se astfel libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor, prin taxe discriminatorii și protecționiste.
S-a mai reținut că dispozițiile dreptului comunitar se aplică în mod direct și au prioritate față de dreptul național, conform art. 21 și art 148 al. 2 din Constituția Romaniei, al. 4 al. acestui ultim text prevăzând că autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor menționate anterior, prin Legea nr 157/2005 de ratificare a Tratatului de Aderare a Romaniei și Bulgaria la Uniunea Europeană, statul nostru asumându-și obligația respectării tratatelor originare ale comunității, dinaintea aderării.
Ca urmare a efectului direct conform art 90(1) din Tratat pentru ordinea juridică a României instanța a apreciat că este datoare a constata că art. 214/1- 214/3 din codul fiscal al Romaniei sunt contrare reglementărilor comunitare în domeniu și că nu pot fi menținute în continuare ca aplicabile, deoarece astfel s-ar încălca principiul liberei circulații a mărfurilor dezavantajându-se direct sau indirect autovehiculele din celelalte țări membre E, în competiție cu produsele similare autohtone, astfel că taxa plătită de reclamantă pentru înmatricularea autoturismului s-a încasat de către pârâtă cu încălcarea legislației comunitare, motive pentru care acțiunea a fost admisă cum s-a arătat anterior.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, aratând că nu s-a analizat corespunzător excepția invocată de ea cu ocazia soluționării fondului cauzei, respectiv prescripția dreptului la acțiune al reclamantului în promovarea unei asemenea cereri, întemeiată pe disp. art. 11 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Astfel, a arătat recurenta că motivarea primei instanțe cum că în cauză nu ar fi incidente dispozițiile legii contenciosului administrativ, ci cele ale dreptului comunitar, este nelegală, întrucât litigiul a parcurs procedura prealabilă instituită de legea 554/2004 a contenciosului administrativ, Tribunalul Dâmbovița calificând acțiunea ca fiind o cerere formulată și întemeiată pe dispozițiile acestui act normativ, așa încât argumentele respingerii excepției nu sunt corecte.
Recurenta a învederat că obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europenă, instituită prin disp. art. 148 al. 2 din Constituție și cea specială, prev. de art. 90, paragraf I din TCE revin exclusiv Parlamentului, nu și instanțelor judecătorești, în partea finală a textului constituțional indicat anterior, prevăzându-se expres că prioritatea reglementărilor comunitare asupra dreptului intern se realizează " cu respectarea prevederilor Actului de Aderare", Tratatul instituind obligația statului român - deci a organului competent - Parlamentul de a armoniza legislația internă cu cea europeană.
S-a arătat că, art. 90 din TCE are în vedere introducerea unor limitări ale drepturilor statelor de a prevedea pentru produse comunitare impozite mai mari decât pentru produsele interne, existența unei taxe de primă înmatriculare, nefiind contrară dispozițiilor comunitare, astfel încât nu există motive de restituire a acesteia.
Intimatul deși legal citat, nu s-a prezentat în instanță și nu și-a formulat apărări.
Analizând sentința criticată, prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și lucrările dosarului, precum și de dispozitiile legale incidente, Curtea constată cărecursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:
Critica recurentei privind respingerea prescripției dreptului intimatului reclamant la acțiune, întemeiată pe disp. art. 11 din Legea 554/2004, este nefondată, deoarece din obiectul acțiunii reclamantului interpretat potrivit intenției acestuia, ținând cont de împrejurarea că intimatul nu are studii juridice, rezultă că acesta s-a adresat instanței de contencios administrativ cu cererea de a cenzura refuzul autorităților administrative fiscale de a-i restitui taxa de primă înmatriculare, apreciată ca nelegal achitată.
Ori, acest refuz având caracter de continuitate, existând de altfel și la data introducerii acțiunii, nu se poate considera că cererea reclamantului era prescrisă.
Din cea de-a doua critică formulată de către recurentă, rezultă că aceasta nu a contestat caracterul contradictoriu al legislației naționale prin care s-a reglementat plata taxei de primă înmatriculare art. 2141- 2143din codul fiscal și art. 311-2din Normele Metodologice de aplicare a acestuia, în raport cu legislația comunitară, care au cauzat astfel o discriminare între autoturismele second-hand importate din țările membre, care erau deja înmatriculate într-unul din statele membre și aceleași autoturisme cumpărate din România.
Instituirea taxei de primă înmatriculare contravine prevederilor art. 90 (1) din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene care interzice fără excepții discriminarea fiscală și orice măsură de protecție care poate rezulta prin aplicarea unor taxe sau impozite, între produsele din statele membre al comunității și cele din producția internă a unui stat membru, în scopul asigurării respectării și aplicării principiului liberei circulații a mărfurilor, în acest sens pronunțându-seCJCE în cauzele reunite C-393/04 și C-41/05, Air, 2006 I p. -0000, par. 55.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții, art. 90 paragraf 1, din TCE este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare, sunt calculate diferit, pe baza unor criterii care conduc, chiar dacă numai în anumite cazuri, la un nivel al taxei mai mare în cazul produselor importate ( cauza C-387/01, 2004, I p. -4981, par. 66) i chiar dacă nu sunt îndeplinite
condițiile pentru constatarea existenței unei discriminări, impozitarea poate fi discriminatorie indirect, datorită efectelor pe care le produce.
Deși sunt corecte susținerile recurentei, cum că obligația generică de armonizare a legislației interne cu cea europeană instituită prin art. 148 al. 2 din Constituție, care instituie supremația tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, față de dispozițiile contrare din legile interne, revine Parlamentului, ca putere legiuitoare în stat, nu se pot ignora atribuțiile acordate instanțelor judecătorești, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor dreptului comunitar, care au aplicabilitate directă în legislația natională a statelor membre, în acest sens fiind și art. 1-3 din Legea 157/2005 pentru ratificarea tratatului dintre statele membre E pe de o parte și România și Bulgaria pe de altă parte, privind aderarea celor două țări, semnat de Romania la Luxemburg la 25.04.2005.
Jurisprudența Curții de Justiție a Comunitățile Europene a stabilit în cauza COSTA/ENEL - 1964 că legea care se îndepărtează de tratat nu poate conduce la anularea acestuia și să-l lipsească de caracterul lui de lege comunitară și izvor independent de drept, deoarece altfel s-ar pune la îndoială chiar baza legală a comunității, subliniindu-se că dreptul comunitar reprezintă o ordine juridică independentă, care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior.
De altfel, codul fiscal al României prevede în art. 1 alin. 4 că "dacă orice prevedere din prezentul cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte, se aplică prevederile acelui tratat".
Taxa de primă înmatriculare a fost introdusă în legislație internă prin Legea 343/2006, privind codul fiscal și contravine art. 90 paragraful 1 TCE primind interzicerea discriminării între produsele importate dintre statele membre E și cele naționale, cum s-a arătat anterior.
Cu privire la împrejurarea, cum că judecătorul național nu are competență de a înlătura aplicarea unor dispoziții legale interne care contravin dreptului comunitar, Curtea de Justitie a Comunităților Europene, s-a pronunțat în cauza Administrazione delle finanze dello Stato/ nr. C 106/77 la 9.03.1978 statuând că "judecătorul național însărcinat să aplice, în cadrul competenței sale, dispozițiile dreptului comunitar, are obligația de a asigura realizarea efectului deplin al acestor norme, lăsând, la nevoie, pe proprie răspundere neaplicată orice dispoziție contrară a legislației naționale, chiar ulterioară, fără a solicita sau aștepta eliminarea prealabilă a acesteia pe cale legislativă sau prin orice alt procedeu constituțional".
Incepând cu data aderării la Uniunea Europeană - 1.01.2007, statul român este obligat să respecte " acquis-ul comunitar", așa cum este acesta definit prin art. 1 din HG 1367/2000, incluzând, între alte acte normative "dispozițiile Tratatului instituind Comunitatea Europeană semnat la la 25.03.1957 și ale Tratatului privind Uniunea Europeană semnat la 7.02.1992 la, ambele republicate în Oficial al Comunităților Europene nr. C 340/10.11.1997",prevederile legislației comunitare având aplicabilitate directă în legislația națională a statelor membre care ar contraveni acestora și pe care judecătorul național are îndatoriurea să o înlăture.
Pentru toate aceste considerente, recursul pârâte urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 al. 1 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în T, nr. 166, Cod poștal -, Județ D în baza delegației MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței nr.129 din 03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în com., SAT, str. -, Cod poștal -, Județ D, intimații pârâți ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în T, nr. 166, Cod poștal -, Județ D și STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B, sector 5,-, Cod poștal -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședinta publică azi, 6 mai 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Red. /DD
2 ex/15.05.2009
f- Tribunalul Dâmbovița
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
