Anulare act administrativ . Decizia 77/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.77/CA
Ședința publică de la 1 februarie 2010
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Nastasia Cuculis
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat în contencios administrativ de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în mun. T,- bis, împotriva sentinței civile nr. 1749 din 2 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant -, domiciliat în T,-, -.B,.6, județul T având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, potrivit disp. art. 87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Recurenta a solicitat judecata cauzei în lipsă, conf. art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei, expus oral, de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, socotindu-se lămurită, în conf. cu disp. art. 150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească, constată cauza în stare de judecată și având în vedere că se solicită judecata în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamantul - a solicitat anularea deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 2197 din 04.12.2008, și obligarea pârâtei T - Administrația Finanțelor Publice T la restituirea sumei de 6.775 lei, actualizată cu dobânda legală, sumă ce reprezintă taxa de poluare achitată.
În motivare, reclamantul a arătat că, în anul 2008, cumpărat un autoturism second hand, marca OPEL VECTRA, an fabricație 1999 și neînmatriculat în România, iar pentru înmatriculare a achitat taxa de poluare calculată prin Decizia nr. 2197/04.12.2008 respectiv suma de 6775 lei, însă pentru că prevederile art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008, în baza cărora s-a realizat calculul, sunt reglementări contrare legislației comunitare, neputând fi aplicate în dreptul intern, s-a solicitat T restituirea sumei cu cererea nr. 13615/14.09.2009, care a refuzat acest lucru.
S-a mai susținut că, prevederile art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008 sunt contrare prevederilor Tratatului de aderare a României la or, conform art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, legea comunitară este aplicabilă cu prioritate față de cea națională, iar potrivit art. 25 CE, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, fiind interzis statelor membre și să aplice produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor similar naționale, în acest sens pronunțându-se și instanțele judecătorești.
În drept, s-au invocat prevederile art. 11 din Constituție, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, art. 25 și art. 90 din Tratatul CE.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, factura de achiziționare a autoturismului, cartea de identitate emisă de Registrul Auto Român, certificatul de înmatriculare și celelalte documente rezultate ca urmare a demersului efectuat pentru anularea deciziei și restituirea taxei de poluare.
În apărare, Tad epus întâmpinare și în temeiul art. 57 Cod proc. civ. a solicitat citarea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu întrucât taxa de poluare se constituie venit la Fondul pentru Mediu.
Prin sentința civilă nr.1749/ 2 octombrie 2009, Tribunalul Tulcea - a admis acțiunea, și a anulat decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2197 din 04.12.2008, emisă de către Administrația Finanțelor Publice T obligând pârâta să restituie reclamantului suma de 6.775 lei încasată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, cu dobânda legală calculată de la data plății și până la restituirea integrală. Totodată tribunalul a respins cererea de chemare în judecată a altor persoane ca nefondată.
Pentru a pronunța în acest sens instanța de fond a reținut că reclamantul a achiziționat, în anul 2008, un autoturism marca OPEL VECTRA, fabricat în anul 1999, iar pentru înmatriculare în România a plătit o taxă de poluare, în cuantum de 6775 lei, calculată conform deciziei nr. 2197 din 04.12.2008 emisă de către Administrația Finanțelor Publice -
Reclamantul s-a adresat instituției pârâte pentru restituirea acestei taxe (cererea nr.13615/14.09.2009), considerată discriminatorie în raport cu prevederile europene, însă i s-a comunicat că taxa este legal plătită și nu poate fi restituită.
A reținut judecătorul fondului că, în reglementarea internă, a fost introdusă inițial o taxă de primă înmatriculare a autoturismelor prin Legea nr. 343/2000, modificată prin nr.OUG 110/2006, art. 2142)- 2143)incluse în Codul fiscal stabilind obligația achitării, modul de calcul al taxei, și scutirile de la plata acesteia.
Prin nr.OUG 50/21 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial din 25 aprilie 2008, s-au abrogat art. 2141)- 2143)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind stabilit, prin același act normativ cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehiculele care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Potrivit art. 4 din nr.OUG 50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și respectiv la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire în art. 3 și 9 (forma în vigoare la data achitării taxei).
În conformitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Art. 90 din Tratatul CE reprezintă unul din temeiurile de bază ale consacrării liberei circulații a bunurilor și serviciilor în cadrul țărilor membre comunitare, instituind regula în conformitate cu care toate statele membre comunitare trebuie să se abțină a institui, respectiv sunt obligate să înlăture orice măsură de natură administrativă, fiscală sau vamală, care ar fi de natură a afecta libera circulație a bunurilor, mărfurilor și serviciilor în cadrul Uniunii Europene.
Norma indicată se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
În speță, taxa de poluare s-a instituit atât pentru autoturismele noi, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, dar și pentru autovehiculele second-hand provenite din state membre UE sau alte state, dar o atare taxă nu este prevăzută și pentru autovehiculele deja înmatriculate, cu toate că gradul de poluare al acestora este același cu cel produs de autovehiculele second-hand importate, uneori chiar mai mare.
Raportându-se la dispozițiile art. 11 alin. 1 și 2 și la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție prima instanță a apreciat că normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale.
Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de în cauzele Enel (15 iulie 1964), precum și delle Finanze dello Stato a (9 martie 1978).
Faptul că o taxă internă impusă autovehiculelor second-hand este discriminatorie, în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clarificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
În raport de aceste considerente prima instanță a concluzionat că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea autoturismelor second-hand contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Relativ la incidența dispozițiilor art. 57 alin. 1 Cod proc. civ. pentru a justifica citarea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile impuse prin textul de lege menționat pentru că T, pârâta în cauză nu cheamă în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, ci o instituție care a beneficiat de fondurile încercate cu titlu de taxă de poluare.
Împotriva sentinței civile nr.1749/2009 a Tribunalului Tulceaa formulat, în termen legal, recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice T, criticând -o pentru netemeinicie, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul respingerii cererii reclamantului ca nefondată.
Prin motivele de recurs recurenta susține că instanța de fond a apreciat în mod greșit faptul că reînmatricularea autovehiculului de către reclamant încalcă normele europene la care România este parte, pentru următoarele considerente:
- OUG nr.50/2008 stabilește măsuri care corespund prevederilor art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, taxa fiind neutră din punct de vedere fiscal.
- Comisia Europeană a acceptat principiile ultimei formule de calcul taxei auto propuse de Guvernul României, în care emisiile sunt luate în considerare taxarea mașinilor euro 4 și euro 3, iar pentru autovehiculele noi, cu durata lungă de folosire, sunt calculați coeficienți mai mari decât pentru mașinile vechi, respectându-se astfel principiul "poluatorul plătește". Potrivit art. 4 alin. a din nr.OUG50/2008, obligația de plată a taxei de poluare pentru autovehicule "intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România".
- de asemenea, potrivit art.126 alin.2 din Constituția României " competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege".
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a dobândit din Germania, conform contractului încheiat la 11.08.2008, un vehicul folosit, marca OPEL, pentru care a solicitat înmatricularea în România.
În vederea efectuării acestei formalități reclamantul a fost obligat sa achite taxa de poluare în valoare de 6775 lei calculată prin decizia nr.2197/04.12.2008.
Aceasta decizie a fost emisă în temeiul Ordonanței de urgență 50/2008 suma stabilita, ce reprezintă taxa de poluare, fiind plătită cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de art.4 din ordonanța.
Potrivit acestui act normativ taxa de poluare nu se percepe autoturismelor deja înmatriculate în România ci, doar pentru cele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țara, ca și în cazul de față, unde se reînmatriculează ca urmare a schimbării proprietarului.
Art.148 alineatul 2 din Constituția României stipulează că: "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne "iar alineatul 4 stabilește că: "autoritatea judecătoreasca garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat".
Prin urmare, Constituția României instituie principiul priorității dreptului comunitar în fața celui național, principiu garantat în special de instanțele judecătorești precum și principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României.
Ori, normele comunitare în materie respectiv art. 90 din Tratatul CE prevăd că:"1) niciun stat membru nu aplica direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect produselor naționale similare.
2) de asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție".
Scopul general al art.90 din Tratatul este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor și se refera la impozitele si taxele interne care impun o sarcina interna mai consistenta produselor care provin din alte state membre în comparație cu produsele interne.
Aceste prevederi au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data 01.01.2007 și se opun ca un stat membru să adopte dispoziții precum cele prevăzute de OUG 50/2008 conform căreia pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe taxa de poluare daca a fost înmatriculat tot în România. Însă, se percepe taxa de poluare dacă autoturismul, produs în țară sau în alt stat membru, este înmatriculat pentru prima data în România aceasta taxa fiind o taxa cu efect echivalent în înțelesul art.25 CE.
Curtea Europeana de Justiție a constat ca orice taxa pecuniara impusa unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia și care reprezintă o taxa de înmatriculare propriu-zisa constituie o taxa cu efect echivalent în sensul art. 23 si 25. ( hotărârile 17 octombrie 1997,C-90/94;, C-213/96).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat ca art.90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurenta dintre produsele care se afla deja pe piața interna și produsele din import ( hotărârile 29 aprilie 2004,C-387/01 și din 05 octombrie 2006 si C-290/05 si C-333/05).
De asemenea, din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art.90 din Tratat decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Reglementată în modul prevăzut de OUG50/2008, taxa de poluare este contrara art. 90 din Tratatul întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme de ocazie deja înmatriculate intr-un alt stat membru (în speță de față Germania) favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România.
După aderarea României la acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre le atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau,este susceptibilă să diminueze chiar și potențial, consumul produselor importate,influențând astfel alegerea consumatorilor.
Prin urmare, în mod judicios prima instanță a apreciat că taxa de poluare este în discordanță cu prevederile Constituției României,ale Tratatului dar și cu principiile instituite de în deciziile pronunțate, critica recurentei fiind astfel neîntemeiată.
Și susținerea recurentei în sensul că dispozițiile OUG 50/2008 sunt în concordanță cu principiul "poluatorul plătește" va fi înlăturată.
Principiul invocat implică regula potrivit cu care partea responsabilă pentru producerea poluării trebuie să fie răspunzătoare pentru daunele provocate mediului.
Însă, taxei de poluare instituită prin OUG 50/2008 îi lipsește caracterul de taxă de mediu întrucât faptul generator al obligației de plată nu îl reprezintă faptul că autovehiculul poluează ci, prima înmatriculare a acestuia în România.
De asemenea,acest principiu nu trebuie aplicat discriminatoriu întrucât taxa de poluare este instituită doar pentru autovehiculele înmatriculate după data de 01.07.2008 care poluează în egală măsură ca și cele înmatriculate anterior dar, pentru care nu se achită această taxă.
Față de considerentele sus expuse, Curtea apreciind neîntemeiate criticile recurentei va respinge recursul declarat de către DGFP T, menținând ca legală și temeinică hotărârea tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat în contencios administrativ de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în mun. T,- bis, împotriva sentinței civile nr. 1749 din 2 octombrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant -, domiciliat în T,-, -.B,.6, județul T având ca obiect anulare act administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
3 februarie 2010
jud.fond.
red.dec.jud. - 24.03.2010
2ex/25.03.2010
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Nastasia Cuculis
