Anulare act administrativ . Sentința 800/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.800
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 12 02 2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Bîcu Vasile
GREFIER- - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR -COMISIA PENTRU CONSTATAREA CALITĂȚII DE LUPTĂTOR ÎN REZISTENȚA, având ca obiect anulare act administrativ.
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 05 02 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea pentru data de 12 02 2010.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la 17.07.2009, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTǍȚILOR CETǍ - COMISIA PENTRU CONSTATARREA CALITǍȚII DE LUPTǍTOR ÎN REZISTENȚA Ǎ solicitând anularea Deciziei Comisiei pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența de pe lângă Ministerul Justiției și Libertăților prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă în ședința din 04.06.2009 și recunoașterea calității de luptător în rezistența anticomunistă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este născută Ia data de 14 decembrie 1937 în localitatea, actualmente localitate aflată în Republica Bulgaria, Ia vremea respectivă făcând parte din România. Părinții săi se numeau (NICIU) și. Familia sa este de origine aromână și a venit în România din în jurul anilor 1930-1933 statul român așezându-i în fostul, zona care pe atunci aparținea României.
La data sosirii părinților săi în România aceștia nu dețineau acte de identitate astfel încât în unele acte de identitate ei apar cu prenumele cu care erau apelați iar în altele apar cu prenumele real. Aceeași situație este și în cazul său. Tatăl său se numea însă era apelat cu diminutivul de Niciu care în aromână provine de Ia. După cum rezultă din Declarația pe propria răspundere autentificată sub nr.2509/2510.2007 Ia BNP din B, el era cunoscut în comunitatea ă sub mai multe forme ale aceluiași prenume.
După accederea Ia putere a partidului comunist, tatăl său împreună cu fratele său au ales să lupte împotriva acestui regim cu arma în mână împreună cu alte persoane, lupta cunoscută în analele istoriei ca Rezistența din munții Bului.
Tatăl său a murit în lupta împotriva trupelor de securitate Ia data de 09 martie 1950 fără ca până în prezent să i se cunoască locul de înhumare. Datorită acestui fapt, familia lui, compusă din mama reclamantei, și cei trei copii, și G au fost deportați de mai multe ori prima dată în C iar ulterior au fost luați cu duba în miezul nopții Ia începutul anului 1957, după ce în prealabil li se confiscase tot ce aveau inclusiv casa și au fost deportați cu domiciliul obligatoriu lângă com., jud. I, în câmp, așa cum probează cu extrasul din - Evidența populației com. din anul 1957.
Așa cum arată alin. 3 lit. c și d din OUG 214/1999, unei persoane i se poate recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă dacă a suferit o măsură abuzivă în sensul legii, în cazul de față fiind vorba de stabilirea domiciliului obligatoriu și strămutarea într-o altă localitate decât cea de domiciliu.
Așa cum rezultă din extrasul de care amintea mai sus, reclamanta împreună cu familia sa au fost strămutați din localitatea de domiciliu respectiv com., jud. T în com., jud. I Ia data de 05.01.1957. Prin urmare, având în față documentele pe care le atașează prezentei acțiuni este de neînțeles de ce această onorată comisie înființată tocmai pentru a repara pe cât posibil nedreptățile îndurate de ei în acele timpuri nu a dorit să se aplece cu atenție asupra lor pentru a pronunța o hotărâre legală și temeinică.
Mai mult decât atât, așa cum probează cu documentele atașate, surorii sale căsătorită, pe baza acelorași documente depuse și de mine prin Decizia nr.- i se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă în timp ce reclamantei, pe baza aceluiași set de documente, i se respinge cererea. Este, probabil, o mostră de dezinteres și superficialitate având în vedere scopul nobil pentru care a fost emisă această OUG 214/1999.
reclamantei căsătorită a primit acest statut ea având același statut ca și mine din punct de vedere al măsurilor abuzive ale statului comunist împotriva lor.
În drept, reclamanta și-a întemeiat contestația pe disp.art.7 din HG 148/2000 de aprobare a Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența precum și pe disp.art.6 alin.2 din OUG 2141/999.
La 03.11.2009, pârâtul a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii.
În motivare, pârâtul a arătat că potrivit OUG nr. 214/1999, modificată și completată de Legea nr. 173/2006, se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989 persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse, din aceleași motive, unor măsuri administrative abuzive.
Cu privire Ia măsurile administrative abuzive, articolul 3 menționează că prin acestea se înțeleg orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori alte organe ca urmare a săvârșirii unei fapte în scopurile menționate Ia articolul 2 alin. 1, în baza cărora s-a dispus: privarea de libertate în locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări, internarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din școli, licee și facultăți; încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din motive politice și dovedite cu acte scrise, administrative sau judecătorești de Ia acea dată.
Pentru verificarea situației reclamantei s-au solicitat relații Ministerului Apărării Naționale - Direcția Instanțelor Militare.
Prin adresele nr. 236/17.04.2009 și 845/13.02.2007, s-a comunicat de direcția sus menționată că nu au fost identificate documente din care să rezulte că reclamanta ar fi fost strămutată, deportată sau ar fi avut restricții domiciliare aplicate din motive politice.
În raport de aceste date, nu s-a putut concluziona că situația petentei se încadrează în vreunul dintre cazurile prevăzute de OUG nr. 214/1999 Ia articolele 2 și 3, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 173/2006.
Verificările de mai sus, au fost efectuate potrivit dispozițiilor art. 4 al. 3 din Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei, care prevede că Ia soluționarea cererilor să se solicite date, documente sau informații de Ia instituțiile publice care le dețin și cu care Ministerul d e Justiție a încheiat protocoale de colaborare (art. 5 al. 4 din OUG nr. 214/1999).
Având în vedere prevederile articolul 5 alineatele 3 și 4 din OUG nr. 214/1999, Comisia, Ia soluționarea cererilor, este obligată să țină seama de datele și informațiile solicitate și emise de instituțiile cu care Ministerul Justiției a încheiat protocoale de colaborare și care au a importanță hotărâtoare pentru acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă.
Legiuitorul, în anul 1999 prin emiterea OUG nr. 214 înțeles să fie mai restrictiv decât în anul 1990 când a emis Decretul Lege nr. 118 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, decret potrivit căruia pentru dovedirea pretențiilor era admis orice mijloc de probă.
În anul 1999, și ulterior, prin modificările și completările legislative aduse OUG nr. 214/1999, legiuitorul a menținut constant importanța dovezilor scrise emise de autoritățile cu care Ministerul Justiției a încheiat protocoale de colaborare.
În cauza de față, înscrisurile existente Ia dosarul cauzei nu au fost în măsură să determine Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, să concluzioneze cu certitudine că petenta a fost strămutată.
Curtea a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Din probele administrate, Curtea reține că prin decizia din 04.06.2009, reclamantei i-a fost respinsă cererea sa de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă.
Pentru verificarea situației reclamantei s-au solicitat relații Ministerului Apărării Naționale - Direcția Instanțelor Militare.
Prin adresele nr. 236/17.04.2009 și 845/13.02.2007, s-a comunicat de direcția sus menționată că nu au fost identificate documente din care să rezulte că reclamanta ar fi fost strămutată, deportată sau ar fi avut restricții domiciliare aplicate din motive politice.
În raport de aceste date, s-a concluzionat că situația petentei se încadrează în vreunul dintre cazurile prevăzute de OUG nr. 214/1999 Ia articolele 2 și 3, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 173/2006.
Potrivit OUG nr. 214/1999, modificată și completată de Legea nr. 173/2006, se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 6 martie 1945 - 14 decembrie 1989 persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice sau supuse, din aceleași motive, unor măsuri administrative abuzive.
Cu privire Ia măsurile administrative abuzive, articolul 3 menționează că prin acestea se înțeleg orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori alte organe ca urmare a săvârșirii unei fapte în scopurile menționate Ia articolul 2 alin. 1, în baza cărora s-a dispus: privarea de libertate în locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări, internarea în spitale de psihiatrie; stabilirea de domiciliu obligatoriu; strămutarea într-o altă localitate; deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; exmatricularea din școli, licee și facultăți; încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din motive politice și dovedite cu acte scrise, administrative sau judecătorești de Ia acea dată.
Curtea reține că reclamanta este născută Ia data de 14 decembrie 1937 în localitatea, actualmente localitate aflată în Republica Bulgaria.
Familia sa a venit în România din în jurul anilor 1930-1933 statul român așezându-i în fostul, zona care pe atunci aparținea României.
După cum rezultă din Declarația pe propria răspundere autentificată sub nr.2509/2510.2007 Ia BNP din B, tatăl reclamantei era cunoscut în comunitate sub mai multe forme ale aceluiași prenume.
Prin sentința nr. 186/1950, tatăl reclamantei a fost condamnat la moarte prin împușcare pentru crime de uneltire contra ordinii sociale.
fost deportați cu domiciliul obligatoriu lângă com., jud. I, în câmp, așa cum probează cu extrasul din - Evidența populației com. din anul 1957.
Așa cum rezultă din extrasul din - Evidența populației com. din anul 1957, reclamanta împreună cu familia sa au fost strămutați din localitatea de domiciliu respectiv com., jud. T în com., jud. I Ia data de 05.01.1957.
Acest document are caracter oficial, producând efecte juridice.
În consecință, Curtea va reține că reclamanta a strămutată și i s-a stabilit domiciliu obligatoriu în com., jud. T în com., jud. I Ia data de 05.01.1957.
reclamantei căsătorită, care a fost supusă acelorași măsuri administrative abuzive precum reclamanta i s-a acordat calitatea de luptător în rezistența anticomunistă prin decizia nr. 1127/08.05.2008, emisă de pârât.
Din aceste motive, în baza art. 2 și 3 din OUG nr. 214/1999, Curtea va admite cererea, va anula Decizia Comisiei pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența de pe lângă Ministerul Justiției și Libertăților prin care i-a fost respinsă cererea de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă în ședința din 04.06.2009 și va recunoaște reclamantei calitatea de luptător în rezistența anticomunistă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTǍRǍȘTE:
Admite cererea formulată de reclamanta, cu domiciliul în C,-, județul C în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR - COMISIA PENTRU CONSTATAREA CALITĂȚII DE LUPTĂTOR ÎN REZISTENȚA cu sediul în B,-, sector 5.
Anulează Decizia Comisiei pentru Constatarea Calității de Luptător în Rezistența de pe lângă Ministerul Justiției și Libertăților prin care i-a fost respinsă cererea reclamantei de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă în ședința din 04.06.2009.
Recunoaște reclamantei calitatea de luptător în rezistența anticomunistă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. jud. /4 ex./03.03.2010
Președinte:Bîcu VasileJudecători:Bîcu Vasile
