Anulare act administrativ . Decizia 81/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 81/
Ședința publică din 11 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Leocadia
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanta Instituția Prefectului Județului V împotriva sentinței civile nr. 142/ din 28 mai 2007 Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 februarie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 11 februarie 2008.
CURTEA D APEL,
Prin sentința civilă nr. 142//28.05.2007, Tribunalul Vasluia respins contestația formulată de Prefectul Județului V împotriva Hotărârii Consiliului Județean V nr. 90/23.09.2006.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nu s-au încălcat dispoziții imperative ale legii privind atribuțiile de autonomie și administrație publică locală prevăzute de Legea nr. 215/2001 prin darea unui imobil în administrarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V, în loc să îl scoată la vânzare în vederea privatizării patrimoniului Direcției pentru Protecția a Județului
Împotriva sentinței indicate mai sus a declarat recurs Prefectul Județului
În motivarea recursului său, prefectul a solicitat casarea sentinței atacate și anularea Hotărârii Consiliului Județean V nr. 90/23.09.2006 pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul a susținut, în esență, că emitentul actului atacat și instanța trebuie să țină seama în rezolvarea situației de punctul de vedere al secretarului de stat pentru comunitățile locale din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în vederea aplicării corecte a prevederilor Legii nr. 37/2006.
S-a mai susținut că recurentul nu dreptul Consiliului Județean V de a administra și de a dispune de bunurile din domeniul public și privat al unității administrativ teritoriale, însă acest drept trebuia exercitat în condițiile legii, interesul public fiind înaintea dreptului pârâtului de a-și exercita autonomia locală.
Prin întâmpinare, Consiliul Județean Vas olicitat respingerea recursului arătând că bunul în discuție a rămas în domeniul public al județului, proprietarul putând exercita oricând dispoziția juridică asupra acestuia, având posibilitatea să hotărască și cu privire la închirierea sau concesionarea bunului.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că recursul este fondat, sens în care reține următoarele:
Prin Hotărârea nr. 90/2006 a Consiliului Județean V (fila 20 din dosarul primei instanțe) s-a aprobat transmiterea imobilului, compus din teren și construcții, situat în Municipiul V, suburbia Moara, Șoseaua Națională V-I, nr.1, din administrarea Consiliului Județean V în administrarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului
Din adresa nr. 5673/16.10.2006 a Consiliului județean V (fila 25) precum și din întâmpinarea depusă de pârât (fila 33) rezultă că imobilul care face obiectul hotărârii indicate mai sus se află în proprietatea publică a Județului V, constituind sediul administrativ al Direcției Județene pentru Protecția a Județului V în a cărei administrare s-a aflat până la emiterea Hotărârii nr. 90/2006. Aceste aspecte sunt confirmate și de celelalte înscrisuri depuse la dosarul cauzei (filele 77-104).
Legea nr. 37/2006 caracterizează protecția plantelor cultivate, a pădurilor, pășunilor și fânețelor naturale și a altor forme de vegetație utilă ca fiind "o problemă de interes național", care se constituie în "obligație pentru autoritățile publice, producătorii agricoli și pentru toți cetățenii României".
Dreptul pârâtului intimat de a dispune cu privire la funcționarea instituțiilor publice, precum este cea de protecție a plantelor și carantină fitosanitară, precum și dreptul de a decide în legătură cu patrimoniul afectat acestei instituții nu este, în aceste condiții, un drept absolut, acțiunea autorităților locale trebuind să se înscrie în sfera unor comandamente de interes național, precum și în cadrul normativ aprobat.
Dispozițiile art. 3 din Legea nr. 215/2001, republicată, stabilesc în mod explicit și imperativ că autonomia locală se realizează în numele și interesul colectivităților locale, darîn condițiile legii.
În lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona,în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice.
Principiul autonomiei locale, prevăzut și de art. 120 alin. 1 din Constituția României, nu se referă la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu.
Așa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude, ci impune obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, în interesul comunităților locale, interese care, în acest domeniu, al protecției a plantelor și carantinei fitosanitare, nu pot fi în contradicție cu interesele naționale.
Prin urmare, actele autorităților locale nu pot nesocoti cadrul normativ stabilit la nivel național, acțiunile Consiliului Județean V trebuind să se circumscrie, în ceea ce privește protecția plantelor cultivate, a pădurilor, pășunilor și fânețelor naturale și a altor forme de vegetație utilă, imperativelor Legii nr. 37/2006. Or, din art. 4 al Legii nr. 37/2006 reiese că la nivelul fiecărui județ și al municipiului B funcționează unități fitosanitare județene considerate drept instituții publice care au, în conformitate cu prevederile art. 5 din aceeași lege, importante atribuții în domeniul protecției plantelor și carantinei fitosanitare.
Exercitarea la nivelul județului Vaa tribuțiilor prevăzute de art. 5 este afectată de faptul că prin hotărârea a cărei anulare s-a solicitat, s-a luat din administrarea instituției publice cu atribuții în domeniu imobilul în care aceasta își desfășura activitatea. Procedând în acest fel, pârâtul Consiliul Județean Vas ăvârșit un exces de putere, exercitându-și dreptul de apreciere, prin încălcarea obligației de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, cu privire la oportunitatea de a da în administrare imobilul respectiv altei instituții publice decât celei cu atribuții în domeniul reglementat de Legea nr. 37/2006,
Atât timp cât din dosar nu reiese că s-a asigurat un spațiu în care unitatea fitosanitară din județul V să își desfășoare activitatea, Curtea consideră că pârâtul nu putea lua din administrarea Direcției Județene pentru Protecția V spațiul în care această instituție publică trebuie să funcționeze.
Se constată în acest context că punerea în aplicare a prevederilor art. 6 din Legea nr. 37/2006 prin privatizarea serviciilor publice de protecția plantelor nu înseamnă desființarea unităților fitosanitare județene, considerate a fi, potrivit art. 4 alin. 1 lit. b din Legea nr. 37/2006, instituții publice.
Cum obligația asigurării spațiului necesar în care această instituție trebuie să își desfășoare activitatea a fost și rămâne în sarcina autorităților publice locale, legalitatea hotărârii adoptate de intimat trebuie cercetată prin prisma prezervării interesului public național și nu doar prin prisma dreptului intimatului pârât de a dispune de bunurile aflate în patrimoniu, interesul public prevalând în acest caz, autonomia locală neputând fi invocată ca un pretext pentru nerealizarea interesului public.
În consecință, Curtea va admite recursul formulat de reclamantul Prefectul Județului V, va modifica sentința atacată, va admite acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean I și va anula Hotărârea Consiliului Județean I nr. 90/2006.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Admite recursul formulat de reclamanta Instituția Prefectul Județului V contra sentinței civile nr. 142/CA/28.05.2007 a Tribunalului Vaslui, pe care o modifică în tot.
În fond, admite acțiunea formulată de reclamanta Instituția Prefectul Județului V, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Județean
Anulează Hotărârea Consiliului Județean V nr. 90/23.09.2006, ca nelegală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11.02.2008.
Președinte judecător judecător
--- - - -
Grefier
și tehnoredactat:, 2 ex.
Jud. fond: G -
Tribunalul Vaslui
Președinte:Iustinian Obreja ManolacheJudecători:Iustinian Obreja Manolache, Aurelia Gheorghe, Leocadia
