Anulare act administrativ . Decizia 826/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 826/
Ședința publică din 21 octombrie 2008
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului promovat de reclamanta, domiciliată în municipiul Târgu M, Calea nr. 9,.4, județul M, împotriva Încheierii pronunțate la data de 20 februarie 2007, de Tribunalul Mureș, prin care s-a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru reclamanta-recurentă av. a din cadrul Baroului de avocați M, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că recursul este declarat în termenul procedural și timbrat cu suma de 4 lei, taxă judiciară de timbru, conform chitanței aflată la fila 9 dosarului și cu un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
De asemenea, se constată că Primăria orașului Mad epus întâmpinare, iar Curtea Constituțională prin decizia nr. 840 din 8 iulie 2008 respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, invocată de.
Reprezentanta recurente declară că nu are cereri în probațiune de formulat, împrejurare de care instanța ia act, închide procedura probatorie și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentanta recurente, având cuvântul a susținut recursul solicitând admiterea lui, a se constata că încheierea atacată a fost pronunțată cu încălcarea legii, prin urmare se impune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin încheierea din 07.02.2008, dată de Tribunalul Mureș în dos. nr-, a pus în discuție excepția de neconstituționalitate, invocată de reclamanta prin reprezentant, și, având în vedere că reclamanta și-a susținut cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată, instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 cu privire la sesizarea Curții Constituționale, astfel că a respins excepția ca inadmisibilă, fără ca însă în dispozitivul încheierii instanța să se pronunțe în sensul respingerii ca inadmisibilă, soluția de respingere fiind prevăzută doar în considerentele hotărârii atacate.
Față de această încheiere a declarat, în termenul de 48 de ore prevăzut de legiuitor în art. 29 aliniat ultim din Legea nr. 47/1992 rep. privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, recurs reclamanta solicitând ca, prin admiterea recursului, să se dispună modificarea încheierii pronunțate de Tribunalul Mureș, în sensul de a admite cererea de sesizare a Curții Constituționale și să dispună trimiterea excepției de neconstituționalitate Curții Constituționale pentru soluționarea acesteia. În motivarea recursului se arată, în esență, că, cu privire la art. 4 din nr.OUG 110/2006, Curtea Constituțională a pronunțat două decizii contradictorii, respectiv decizia nr. 467/17.05.2007 și decizia nr. 870/17.10.2007, astfel că invocarea unor texte din Legea nr. 47/1992 rep. ar avea în vedere tocmai dispozițiile contradictorii în cauza în speță.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, dar mai ales în virtutea rolului devolutiv consacrat de dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
În fapt, pentru termenul din 14.01.2008 reclamanta - recurentă a solicitat instanței sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate în ansamblu a Legii nr. 47/1992 rep. din perspectiva art. 11, art. 20 alin. 2, art. 21 alin. 3, art. 24 și art. 148 alin. 2 din Constituția României. În esență se susține, în motivele cererii de sesizare a Curții Constituționale, că prin deciziile pretins contradictorii date de Curtea Constituțională, amintite mai sus, Curtea Constituțională ar fi încălcat principiul securității raporturilor juridice, fapt ce se datorează în principal neconstituționalității în ansamblu a Legii nr. 47/1992 rep.
Așadar, instanța sesizată cu astfel de cerere, dacă o consideră inadmisibilă, trebuie să procedeze conform art. 29 aliniat 6 din Legea nr. 47/1992 rep. care prevede textual că "Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. 1, 2 sau 3, instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale.".
Rezultă, din interpretarea acestui text de lege, că instanței i se adresează cu o cerere de sesizare a Curții Constituționale, ea nefiind sesizată cu excepția de neconstituționalitate cum greșit i s-a adresat însăși reclamanta și cum greșit a procedat instanța de fond prin aprecierea, în considerentele hotărârii atacate, cum că excepția ar fi inadmisibilă.
De fapt, instanța trebuie să cerceteze dacă există sau nu contrarietate cu prevederile unuia din aliniatele 1, 2 sau 3 sau a mai multor dintre aceste aliniate și, în plus, să motiveze în ce constă această contrarietate.
Or, instanța nu a motivat în niciun fel care dintre situațiile prevăzute de aliniatele 1, 2 sau 3 (singure, împreună sau două dintre ele) fac ca sesizarea Curții Constituționale să fie inadmisibilă și, mai ales, în ce constă în mod concret această pretinsă contrarietate. Instanța de fond se pronunță, din perspectiva art. 29 alin. 6 din Legea nr. 47/1992 rep. exclusiv în oportunitate asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, în sensul dacă excepția de neconstituționalitate are legătură cu soluționarea cauzei (alin. 1 al art. 29), în legătură cu părțile sau subiecții oficiali care invocă excepția (alin. 2 al art. 29) ori dacă această excepție a mai făcut obiectul unei excepții care să fi fost constatată ca neconstituționalitate de Curtea Constituțională printr-o decizia anterioară (alin. 3 al aceluiași articol).
Mai mult, contrar prevederilor art. 261 alin. 1 pct. 6 Cod procedură civilă, încheierea interlocutorie dată nu conține dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale ca inadmisibilă, în sensul în care acest text procedural prevede expres ca hotărârea să conțină dispozitivul hotărârii cu dispoziția instanței (în cazul de față, doar în considerentele hotărârii atacate se arată că se respinge sesizarea, nu și în dispozitivul hotărârii).
Cu alte cuvinte, din cele de mai sus instanța de recurs constată că, în fapt, instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, în condițiile în care nu a motivat care din situațiile prevăzute de art. 29 alin. 1, 2 sau /și 3 fac ca cererea să fie inadmisibilă și, pe de altă parte, nu există nici dispoziția formală de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale.
Cum toate acestea fac ca încheierea, în ce privește soluționarea cererii de sesizare a Curții Constituționale formulată de reclamanta - recurentă, să fie nulă absolut și, pe de altă parte, fac ca instanța de recurs să constate că instanța de fond nu a intrat în cercetare fondului, în sensul larg al interpretării acestei sintagme dat de art. Aliniatul 5 al art. 312 Cod procedură civilă, instanța de recurs va admite recursul formulat de reclamantă împotriva acestei încheieri interlocutorii, va casa hotărârea atacată cu privire la "excepția de neconstituționalitate" formulată de reclamantă pentru termenul din 14.01.2008 (în realitate, cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale a excepției de neconstituționalitate invocată) și, sub acest aspect, pentru argumentele mai sus arătate, va dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății în această privință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul reclamantei, domiciliată în municipiul Târgu M, Calea nr.9,.4, județul M, formulat împotriva încheierii din 20 februarie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția civilă, în dosarul nr- și, în consecință:
Casează în parte hotărârea atacată, cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de reclamantă, și dispune trimiterea cauzei pentru continuarea judecății în această privință.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 octombrie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
2 exp./24.11.2008
Jud.fond.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
