Anulare act administrativ . Sentința 83/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 15.05.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.83
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 15.02.2010
PREȘEDINTE: Adina Pokker
GREFIER:- -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul CONSILIUL LOCAL în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamantului avocat iar în reprezentarea pârâtei se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței concluzii scrise din partea pârâtei.
Reprezentantul reclamantului depune la dosar copia contractului de asociațiune în participațiune nr.1355/16.03.2007.
Nemaifiind alte cererii de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentanta pârâtei pune concluzii de respingere a acțiunii conform motivelor expuse în întâmpinare și concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA sub nr- la data de 15.05.2009, reclamantul CONSILIUL LOCAL, județul C-S în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ Bas olicitat anularea deciziei nr.6018/03.04.2009 emisă de pârâtă, anularea titlului de creanță și a măsurilor dispus prin procesul verbal de constatare încheiat la 27.01.2009.
În motivarea acțiunii se arată că prin decizia atacată i s-a imputat suma de 77.270,15 lei acordată ca sprijin pe suprafața de teren aferentă anului 2007, pe considerentul că reclamantul nu ar fi utilizat sumele respective pentru desfășurarea unei activități agricole.
Reclamantul apreciază că temeiul legal reținut de pârâtă este eronat întrucât nici o prevedere a nr.OUG125/2006 nu impune consiliilor locale să desfășoare activitate agricolă proprie iar un ordin al ministrului nu poate adăuga la lege. Obligativitatea desfășurării unei activități agricole proprii reprezintă o condiție inclusă prin ordinul respectiv dar nu s-a explicat în ce constă această activitate. Pe de altă parte, conform art.5 alin.1 din nr.OUG125/2006 schema de plată unică pe suprafață consta în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an, decuplată total de producție, suprafața agricolă eligibilă putând fi reprezentată și de pajiștile permanente - pășuni și fânețe ce reprezintă terenul utilizat pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje.
Organul de control trebuia să se raporteze la dispozițiile art.2 lit. c) din Regulamentul nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune care prevăd la noțiunea de activitate agricolă nu numai producția, creșterea sau cultura produselor agricole dar și menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu iar potrivit Ordinului nr.152/2004 activitatea agricolă este definită ca reprezentând și menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală în conformitate cu reglementările europene.
În speță reclamantul s-a îngrijit de pășunatul rațional a suprafețelor de teren efectuând în regie proprie lucrări de întreținerea pajiștilor unde a fost cazul constând îndepărtarea ferigii, arbuștilor și a mărăcinilor precum și repararea și întreținerea drumurilor de acces spre aceste pășuni. Se mai arată faptul că sprijinul pentru suprafețe de teren reprezentând pășuni a avut drept scop menținerea terenurilor agricole în bune condiții iar măsurile dispuse de autoritatea pârâtă sunt de natură a compromite total aceste terenuri.
În drept s-au invocat dispozițiile art.218 Cod procedură fiscală și Legea nr.554/2004.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta a solicitat respingerea acțiunii în ceea ce privește anularea deciziei atacate.
Se arată astfel că decizia atacată este legală și temeinică întrucât așa cum rezultă din interpretarea coroborată a nr.OUG125/2006 și a Ordinului nr.704/2007, consiliile locale care administrează terenuri agricole pot primi subvenții pe suprafață din fonduri și de la bugetul de stat dacă respectă condițiile de îngrijire a solului și desfășoară propria activitate agricolă. Totodată consiliul local este obligat să desfășoare activității agricole proprii iar în urma controlului realizat s-a constatat că reclamantul nu a dovedit acest aspect motiv pentru care s-a întocmit procesul verbal de constatare nr.2245/27.01.2009, stabilindu-i-se un debit în sumă de 77.270,15 lei la care se adaugă majorări de întârziere conform prevederilor legale.
La dosar s-au depus următoarele:acțiune, decizia nr.6018/03.04.2009, întâmpinare, împuternicire avocațială, proces verbal de constatare nr.2245/27.01.2009, chitanță pentru plata taxei de timbru, copie contract de asociere în participațiune, copie cerere pentru acordare sprijin, dovada inventarului bunurilor aparținând domeniului public al comunei, decizia nr. 571/1991, deviz lucrări întreținere pășuni proces verbal de recepție încheiat la 26.11.2007 state de plată, facturi fiscale, adresa nr.- emisă de C-S și concluzii scrise.
Analizând probatoriul administrat în cauză Curtea reține următoarele:
Ca urmare a cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafața pentru anul 2007 depuse de reclamant la Centrul Județean C-S sub nr.50/12.05.2007 s-a emis decizia nr.-/19.06.2008 prin care i-a fost acordată reclamantului suma de 77.270,15 lei pentru o suprafață determinată de 834,7 hectare pășuni.
Ulterior, pârâta a procedat la verificarea condițiilor de eligibilitate prevăzute în nr.OUG125/2006 iar prin procesul verbal de constatare nr.2245/27.01.2009 s-a reținut că reclamantul nu face dovada utilizării suprafeței declarate în sensul că nu a prezentat dovezi pentru activitatea agricolă proprie fiind încălcate astfel dispozițiile nr.OUG125/2006.
Suma totală considerată neeligibilă este de 77.270,15 lei debit la bugetul Uniunii Europene.
Împotriva acestui proces verbal reclamantul a formulat contestație ce a fost respinsă prin decizia nr.6018/03.04.2009 reținându-se în esență faptul că pentru a putea beneficia de acordarea sprijinului direct pe suprafață reclamantul trebuia să desfășoare propria activitate agricolă pe suprafețele pentru care a solicitat sprijinul iar acesta nu a dovedit desfășurarea unei asemenea activități, pășunile fiind destinate creșterii de animale sau producție de furaje.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei anterior menționate și sub aspectul instanței competente în soluționarea prezentei cauze, Curtea reține că procesul verbal de constatare nr.2245/27.01.2009 constituie titlu de creanță conform art.3 din nr.OUG79/2003, cu posibilitatea formulării contestației reglementată de Codul d e procedură fiscală așa cum rezultă din cuprinsul nr.HG1306/2007, contestația soluționându-se potrivit dispozițiilor art.215 Cod procedură fiscală. Suma stabilită prin actul contestat reprezintă un debit reținut în sarcina reclamantului care deși are caracterul unei creanțe bugetare (suma datorată la bugetul Uniunii Europene sau la bugetul național) nu se încadrează totuși în enumerarea limitativ cuprinsă la art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 întrucât nu reprezintă un impozit, o taxă, contribuție sau datorie vamală.
Această sumă reprezintă în opinia pârâtei o cheltuială neeligibilă, respectiv o sumă pentru care reclamantul nu a făcut dovada că a fost obținută sau utilizată cu respectarea prevederilor legale sau contractuale așa cum rezultă din dispozițiile art.1 alin.2 din nr.HG1306/2007, mai precis reclamantul nu a făcut dovada că pe suprafețele de teren pentru care a obținut fondurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie.
Aceste susțineri nu pot fi reținute de instanță pentru următoarele considerente:
Prin nr.OUG125/2006 s-au aprobat schemele de plăți directe și plățile naționale directe complementare acordate în agricultură începând cu anul 2007 iar potrivit art.5 alin.1 schema de plată unică pe suprafață constă în acordarea unei sume uniforme pe hectar, plătibilă o dată pe an decuplată total de producție. Suprafețele agricole eligibile, deci pentru care se pot aproba asemenea scheme de plată pot avea mai multe categorii de folosință printre care și aceea de pajiști permanente - pășuni și fânețe, acestea reprezentând terenuri utilizate pentru pășunatul animalelor sau pentru producerea de furaje (art.5 alin.3 lit. b).
În baza acestor dispoziții legale reclamantul a formulat cererea de plată aflată la fila 32 dosar fond pentru suprafețele de teren reprezentând pășuni și a făcut dovada prin actele depuse la dosar că a procedat la menținerea în bune condiții a terenurilor respective prin aceea că a procedat la organizarea efectuării lucrărilor de îndepărtarea a vegetației neproductive de pe pășunea comunală, fiind încheiat și procesul verbal de recepție din 27.11.2007 (fila 60 dosar). Reclamantul a făcut dovada efectuării lucrărilor de întreținere prin devizul de lucrări de întreținere aflat la fila 59 dosar fond, statele de plată pentru angajații Primăriei care au executat lucrările de întreținere respectivă și facturile ce au atestat plata cheltuielilor necesare și utile pentru funcționarea utilajelor agricole folosite în cadrul acestor lucrări.
Conform art.13 din nr.OUG125/2006, modul de implementare, condițiile specifice, criteriile de eligibilitate și termenii de referință pentru aplicarea schemelor de plăți directe se stabilesc în acord cu reglementările comunitare în domeniu prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale iar prin Ordinul nr.704/2007, art.6 alin.1 se stabilește faptul că se pot depune cereri de plată de către consiliile locale pentru terenurile agricole pe care le administrează și pentru care nu au fost încheiate contracte de arendă, concesiune, închiriere sau pentru care nu se încasează taxe de pășunat, iar pe aceste terenuri consiliile locale trebuie să desfășoare activitatea agricolă proprie cu respectarea condițiilor prevăzute la art.7 din nr.OUG125/2006.
Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că în fapt condițiile de eligibilitate se stabilesc prin ordin al cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu astfel încât condiția privind desfășurarea de către consiliile locale a unei activități agricole proprii nu reprezintă o cerință nelegală. În aceste condiții instanța reține necesar a fi definită noțiunea de activitate agricolă proprie, a cărei definiție nu transpare din dispozițiile legale anterior menționate. Sub aceste aspect este de reținut faptul că potrivit art.2 lit. c) din Regulamentul nr.1782/2003 al Consiliului de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori la noțiunea de activitate agricolă este cuprinsă nu numai producția, creșterea sau cultura produselor agricole dar și menținerea terenurilor în condiții agricole și de mediu așa cum sunt definite în art.5, iar potrivit Ordinului nr.152/2004 pct.2 activitatea agricolă este definită ca reprezentând cultivarea plantelor, creșterea și îngrijirea animalelor sau menținerea terenurilor în bună stare agricolă ori ambientală în conformitate cu reglementările europene.
Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că în cazul concret al reclamantului care a obținut acordarea unei scheme de plăți pentru terenuri reprezentând pășuni/fânețe activitatea agricolă proprie constă în menținerea terenului în bună stare agricolă ori ambientală, concluzie care este de altfel confirmată de adresa nr.7737/09.07.2008 emisă de C-S în care se arată că pentru terenurile respective consiliile locale au obligația de a menține pajiștile permanente prin asigurarea unui nivel mini de pășunat sau prin cosirea a cel puțin o dată pe an cu consecința îndepărtării masei de vegetație rezultată.
Aceeași adresă confirmă faptul că activitatea agricolă proprie a consiliilor locale se rezumă la efectuarea lucrărilor de curățire a pajiștilor permanente pentru îndepărtarea rugilor, mărăcinișurilor, tufelor de spini și porumbari, puieților de arbori, combaterea ferigii, scop în care se poate apela și la serviciilor unor persoane juridice fiind necesar a se depune copie de pe factura eliberată de societatea ce a efectuat lucrările.
Față de actele depuse la dosar Curtea reține că în speță reclamantul a făcut dovada că pe terenurile respective a desfășurat activitate agricolă proprie sub forma lucrărilor de îndepărtare a vegetației astfel încât îndeplinește condițiile de eligibilitate prevăzute de lege iar decizia atacată este nelegală și netemeinică impunându-se anularea acesteia în conformitate cu dispozițiile art.1, 8 și 18 din Legea nr.554/2004.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Local în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și în consecință:
Dispune anularea deciziei nr.6018/03.04.2009 emisă de pârâtă și exonerează reclamantul de la plata sumei de 77.270,15 lei.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.02.2010
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED:/04.03.10
TEHNORED://04.03.10
4.ex./SM/emis 2 com./
Se comunică:
- reclamant - Consiliul Local, - com. nr.323, jud. C-
- pârâta - Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, - B,-, Sector 2
Președinte:Adina PokkerJudecători:Adina Pokker
