Anulare act administrativ . Sentința 89/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 89/CA/2009
Ședința publică de la 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL JUDEȚEAN A, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (DE S) și GUVERNUL ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act administrativ.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării din data de 01.04.2009, care face parte integrantă din prezenta sentință.
- CURTEA DE APEL -
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la această instanță în dosar nr-, reclamanții și în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, CONSILIUL JUDEȚEAN A și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI au solicitat ca prin hotărâre judecătorească:
-să se constatate nulitatea absolută parțială a Hotărârii Guvernului nr.974/2002 privind atestarea domeniului public al județului A, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul A, în ceea ce privește imobilul cuprins în Anexa nr.34 a acestei hotărâri, sub nr.crt. 7, având codul d e clasificare 1.6.2, denumirea bunului "clădire anexă a centrului de îngrijire și asistență socială", elemente de identificare: "situat în satul,-, cu fundație de beton, cărămidă, învelitoare țiglă, se compune din 5 încăperi, teren aferent 1750 mp, construit 1154 mp, curte 596 mp.: N drum,S fânețe, E gospodărie privată, V gospodărie privată"anul dării în folosință 1926, valoare de inventar 280 000, situația juridică. Nr. 172/1987 CF, și să desființați hotărârea sub acest aspect;
-să se constatate nulitatea absolută parțială a Hotărârii Consiliului Județean A nr.60/2006, cu privire Ia poziția de sub nr.crt.187 din Anexa la această hotărâre a Consiliului Județean A "clădire anexă a centrului de îngrijire și asistență socială", elemente de identificare "situat în satul,-, cu fundație de beton, cărămidă, învelitoare țiglă, se compune din 5 încăperi, teren aferent 1750 mp, construit 1154 mp, curte 596 mp.: N drum, S fânețe, E gospodărie privată, V gospodărie privată"anul dării în folosință 1926, valoare de inventar 280 000, situația juridică. Nr. 172/1987 CF, precum și a Hotărârii Consiliului Județean A nr. 33 și Anexa la această hotărâre, privind imobilul menționat la poziția nr. 182, și respectiv art. 2 din Hotărârea Consiliului Județean nr.199/2007, și să desființați hotărârile sub aspectele arătate:
-să se constatate nulitatea absolută a Hotărârii nr-001 emisă de Consiliul Local al comunei, de trecere din domeniul privat al comunei în domeniul public al comunei a acestui imobilului mai sus menționat, și să desființați hotărârea sub acest aspect. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii arată că imobilul identificat în petit a fost preluat de Statul Român nelegal, prin aplicarea Decretului 223/1974. Acest imobil a fost în domeniul privat al comunei și am aflat de trecerea lui în domeniu public, fără să avem cunoștință de actele administrative mai sus menționate, doar în toamna anului 2008; am formulat cereri la primăria și la Consiliul Județean pentru a ni se comunica respectivele hotărâri, și imediat după ce le-am primit am efectuat procedurile prealabile, solicitând revocarea hotărârilor pentru pozițiile privind imobilul nostru. Răspunsul care ne-a fost însă comunicat de cei trei pârâți a fost însă negativ, motiv pentru care formulăm prezenta acțiune în contencios.
Prin Decizia nr.172/9 05 1987, "construcțiile și cota de 250/1525 mp din teren" aparținând imobilului înscris în CF nr. 252, sub nr. top 447 și 448, fost preluat de la proprietarii tabulari și, domiciliați în localitatea, nr. 497, jud. A, în aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 223/1974, astfel "construcțiile cu plata despăgubirilor legale, iar terenul fără plată".
Urmare acestei Decizii nr. 172/1987, proprietarii tabulari au primit suma de 35 000 lei, despăgubire pentru construcție, far în Cartea funciară nr. 252, asupra imobilului cu nr. top 447 și 448, casă curte și grădină intravilan, în suprafață totală de 1525 mp, sunt înscriși și în prezent coproprietarii:
-sub -3 și soția, asupra a 1275/1525 părți teren, din 1966, și respectiv,
-sub, Statul Român, în 1/1 construcții și 250/1525 părți teren, din 1987.
Prin încheierea nr. 48/2008 a fost notat în Cf 252 procesul intentat de și c/a comuna, Consiliul Local al comunei, având ca obiect anularea încheierii de intabulare nr.1350/1987 și restabilirea situației anterioare de carte funciară.
Deci, în prezent în CF sunt coproprietari asupra imobilului și și Statul Român, primii pe 1275/1525 părți teren și Statul Român pe construcții și 250/1525 părți teren.
Fiind în prezența unei coproprietăți, întâi trebuia sistată starea de indiviziune, Și abia apoi s-ar fi putut legal efectua trecerea imobilului de sine stătător în domeniul public al comunei. Altfel, în prezent reclamanții sunt proprietari asupra cotei de 1275/1525 părți teren, pe parte din această cotă există construcțiile anterior existente în proprietatea noastră (este logică această susținere a noastră, la punctul 7 în Anexa nr. 34 HG fiind menționat teren construit 1154 mp, iar Statul Român are Proprietate doar pentru 250/1525 părți teren". Prin accesiune, la sistarea stării de indiviziune. avem dreptul de a obține clădirile existente pe terenul nostru, mai ales că subsemnații suntem cei care le-am avut în proprietate, anterior preluării abuzive.
2.În HG 974/2002 anexa 34, punctul 7, nu este trecută Cartea Funciară și nici numerele topografice ale imobilului; nici în Hotărârea nr. 11/2001 a Consiliului Local această identificare nu există. Or, în regiunile cu sistemul de publicitate imobiliară al cărților funciare, identificarea din punct de vedere funciar este imperativ obligatorie. Lipsa identificării funciare dovedește neverificarea situației juridice a imobilului, și în lipsa verificării situației juridice, includerea imobilului în domeniul public al comunei este afectată tot de nulitate absolută, voința membrilor Consiliului Local fiind viciată de necunoașterea situației juridice a imobilului, consimțământul exprimat nefiind valabil.
3.Imobilul apare inclus în domeniul public al comunei în totalitate, deci inclusiv cota lor de coproprietate, astfel încât reclamanții sunt lipsiți de cota lor de proprietate fără să fi existat vreo expropriere a noastră în 2001, Suprafața reală a imobilului este de 1750 mp, Statul Român a preluat doar 250 mp, restul terenului în suprafață de CF și evident în suprafață reală, rămânând pe vechii proprietari, deci statul îi deposedează fără nici un temei de drept și împotriva onstituției de o suprafață de 1500 mp teren.
4.La data de 29 06 2001, data emiterii HCL 11 de Consiliul Local, nu exista vreun Protocol de predare al imobilului pentru o destinație publică. Acest Protocol s-a încheiat doar la 31 01 2005, între Consiliul Local, care se intitulează în cuprinsul acestuia proprietar unic al imobilului, tot fără vreo verificare a cărții funciare, deși în cadrul protocolului se face trimitere la cartea funciară, dar spațiile sunt lăsate necompletate, individualizarea imobilului nefiind efectuată nici măcar în 2005 din punct de vedere funciar.
5.Nu există utilitate publică conferită imobilului nostru, decât forțat și ulterior Hotărârii nr. 11/2001 și nr.974/2002, deci în afara legii.
Astfel, clădirea Centru de îngrijire și asistență socială, situată în nr.473, inclusă în domeniul public al comunei conform punctului 6 din Anexa nr. 34 Ia nr.974/2002, se află la o distanță de 24 imobile de imobilul pe care se află coproprietatea noastră cu Statul Român. Imobilul este situat administrativ la nr.497 al localității și este descris ca fiind "clădire anexă a Centrului de îngrijire și asistență socială". Clădirea anexă trebuie să se afle pe aceeași locație cu clădirea principală, din acest motiv se și numește clădire anexă; scopul ei este unul subsidiar în folosința utilă a clădirii principale.
6.Imobilul înscris în CF 252, situat la nr. administrativ 497, este inclus în bunurilor care aparțin domeniului public al județului A, prin Hotărârea Consiliului Județean A nr.60/2006, conform nr.crt.187 din Anexa la această hotărâre a Consiliului Județean A (din nou fără identificare de carte funciară, din nou întregul imobil). Considerăm că toate Hotărârile emise de autorități cu privire la imobilul situat administrativ în, nr.497 sunt nule absolut.
interes legitim în cererea noastră deși sunt în proces de revendicare pe calea dreptului comun a întregului imobil, proces înregistrat la Judecătoria sub nr-, și având și procesul notat în cartea funciară, imobilul nefiind înstrăinat, avem dreptul la restituirea acestuia, cu plata de către noi Ia valoare actualizată a despăgubirilor derizorii primite Ia preluarea imobilului de către Stat în 1987. Prin acțiunea aflată pe rolul Judecătoriei S tocmai redobândirea în întregime a proprietății lor o urmăresc, și mai mult de un an de la intentarea acțiunii au aflat că acest imobil a fost cuprins, în întregime, în domeniul public al comunei.
Față de împrejurarea că reclamantul a decedat la data de 25.12.2008, în cauză a fost introdusă numita în calitate de soră și de reclamantă, aceasta înțelegând să-și însușească acțiunea și să continue procesul.
În cauză s-au formulat întâmpinări din partea Consiliului Local al Comunei, Consiliului Județean A și Guvernului României.
În întâmpinările Consiliului Județean A și Guvernului României se invocă excepțiile inadmisibilității acțiunii, a lipsei calității procesuale active și a prematurității acțiunii.
În susținerea acestor excepții arată că biectul acestui dosar este "rectificare carte funciară" cu privire la același imobil ca și în speța de față și anume "imobilul casă, curte și grădină intravilan situat în nr. 497, înscris în CF 252 nr. top. 447, 448" imobil cu privire la care reclamanții susțin că a fost preluat abuziv de către Statul Român și fără titlu valabil. Prin acțiunea de drept comun, reclamanții tind la retrocedarea imobilului descris mai sus.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public."
Consideră că atâta timp cât nu există o hotărâre definitivă și irevocabilă în litigiul de drept comun aflat în prezent pe rolul Judecătoriei S sub dosar nr-, reclamanții nu pot susține că au fost vătămați într-un drept al lor ori într-un interes legitim. Atâta timp cât nu există o soluție care să le fie favorabilă, opinăm că reclamanții nu au nici un drept sau nici un interes legitim pentru a putea solicita instanței de contencios administrativ să constate nulitate absolută parțială a hotărârilor susmenționate.
Prin natura sa, actul de inventariere a bunurilor aparținând domeniului public nu este constitutiv de drepturi noi, nu stabilește și nici nu modifică regimul juridic al bunurilor respective și, deci, nu este de natură a vătăma drepturile deținătorilor imobilelor.
bunurilor la domeniul public județean sau local se poate face, conform Legii nr. 213/ 1998, prin hotărâri de declarare, ca atare, ale consiliilor județene sau locale, aceste acte ale administrației publice locale fiind cele care, de fapt, stabilesc sau modifică regimul juridic al bunurilor și nu actul de inventariere, indiferent de procedura de aprobare a acestor inventare.
Actul administrativ dedus judecății a fost emis ulterior și în baza hotărârilor autorităților administrației publice locale și județene, acte ale administrației publice locale care nu au fost contestate de către reclamantă, în procedura contenciosului administrativ.
Excepția lipsei calității procesual active.
Consideră că actele depuse la dosar nu atestă, prin ele însele, calitatea reclamanților și de titulari ai dreptului de proprietate asupra imobilului evidențiat la poziția nr. 7 din Anexa nr. 34 Hotărârii Guvernului nr. 974/2002, drept ce se intenționează a fi protejat prin prezenta acțiune judecătorească.
Față de împrejurarea că G nr. 974/2002 reprezintă un act administrativ individual (a se vedea Decizia nr.568 din 21 februarie 2006 ), apreciază că atât plângerea prealabilă cât și acțiunea în instanță sunt tardive, fiind formulată cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile legale mai sus enunțate.
Petenții nu pot invoca necunoașterea acestei stări de fapt și de drept, întrucât atestarea domeniului public al comunelor din județul A, în speță comuna s-a realizat prin Hotărâre a Guvernului, iar asemenea hotărâri (pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al unităților administrativ teritoriale) se publică în Monitorul Oficial al României Partea I, cu precizarea că anexele vor fi publicate ulterior.
Apreciază că, în lipsa justificării vreunui caz de suspendare sau întrerupere a cursului prescripției, potrivit art. 13 și 16 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă petenții sunt decăzuți din dreptul de a mai contesta acest act administrativ individual pe calea contenciosului administrativ.
Prealabil cercetării fondului, instanța este datoare să se pronunțe pe aceste excepții.
Cu privire la excepția prematurității acțiunii, întrucât o cauză asemănătoare este pendinte pe rolul Judecătoriei S, această excepție este nefondată, acțiunea în contencios administrativ primând datorită celerității și a obiectului acestora de anulare a actelor administrative și eventual acțiunea de drept comun, ar fi posibil să fie suspendată până la soluționarea acțiunii în contencios administrativ.
În ce privește excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale active, de asemenea este nefondată, reclamanții probând faptul că în nume propriu reclamanta și prin antecesorul său în drept - reclamanta au fost proprietari tabulari asupra cotelor acestora de proprietate din imobilul în litigiu.
Deci, cel puțin aparent, reclamanții își justifică calitatea procesuală activă.
Alta este însă situația în drept pe care instanța pe fondul acțiunii urmează să o analizeze.
Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 este temeinică și legală, fiind adoptată conform prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată, art. 21, alin.(3), din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.
Inventarierea bunurilor a fost realizată, potrivit art. 21 alin.(l) din lege, de către comisiile speciale constituite în acest sens, în fiecare unitate administrativ teritorială.
Conform prevederilor Legii nr. 213/1998, inventarele bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al unităților administrativ teritoriale se însușesc, după caz, de consiliile județene, de Consiliul General al Municipiului B sau de consiliile locale, respective, apartenența la domeniul respectiv a bunurilor cuprinse în inventar, fiind atestată prin hotărâre a Guvernului.
Poziția atacată, nr. 7 din anexa nr.34 la Hotărârea Guvernului nr. 974/2002 a făcut obiectul unei hotărâri a consiliului local care, dacă ar fi afectat drepturile legitime ale vreunei persoane, trebuia atacată în fața instanțelor de contencios administrativ, conform legii.
Urmare a faptului că Hotărârea Consiliului Local nr. 11 /2001 prin care a fost aprobat "ui bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al comunei " nu a fost contestată în fața instanței de contencios administrativ Consiliul Județean A, conform competențelor conferite de Legea nr. 213/1998, a centralizat inventarele așa cum au fost înaintate de către consiliile locale de pe raza județului și le-a transmis Ministerului Internelor și Reformei Administrative în vederea elaborării unui proiect de hotărâre care să fie supus Guvernului spre adoptare, lucru concretizat în cazul de față prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2002.
Pe de altă parte din adresele de răspuns ale instituțiilor/autorităților, consultate în vederea elaborării punctului nostru de vedere, rezultă că imobilul în cauză a avut de la preluarea sa de către Statul Român destinația de Centru de îngrijire (aspect ce rezultă atât din protocolul de predare-primire încheiat la data de 31 ianuarie 2005 între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Centrul de îngrijire și Asistență, cât și din adresa nr. 1905/2008 a Primăriei ) fiind astfel aplicabile prevederile Legii nr. 213/1998 Anexa 1 -III- pct.5.
Deși în actul de preluare s-a specificat o suprafață de 250 mp care trece în proprietatea Statului Român, în fapt a fost preluată întreaga suprafață de teren fiind vorba de o preluare a unui bun de către Statul Român fără titlu valabil - Legea nr.59/1974.
În prezent acesta este înscris în CF 252 cu nr. topo 447-448 situat administrativ în comuna, satul la nr. 497 fiind preluat de Statul Român prin Decizia nr. 172/1987.
La momentul adoptării Hotărârii Consiliului Local nr. 11/2001 imobilul în discuție nu fusese revendicat în temeiul actelor normative cu caracter special privind fondul funciar, respectiv cele care reglementează regimul juridic al imobilelor preluate abuziv de statul român în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, o astfel de acțiune în justiție fiind promovată de către reclamanți abia la 29 noiembrie 2007, (dosar nr- aflat pe rolul Judecătoriei S) dată la care termenele prevăzute în actele normative care reglementează restituirea proprietăților sunt depășite. Litigiul ce formează obiectul dosarului mai sus amintit a fost înscris în CF în anul 2008.
În conformitate cu prevederile art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, acest imobil a fost și este de interes public, atât prin destinația lui aceea de asistență socială.
Începând cu anul 2005 Consiliul Județean Aaf ăcut investiții majore în vederea îmbunătățirii condițiilor de cazare și asistență medicală pentru bolnavii internați.
Față de cele menționate mai sus, actele administrative contestate sunt legale, acțiunea urmând să fie respinsă ca neîntemeiată.
Nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către pârâți.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile inadmisibilității acțiunii, a lipsei calității procesuale active și a prematurității introducerii acțiunii.
Respinge cererea de suspendare a acțiunii în contencios administrativ.
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta domiciliată în Germania, strasse 17 și cu același domiciliu, ambele cu domiciliu ales în A I,- la sediul profesional al mandatarei împotriva GUVERNULUI ROMÂNIEI cu sediul în B, P-ța -, nr.1, sector 1, CONSILIUL JUDEȚEAN A cu sediul în A I, str.-, nr.1, județ A și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI (DE S).
Fără cheltuieli de judecată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 08 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact.
7 ex./18.05.2009
Președinte:Ioan Cibu
Judecători:Ioan Cibu
