Anulare act administrativ . Sentința 963/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL
SECTIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 963
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 23.02.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Alina Șuțu
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul, prin consilier juridic, lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că s-a depus la dosar întâmpinare însoțită de acte, prin registratura secției.
Curtea comunică reclamantului, prin consilier juridic, copia întâmpinării.
Reclamantul, prin consilier juridic, arată că nu mai are cereri de formulat.
Curtea, văzând că nu mai sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii, să se constate calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât, apreciind că sunt îndeplinite condițiile G 24/2008.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București la 12.06.2008, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul.
Reclamanta a arătat că pârâtul a avut gradul de locotenent major (1974, 1975, 1977), căpitan (1978- 1983) și (1984- 1989) în cadrul Inspectoratului Județean
Pârâtul a procedat la dirijarea rețelei informative și utilizarea măsurilor de tehnică operativă la domiciliul persoanei urmărite. Măsurile inforrmativ- operative au urmărit îndeplinirea obiectivelor stabilite de Securitate față de persoanele urmărite, stabilind "pozițiile ostile orânduirii de stat", "auditorii și colportării știrilor transmise la posturile de radio reacționar", supravegherea foștilor deținuți politici, stabilirea eventualelor legături pe care le au persoanele urmărite cu cetățeni străini.
Reclamantul a arătat că activitățile desfășurate de către domnul, în calitate de angajat al fostei Securități, au suprimat următoarele drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislație în vigoare la acea dată: dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor - libertatea cuvântului și a presei- art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, dreptul la viață privată - art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice; art. 33 din Constituția României din 1965- secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, dreptul la libera circulație- art. 12 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1 alineat 7, corob. cu art. 33 alin. 1, art. 2 litera a), art. 8 litera a), și art. 11 alineatul 1 ale Ordonantei de Urgență a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, dispozițiile articolului 112 al Codului d e Procedură Civilă.
Prin sentința civilă nr. 3364/03.12.2008, Tribunalul Bucureștia declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel față de dispozițiile art. 34 din OUG 24/2008.
Prin cererea depusă la termenul din 23.02.2010, pârâtul a arătat că a fost eliberat la 15.12.2009 din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi ca urmare a pensionării, invocând lipsa de interes a CNSAS în susținerea acțiunii în constatare.
Curtea constată că excepția lipsei de interes nu este întemeiată.
Conform dispozițiilor OUG nr. 24/2008, procedura de verificare este declanșată la cererea "oricărui cetățean român", care are dreptul de a fi informat "în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității" a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții: "l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare".
Împrejurarea că în timpul judecății pârâtul este eliberat din funcția de magistrat nu conduce, în aprecierea instanței, la lipsa de interes a acțiunii în constatare, având în vedere scopul acesteia: deconspirarea Securității.
Calitatea persoanei se verifică, conform legii, la momentul declanșării procedurii, interesul public în accesul la aceste informații subzistând și în cazul încetării raportului de serviciu/de demnitate publică în timpul procesului.
Pe fond, nalizând actele depuse la dosar, Curtea reține următoarele:
Pârâtul, ofițer în cadrul Inspectoratului Județean V, a procedat la recrutarea de colaboratori ai Securității și dirijarea rețelei informative: raport de recrutare din 11.10.1975 - fila 56, raport cu propuneri de predarea a colaboratorului "" din legătura problemei legionare, din 04.04.1985- fila 58, note informative ale colaboratorilor, cu instrucțiunile dispuse de pârât, în perioada 1975-1978, 1985 - filele 83, 84, 88, 93.
Pârâtul a întocmit în iunie 1989 planul de măsuri privind pe, avocat, în vederea "stabilirii cauzei reale care determină comportarea neloială a obiectivului, dat fiind că este descendent de fost condamnat pentru infracțiuni contra securității statului" (fila 53).
Măsurile informativ operative constau în: încadrarea la locul de muncă a obiectivului cu sursele "" și "" în scopul stabilirii comportamentului profesional, încadrarea informativă cu sursele "" și ""- în cercul de relații și prieteni, folosirea mijloacelor la domiciliul concubinei persoanei urmărite, dat fiind că "prin folosirea mijloacelor la domiciliul său, nu au fost obținute date de interes operativ deosebit", folosirea periodică a filajului, folosirea sursei "", urmărirea gradului de influență negativă a tatălui persoanei urmărite asupra acesteia.
În drept, conform art. 2 lit. a din OUG 24/2008, "lucrător al Securității" este "orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului".
Prin activitățile desfășurate/coordonate de pârât astfel cum sunt rezumate mai sus, acesta a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului- dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, libertatea cuvântului și libertatea presei, respectiv dreptul la viață privată, secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, dreptul la libera circulație.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 11 din OUG 24/2008, va admite acțiunea și va constata calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei de interes.
Admite acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității cu sediul în B, sector 3,--57 în contradictoriu cu pârâtul, domiciliat în,- județ
Constată calitatea pârâtului de lucrător al securității.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.02.2010.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
4 ex./23.04.2010
Președinte:Alina ȘuțuJudecători:Alina Șuțu
