Anulare act administrativ fiscal. Decizia 102/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.102
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
Judecător Dr.- -
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la sediul social al apărătorului Cabinet av. împotriva sentinței nr. 494 din 17.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata Casa de Asigurări de Sănătate prin consilier juridic în baza delegației aflată la dosar, lipsă fiind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că s-a depus Încheierea nr.5540 pronunțată de, prin care se respinge cererea de strămutarea judecării cauzei formulată de și intimata Gad epus întâmpinare, după care;
Întrebat fiind reprezentantul intimatei precizează că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatei, având în vedere că apărătorul recurentei nu prezintă concret motivele de recurs și invocă dispoziții legale eronate, iar decizia nr.331/2008 a fost corect emisă, consideră că sentința instanței de fond a fost dată cu respectarea prevederilor legale în vigoare, fiind corect motivată, astfel că solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Mai învederează că recursul formulat de reclamanta a rămas fără obiect, ca urmare a pensionării acesteia la cerere, începând cu data de 03.03.2009.
Curtea reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.494/17.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul nr-, s-au respins excepțiile ca nefondate.
S-a respins cererea formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G ca nefondata.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut:
Prin cererea înregistrata sub nr-, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurări de Sănătate G, a formulat contestație împotriva Deciziei nr. 331/2008, prin care a fost sancționata disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 20%, pe o perioada de 3 luni.
Prin urmare, în fapt s-a reținut că, în calitate de director executiv - Direcția Relații cu Furnizorii, Planificare și Prognoza, reclamanta a fost sancționată disciplinar cu diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe o perioada de 3 luni prin Decizia nr. 331/15.12.2008 emisă de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate
Faptele pentru care s-a aplicat sancțiunea disciplinara, conform deciziei precitate constau în neglijenta repetată în rezolvarea lucrărilor, respectiv:
- nu a urmărit modul în care s-a efectuat verificarea serviciilor medicale raportate de furnizorii și, precum și angajarea ordonatorilor la plata a acestor servicii, având ca urmare plata fără a fi datorată, către aceștia a sumei de 59.486,52 lei. Aceste verificări sunt în sarcina d-nei dr., conform fișei postului;
- efectuarea unei plăți nedatorate, în suma de 170.931,42 lei, din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, către Serviciul Județean de Ambulanță G, reprezentând transport interspitalicesc.
Pentru emiterea deciziei contestate, pârâta a avut în vedere raportul comisiei de disciplina înregistrat sub nr. /2419/10.12.2008.
Având în vedere situația de fapt de mai sus, cu privire la prima excepție invocata referitoare la existenta unei cauze de nulitate absoluta a actului contestat, urmare a nerepetării disp. art. 117 din Legea nr. 188/1999 coroborat cu art. 268(2) lit. d din Codul Muncii, respectiv necuprinderea motivelor pentru care au fost înlăturate apărările formulate de contestatoare în timpul cercetării disciplinare, constată că aceasta excepție nu poate fi primită din următoarele considerente:
Potrivit art. 50 al. 3 din HG nr. 1334/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplina, care constituie cadrul legal pentru întocmirea actului administrativ de sancționare, cauzele de nulitate absoluta se referă la descrierea faptei care conține abaterea disciplinara, a temeiului legal în baza căruia se aplică sancțiunea, a motivului pentru care a fost aplicata o altă sancțiune decât cea propusă de comisie, a termenului în care sancțiunea poate fi contestata sau a instanței competenta la care poate fi atacat actul administrativ de sancționare.
Prin urmare retine că, motivul de nulitate invocat nu se regăsește în dispozițiile legale precitate, dispoziții care constituie legea speciala aplicabilă în cauză.
Însă, s-a reținut că în cadrul cercetării administrative, așa cum rezulta din raportul comisiei, reclamantei i-au fost aduse la cunoștința faptele pentru care a fost sesizată comisia, apărările acesteia fiind consemnate punctual pentru fiecare fapta reținuta.
Totodată constata că, în cuprinsul aceluiași document exista menționate și motivele avute în vedere de comisie pentru înlăturarea apărărilor formulate de contestatoare, raportul fiind comunicat acesteia.
Pe cale de consecința, s-a respins aceasta excepție ca nefondată.
Nu poate fi primita nici susținerea contestatoarei referitoare la cel de-al doilea motiv de nulitate absoluta care referă la faptul că raportul comisiei nu cuprinde în concret procentul și durata diminuării drepturilor salariale, invocându-se disp. art. 47(4) coroborat cu art. 49(1) lit. f din HG nr. 1344/2007.
Astfel, a constatat că raportul /2419/2008 întocmit de comisia de disciplină după finalizarea procedurii de cercetare disciplinară cuprinde mențiunile cerute de lege și anume, propunerea de sancționare a d-nei, conform art. 77(2) lit. b din Legea nr. 188/1999 - republicată, cu diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni.
Totodată a constatat că, potrivit disp. art. 50 din HG nr. 1344/2007, persoana cu competența în aplicarea sancțiunii disciplinare, respectiv PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu Director General al CAS Gaa plicat sancțiunea disciplinară în limitele legale propuse de comisie, respectiv 20% pe o perioada de 3 luni.
Așadar și aceasta excepție a fost respinsă ca nefondata.
Pe fondul cauzei retine ca d-na dr., la data emiterii deciziei contestate îndeplinea funcția de director executiv la Direcția Planificare, Dezvoltare și Relații cu Furnizorii potrivit fișei postului întocmită la data de 03.01.2006 și însușită de contestatoare la aceeași dată prin semnătură ).
În sesizarea cu nr. /2316/19.11.2008 s-a reținut că d-na dr. în calitatea pe care o are este persoana cu atribuțiile și responsabilitățile căreia îi sunt imputabile neregulile semnalate prin referatul cu nr. /2312/2008 a Compartimentului de Control al CAS
Potrivit actului de sesizare, contestatoarea se face vinovată de a nu fi urmărit modul în care s-a efectuat verificarea serviciilor medicale raportate de furnizorii și precum și angajarea ordonanțărilor la plată a acestor servicii, fără ca această plată să fie datorată în sumă de 59.486,52 lei.
Tribunalul a apreciat că în mod corect a reținut pârâta prin decizia contestată că reclamanta nu și-a îndeplinit atribuțiile stabilite prin fișa postului conform cărora (pct. 4 cap. V) aceasta avea obligația "de a asigura verificarea și certificarea în privința realității, regularității și legalității serviciilor medicale furnizate în baza contractelor încheiate".
Totodată a constatat că, potrivit aceleiași fise de post (pct. 6 cap. V) contestatoarea trebuia să asigure angajarea, ordonanțarea la plată a serviciilor medicale în limita prevederilor din contractele încheiate.
Astfel, încălcând aceste obligații de serviciu, contestatoarea se face vinovata de neurmărirea modului în care s-a efectuat verificarea serviciilor medicale raportate de cei doi furnizori și despre modul de angajare a ordonanțării la plată a serviciilor raportate de către aceștia, fapt ce a condus la o plată nedatorată de 59.486,52 lei.
De asemenea a reținut că reclamanta se face vinovata de săvârșirea și a celei de a doua faptă reținuta în sarcina sa, în sensul în care nerespectând obligațiile stipulate prin fișa postului la pct. 2, 4 și 6 cap. V, aceasta a efectuat plăți nedatorate în sumă de 170.931,41 lei din Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, către Serviciul Județean de Ambulanță G, cu titlu de transport interspitalicesc, deși aceasta obligație revenea spitalelor potrivit art. 70 lit. d din HG nr. 324/2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, cu următoarea motivare:
În contestația ce a format obiectul judecății în fond a acestui litigiu, reclamanta a invocat în apărare pe cale de excepție peremtorie, faptul că decizia nr.331/15.12.2008, sub sancțiunea nulității absolute, încalcă prevederile imperative ale art.268(2) lit.c din Codul Muncii coroborat cu art.117 din Legea nr.188/08.12.1999, în sensul că decizia nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către contestator în timpul cercetării disciplinare.
Tot pe cale de excepție, în temeiul art.49(1) lit."f" din HG nr.1344/2007 reclamanta a solicitat instanței de fond să constate că raportul nr./2419/10.12.2009 nu cuprinde concret procentul și durata diminuării drepturilor salariale, simpla menționare a limitelor minime și maxime, nefiind de natură să satisfacă exigențele imperative ale legii, aspecte care sunt de natură a pune în discuție valabilitatea deciziei.
Sentința criticată este lipsită de orice fundament juridic, nefiind motivată în drept, iar soluția fiind dată prin nesocotirea normelor de drept material nu se poate stabili dacă legea s-a aplicat corect sau nu.
În legătură cu excepția invocată în temeiul art.47(4) lit."f" din HG nr.1344/2007, sentința criticată preluat apărările și argumentele formulate de intimată pârâtă.
Prin întâmpinare, intimata Casa de Asigurări de Sănătate G, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea analizând actele dosarului și susținerile părților constată:
Cu privire la critica, cum că instanța de fond a motivat sumar și confuz hotărârea supusă recursului, Curtea constată, contrar celor susținute de recurentă că s-a făcut o motivare fundamentată și coerentă care a început, conform disp.art.137 Cod proc.civilă, cu analiza excepțiilor invocate și a terminat cu analiza pertinentă tuturor aspectelor ce au ținut de rezolvarea fondului litigiului.
Decizia nr.331/15.12.2008, prin care a fost sancționată recurenta, a fost emisă de autoritatea intimată cu respectarea tuturor condițiilor de formă de art.50 din nr.HG1344/2007 modificată, referitoare la normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină. Acest act normativ constituie legea specială aplicabilă exclusiv funcționarilor publici, așa cum prevede și art. 2 din hotărâre.
Atâta timp cât prevederile legii speciale sunt necesare și suficiente pentru reglementarea domeniului răspunderii disciplinare a funcționarilor publici, referirile făcute de recurentă la dispozițiile Codului muncii sunt lipsite de fundamentat. În acest context, Curtea constată că instanța de fond și-a motivat perfect soluția pe care a dat-o în rezolvarea litigiului.
De asemenea, Curtea constată că în analiza fondului litigiului de față prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea în drept a abaterilor disciplinare.
Ca atare, este în afară de orice dubii că recurenta-reclamantă se face vinovată de comiterea abaterilor repetate reținute prin Raportul întocmit la data de 10.12.2008 în dosarul nr.14/19.11.2008 întocmit de comisia de disciplină și care a stat la baza emiterii deciziei nr.331/15.12.2008 emisă de autoritatea intimată.
Dreptul la apărare al reclamantei a fost respectat iar motivele pentru care s-au înlăturat apărările acesteia, au fost expuse pe larg în raportul prezentat și reținute în mod corect de prima instanță, în sensul că reclamanta, prin abaterile săvârșite și-a încălcat atribuțiunile de serviciu care-i reveneau conform fișei postului.
În concluzie, pe baza celor mai sus expuse, Curtea constatând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, urmează ca pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă, să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanta, cu domiciliul ales la sediul social al apărătorului Cabinet av. și ASOCIAȚII,-, -.42,.3, județul G împotriva sentinței nr. 494 din 17.04.2009, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOC AB ILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu - - | JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu - - | JUDECĂTOR 3: Ioan Apostu Dr.- - |
Grefier, - - |
Red.VS/26.03.2010
Tehno ZE/26.03.2010
Ex.4
Fond:
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Vasile Susanu, Ioan Apostu
