Anulare act administrativ fiscal. Decizia 103/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 103
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Carla Maria Cojocaru
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de către pârâtele AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ H și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ B împotriva sentinței civile nr. 1308/CA/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică consilier juridic pentru pârâtele recurente și avocat pentru reclamanta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care avocatul reclamantei intimate depune la dosar un set de înscrisuri, practică judiciară - decizia civilă nr.299/A/2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr- într-o cauză similară și concluzii scrise.
Reprezentanta pârâtelor recurente învederează instanței că decizia civilă depusă în cauză de avocatul reclamantei intimate nu are nici o relevanță în soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentanta pârâtelor recurente solicită admiterea recursurilor, casarea sentinței atacate și rejudecând cauza, modificarea în totalitate a hotărârii instanței de fond, în sensul respingerii cererii reclamantei. Solicită cheltuieli de judecată la fond și în recurs în cuantum de 700 lei conform notei depusă la dosar.
Avocatul reclamantei intimate solicită respingerea recursurilor și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală pentru motivele arătate în concluziile scrise și expuse oral. Solicită cheltuieli de judecată conform notei de cheltuieli depusă la dosar.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1308/CA/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată și precizată de reclamanta "" în contradictoriu cu pârâții AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ - SUCURSALA JUDEȚULUI H și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ B și ca urmare a fost anulat avizul nefavorabil emis de pârâta - Sucursala Județului H sub nr.148/5.04.2006.
Prin aceeași sentință, pârâții au fost obligați să plătească reclamantei suma de 12.376 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit disp. art. 6 din HG 1853/2005 se acordă, subvenție
producătorilor agricoli crescători de păsări, care dețin autorizație sanitar veterinară și care în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2006 livrează pui broiler pentru autorizare la abatoare autorizate sanitar veterinar și licențiate.
În cauză nu se contestă puilor broiler de către reclamantă.
puilor broiler este dovedită de facturile depuse la dosar (76-91).
Deși reclamanta a solicitat acordarea subvenției pentru perioadele
02.01.2006 - 31.01.2006 (f-.4) și 03.02.2006 - 28,02.2006 (5} pârâta - Sucursala Dar efuzat achitarea subvenției motivând că aprobarea sanitar -veterinară nr. 47/488 din 15.03.2006 emisă de Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor H, pentru activitatea de creștere a păsărilor are valabilitate începând cu data emiterii acesteia.
Acest refuz negativ a fost eliberat de Sucursala H cu nr. 148/5.04.2006.
Împotriva acestui refuz, reclamanta a formulat plângere iar prin răspunsul nr. 200/08.06.2006 (12) B arată că adresele de respingere a cererilor de acordare a subvențiilor sunt legale.
Problema care se pune este aceea dacă reclamanta îndeplinește condiția deținerii sau nu autorizație sanitar veterinară pentru creșterea puilor.
Întâi este de lămurit dacă această autorizație se eliberează individual pentru fiecare persoană juridică în parte și ca atare este verificată din punct de vedere sanitar veterinar persoana juridică sau această autorizație se eliberează pentru spațiul de producție, respectiv pentru ferma de creștere a puilor și ca atare este verificat și certificat spațiul de creștere a puilor.
Este de remarcat că legea nu prevede dacă autorizația se eliberează, individual sau pentru spațiul de producție, atunci când persoanele care folosesc spațiul și cea care deține ferma sunt persoane diferite.
Pentru lămurirea acestei probleme plecăm de la ideea pentru care se eliberează aceste autorizații sanitar- veterinare.
C supus verificării este spațiul respectiv ferma în care se cresc puii și care trebuie să îndeplinească toate condițiile sanitare și igienice pentru evitarea unor epidemii.
Faptul că unitatea își păstrează autorizația sanitar veterinară atât timp cât unitatea îndeplinește condițiile de funcționare pentru activitatea pentru care a fost autorizat reiese din art. 9 al Ordinului nr. 261/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare sanitară - veterinară și din cuprinsul răspunsului nr. 7599/07.06.2007 al DM Sanitare - Veterinare și pentru Siguranța Alimentației a Județului H (105).
În același Ordin la art. 24 se arată că autorizațiile sanitare veterinare de funcționare, eliberate anterior intrării în vigoare a Ordinului, își mențin valabilitatea până la data de 30.06.2006 (105).
Ferma nr. 7 din a fost autorizată prin autorizația sanitară veterinară de funcționare nr. 73/22.06.2001 (23).
Este de remarcat că nu s-a făcut dovada de către pârâte, că această autorizație sanitar veterinară să fi fost vreodată retrasă.
Din cuprinsul autorizației reiese că a fost autorizată SC 3000 SRL pentru abatorul de păsări.
Prin contractul de nr. 107/31.01.2005 SC 3000 SA a transmis reclamantei SC SRL - dreptul de a vinde produsele concendentului pui de carne - în și de a beneficia de sistemul de relații care implică know-how-ul, numele, ansamblul de metode și mijloace apte să asigure exploatarea eficientă a activității specifice industriei cărnii de și de toate drepturile nepatrimoniale derivate din aceasta, în țară, în schimbul unei redevențe periodice de 10.000.000 lei/lună ( 13-16).
Ca atare prin metode și mijloace apte să asigure exploatarea eficientă a activității specifice industriei cărnii de, este și utilizarea autorizației sanitare veterinare deținute de concendentul SC 3000 SA pentru ferma de creștere a puilor.
Trebuie să avem în vedere și simplificarea procedurilor de înmatriculare a unei societăți comerciale și că se impune cât mai mult simplificarea procedurilor de autorizare a unei societăți și de scurtarea termenelor de eliberare a autorizațiilor.
Astfel potrivit răspunsului Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr. 6237/22.02.2006 la înmatricularea societății comerciale, se eliberează solicitantului un certificat constatator din care rezultă că îndeplinește condițiile legale de funcționare care se comunică autorităților autorizate (printre care și DSV) iar în cazul în care ca urmare a controalelor efectuate, autorizațiile avizatoare constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale de funcționare potrivit art. 17/3 din Legea 359/2004, notifică acest lucru societății în cauză, acordă termen de remediere iar dacă neregularitățile nu sunt remediate autoritatea publică avizatoare notifică ORC, actul prin care s-a interzis desfășurarea activității.
În aceeași adresă se arată că și în cazul societății reclamante declarația pe proprie răspundere a fost comunicată autorităților la data de 24.01.2005, însă nu s-a primit nici o notificare de interzicere a desfășurării activității (21).
Ca atare, reclamanta era autorizată din punct de vedere sanitar -veterinar încă de la data înmatriculării ei, în baza declarației pe proprie răspundere dată de solicitant și necontestată de DSV
Faptul că la data de 10.03.2006 reclamanta a formulat expres cerere de eliberare a autorizației sanitar veterinare se datorează faptului că cele două pârâte refuzau să-i acorde subvenția în lipsa unei autorizații exprese iar reclamanta ar fi pierdut în toată această perioadă contravaloarea subvenției ceea ce ar fi putut să o aducă în stare de încetare de plăți.
Față de cele arătate mai sus este nelegal avizul negativ eliberat de
Ca urmare, a conchis prima instanță, în baza art.6 din nr.HG1853/2005 republicată de art.19 și art.22 din Ordinul nr.261/2003 se se impune admiterea acțiunii în contencios administrativ formulată și precizată de reclamanta "" în contradictoriu cu pârâții - Sucursala Județului H și B și anularea avizul nefavorabil emis de pârâta - Sucursala Județeană H sub nr.148/05.04.2006.
Cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocațial au fost acordate în temeiul art.274 Cod pr.civilă.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtele, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii ca neîntemeiată a acțiunii reclamantei.
Ambele pârâte invocă aceeași motive de nelegalitate și netemeinicie a sentinței, susținând în esență că acțiunea trebuia respinsă întrucât Autorizația sanitar veterinară nr.47/488/15.03.2006 nu era valabilă pentru lunile ianuarie și februarie 2006, iar contractul de franciză încheiat cu " 3000" nu are ca obiect și transmiterea Autorizației sanitar veterinare nr.139/3447/21.08.2001, fiind în discuție și valabilitatea acestui contract, precum și a actului adițional, atâta vreme cât d-na apare în calitate de administrator și director general atât la." 3000", cât și la.""L, întrunind astfel atât calitatea de concedent, cât și pe aceea de concesionar, calități incompatibile asupra aceleiași persoane.
În drept invocă prevederile art.304 alin.9 teza II și art.304/1 Cod pr.civilă.
Recursurile au fost timbrate cu c te 2 lei taxă de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
Reclamanta intimată prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale expuse de avocatul său a solicitat respingerea celor două recursuri ca nefondate.
Examinând recursurile pârâtelor în raport cu motivele invocate și actele dosarului, se constată că sunt nefondate, urmând să fie respinse pentru considerentele ce se vor arăta.
Reclamanta "" s-a constituit la data de 19.01.2005 când a obținut de la. de pe lângă Tribunalul Hunedoara certificatul de înmatriculare și certificatul constatator, care atestă faptul că îndeplinește condițiile de funcționare pentru activitatea de creștere a păsărilor încadrată în grupa 0124, având sediul secundar în localitatea - Ferma 7, jud.
Prin cererea depusă la pârâta - Centrul Județean H, reclamanta a solicitat plata subvențiilor cuvenite pe lunile ianuarie și februarie 2006 în baza Legii nr.54/2004, nr.HG1853/2005 și Ordinului nr.64/2006, cerere respinsă prin Actul nr.148/5.04.2006.
Plângerea depusă de reclamantă împotriva acestui act a fost respinsă prin Actul nr.7530/9.06.2006 emis de pârâta B, ambele pârâte reținând că reclamanta nu deține autorizație sanitar veterinară conform prevederilor art.6 alin.1 din nr.HG1853/2005 și artt.9 alin.3 din Ordinul nr.94/2006, aprobarea sanitar veterinară nr.47/488/15.03.2006 având valabilitate numai începând cu data emiterii acesteia - 15.03.2006 și nu pentru ianuarie - februarie 2006.
Potrivit dispozițiilor art.6 din nr.HG1853/2005 se acordă subvenție producătorilor agricoli crescători de păsări care dețin autorizație sanitar veterinară și care în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2006 livrează pui broiler la abatoare autorizate sanitar veterinar și licențiate.
În perioada ianuarie - februarie 2006, reclamanta a livrat către abatorul de păsări pui broiler după cum rezultă din actele depuse la dosar (filele 76-91), aspect care nu a fost contestat de către pârâte.
Conform prevederilor Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalităților de înregistrare în Registrul Comerțului prin eliberarea certificatului constatator de către Oficiul Registrului Comerțului se prezumă de drept îndeplinirea condițiilor legale de funcționare de către o societate comercială nou înființată, prezumție care în speță răsturnată în vreun fel de către Autoritatea Națională Sanitar Veterinară potrivit procedurii reglementată de art.17 alin.3 din legea menționată, reclamanta neprimind nici o notificare din partea autorității de specialitate, în sensul neîndeplinirii condițiilor sanitar veterinare pentru ferma în care se creșteau pui broiler.
Dimpotrivă, prin adresa nr.7599/7.06.2007, Direcția Sanitar Veterinară Hac onformat existența și valabilitatea autorizației sanitar veterinară nr.139/3447/21.08.2001 pentru Ferma 7, iar începând cu data de 15.03.2006 pentru același punct de lucru s-a acordat o nouă aprobare sanitar veterinară de funcționare nr.47/488/15.03.2006 (fila 33 dosar recurs).
Prin urmare, autorizația eliberată pentru Ferma 7 în data de 21.08.2001 și-a menținut valabilitatea până la data de 15.03.2006, întrucât unitatea îndeplinea și îndeplinește și în prezent condițiile sanitar veterinare potrivit art.22 capitolul IV din Ordinul nr.261/6.05.2003, precum și ale art.4 din Ordinul nr.139/23.12.2004.
Dispozițiile normative arătate prevăd autorizarea sanitar veterinară a unităților de producție și nu a societății comerciale, prin unitate înțelegându-se o parte componentă a societății, respectiv un activ al acesteia, cum este în speță Ferma 7, astfel că Autorizația sanitar veterinară nr.139/3447/21.08.2001 constată îndeplinirea condițiilor de funcționare a Fermei de pui din punct de vedere sanitar veterinar individual și nu în genere activitatea societății.
Pârâtele interpretează eronat noțiunea de unitate, prin faptul că aceasta ar semnifica societatea comercială în ansamblul ei care desfășoară activitatea de creștere a puilor broiler, însă noțiunea de unitate se referă efectiv la spațiul ferma în care se desfășoară fizic această activitate de creștere a puilor, Ș încât ferma ca unitate de producție trebuie să dețină autorizația sanitar veterinară valabilă și cum în cauză Ferma 7 deține autorizația sanitar veterinară de funcționare valabilă până la data de 30.06.2006 conform art.24 din Ordinul nr.261/2003 în mod corect prima instanță a reținut că Ferma nr.7 deține autorizație legală de funcționare.
În afară de acestea, din art.1 lit.a din nr.OG52/1997 rezultă că franciza este o transmitere a dreptului francizorului de exploatare și dezvoltare a unei afaceri către beneficiari, fapt ce presupune atât dreptul de exploatare a bunurilor imobile și mobile ale afacerii, cât și accesoriile acestor bunuri, respectiv autorizațiile putându-se transfera chiar drepturile de exploatare a unei mărci înregistrate.
Ca urmare, contractul de franciză încheiat de " 3000" cu reclamanta ""L acoperă toate autorizațiile și avizele care îi erau necesare beneficiarului din chiar momentul în care părțile contractului au consimțit să fie transmisă afacerea de către francizor, respectiv titularul dreptului de proprietate asupra Fermei nr.7 cu toate utilajele și accesoriile acestora, astfel că potrivit dispozițiilor art.4 alin.3 lit.a din nr.OG52/1997, beneficiarul francizei, în speță reclamanta are obligația de a desfășura activitatea comercială în aceleași condiții în care o desfășura și proprietarul francizor.
Prin contractul de franciză nr.107/31.01.2005 și actul adițional " 3000" a transmis reclamantei dreptul de a vinde produsele acestei societăți (pui ) și de a beneficia de sistemul de relații, metode și mijloace apte să asigure exploatarea eficientă a activității specifice industriei cărnii de și de toate drepturile nepatrimoniale derivate din acestea în țară în schimbul unei redevențe de 1.000 RON lunar, iar la baza refuzului achitării subvențiilor pe lunile ianuarie și februarie 2006 stat doar motivul lipsei autorizației sanitar veterinare și nu alte motive legate de modul de încheiere și semnare a contractului de franciză.
Așa fiind, întrucât în cauză nu sunt motive de casare sau modificare a sentinței, conform prevederilor art.304 și 304/1 Cod pr.civilă, instanța în baza art.312 alin.2 din același cod, va respinge recursurile pârâtelor ca nefondate.
În baza art.274 alin.1 și 3 Cod pr.civilă, pârâtele recurente vor fi obligate să plătească reclamantei intimate suma de 5.000 lei cheltuieli de judecată în recurs reprezentând onorariu avocațial.
La stabilirea cuantumului onorariului acordat, instanța a avut în vedere obiectul acțiunii din prezentul dosar care este nepatrimonială, capătul de cerere privind pretențiile în sumă de 347.583,40 lei fiind disjuns la termenul din 12.04.2007 și înregistrat separat pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâtele AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ H și AGENȚIA DE PLĂȚI ȘI INTERVENȚIE PENTRU AGRICULTURĂ B împotriva sentinței civile nr.1308/CA/20.09.2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Obligă recurentele să plătească intimatului reclamant "" suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 30 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact.
2 ex./11.03.2008
Jud.fond -,
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan, Ștefan Făt, Carla Maria Cojocaru
