Anulare act administrativ fiscal. Sentința 1032/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1032
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25.02.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
GREFIER: - -
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâții PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, G - Fost Ministru al Finanțelor Publice și cu chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 18.02.2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților, eventual, să formuleze și să depună la dosar Concluzii, a amânat pronunțarea la data de 22.02.2010 și la data de 25.02.2010, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Curtea constată următoarele asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, formulată de reclamanții, G, au solicitat în contradictoriu cu pârâții PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, G - Fost Ministru al Finanțelor Publice și cu chematul în garanție MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se dispună următoarele:
1. anularea În tot a Ordinului nr.2.4721~2.07.2009emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție
2. anularea adresei nr. 293.378/18.06.2009 emisă de Ministerul Finanțelor Publice;
3. obligarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, În calitatea sa de ordonator principal de credite, conform ari. 70 alin. 4 din Legea nr. 304/2004, să solicite Ministerului Finanțelor Publice suplimentarea fondurilor prevăzute În bugetul Ministerului Public la titlul Cheltuieli de personal, pentru plata sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% În semestrul al II -lea al anului 2009;
4. obligarea Ministerului Finanțelor Publice la suplimentarea fondurilor prevăzute În bugetul Ministerului Public la titlul "Cheltuieli de personal, pentru plata sporului de risc și solicitare neuropsihică de 50% În semestrul al II-lea al anului 2009.
5. obligarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție la repartizarea În favoarea subsemnaților a sumelor reprezentând sporul de risc și solicitare neuropsihică de 50% aferente semestrului al II-lea al anului 2009, Începând cu luna iunie 2009.
În motivarea acțiunii reclamanta arată în fapt următoarele:
Prin hotărâri irevocabile, pronunțate În contradictoriu cu Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, s-a recunoscut În favoarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii, dreptul la plata sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, urmând ca acesta să fie plătit și pe viitor.
În vederea executării hotărâri lor judecătorești privind plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, la data de 03.03.2009 a fost emis ordinul Procurorului General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nr. 526 privind salarizarea procurorilor, prin care s-a dispus acordarea de 50 % de risc și solicitare neuropsihică calculat la indemnizația de încadrare brută prevăzută de lege, astfel că realizarea acestui drept s-a făcut în mod efectiv pentru viitor.
Dreptul salarial la care ne-am referit și care a fost constatat în favoarea noastră cu autoritate de lucru judecat, a fost refuzat prin Ordinul nr.1472/02.07.2009, emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
În motivarea actului administrativ se invocă faptul că prin adresa nr. -/2009, Ministerul Finanțelor Publice a comunicat suspendarea solicitării Ministerului Public de plată În continuare a sporului În cauză, Întrucât aceasta plată intră sub incidența nr.OUG 71/2009.
Se arată că împotriva ordinului contestat apreciat ca nelegal s-a formulat plângere prealabilă în baza art.7 (1) din Legea nr.554/2004 plângerea fiind apreciată de pârât în calitate de emitent al Ordinului nr.1472/2.07.2009 ca neîntemeiată.
Ca motive de nelegalitate ale ordinului se invocă de reclamant faptul că sunt încălcate dispozițiile art.15 (2) din Constituția României pe motiv că se dispune în mod retroactiv asupra unor drepturi salariale din luna iunie 2009.
Se arată că sunt încălcate dispozițiile art.164 (1) din codul muncii și dispozițiile art.8 (1) din Convenția organizației internaționale a muncii privind protecția salariatului nr.95/1949 ratificată de România și respectiv a art.161 (1) din codul muncii deoarece s-a schimbat modalitatea de plată prin eșalonarea plății acestui drept de creanță în lipsa acordului angajatului.
În susținerea acțiunii se depune la dosar copia ordinului contestat și dovada îndeplinirii procedurii prealabile.
La dosar pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a formulat întâmpinare în care a invocat excepția lipsei de interes și pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, care a fost citat în cauză în această calitate.
Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, excepția lipsei calității procesuale pasive și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pe excepțiile invocate de pârâți instanța în baza art.137 (1) Cod procedură civilă le va respinge pentru următoarele considerente:
Acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată este admisibilă în raport de dispozițiile art.2 (1) lit.c și art.8 din legea nr.554/2004.
În raport de obiect atât reclamanții justifică calitatea procesuală activă având anumite pretenții concrete față de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, iar această autoritate având anumite obligații corelative față de acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată.
Excepția lipsei de interes invocată de pârâtul Ministerul Public apare ca neîntemeiată în raport de dispozițiile art.2 (1) lit."p" din Legea nr.554/2004 și în condițiile în carte reclamanta justifică folosul practic urmărit prin promovarea prezentei acțiuni.
În consecință, instanța în baza art.137 (1) Cod procedură civilă va respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de pârâți.
Pe fond în raport de actele depuse și de susținerile părților instanța va aprecia că, în parte acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată este întemeiată, Ordinul nr.1472/2.07.2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție fiind nelegal.
Nelegalitatea constă în faptul că ordinul contestat emis la 2.07.2009 s-a aplicat în mod retroactiv începând cu data de 1.06.2009 cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile în raport de dispozițiile art.15 (2) din Constituția României.
În al doilea rând în cauză nu erau aplicabile dispozițiile OUG nr.71/2009, dispoziții care prevăd plata eșalonată în baza titlurilor executorii - hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. Aceasta deoarece în raport de faptul că în lunile anterioare, în baza Ordinului nr.526/3.03.2009 s-a făcut plata sporului solicitat, acesta a devenit un drept salarial, asupra căruia nu se mai putea dispune fără a fi încălcate dispozițiile art.74 (2) din Legea nr.303/2004.
În consecință, instanța va dispune prin admiterea în parte a acțiunii, anularea Ordinului nr.1472/2009 emis de pârâtul Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Celelalte capete formulate în acțiune sunt apreciate de instanță ca neîntemeiate. Ele nu reprezintă cereri subsidiare primului capăt de cerere, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art.18 (3) din legea nr.554/2004.
Ele reprezintă cereri distincte și care impun în sarcina pârâtului Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție anumite obligații ca ordonator principal de credite, reclamanții (reclamanta) neavând drepturi recunoscute de lege pentru a pretinde o anumită conduită în sensul solicitat.
Cererea de chemare în garanție urmează a fi apreciată ca inadmisibilă și respinsă ca atare deoarece în cauză în raport de obiect nu sunt aplicabile dispozițiile art.60 Cod procedură civilă neexistând raporturi de despăgubire între pârâtul Ministerul Public și chematul în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile invocate de pârâți.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, toți cu domiciliul ales la Curtea de APEL BUCUREȘTI cu sediul în B, nr.5, sector 4, camera 110 în contradictoriu cu pârâții PROCURORUL GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, G - Fost Ministru al Finanțelor Publice ambii cu sediul în B,-, sector 5.
Anulează Ordinul nr.1472/2.07.2009 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Respinge ca neîntemeiate celelalte capete de cerere.
Respinge ca inadmisibilă cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE cu sediul în B,-, sector 5.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 25 februarie 2010.
PREȘEDINTE, GREFIER
-
Red.
Tehnored./6 ex.
09.03.2010
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria
