Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1064/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr. 1064
Ședința publică din 13.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Eugenia Ion
JUDECĂTOR 2: Cristina Petrovici
JUDECĂTOR 3: Monica Niculescu
Grefier: ---
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de recurentul-reclamant în contradictoriu cu intimații-pârâți DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 06.04.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a acorda părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de azi, 13.04.2009.
CURTEA,
Asupra recursului de fata;
Prin sentinta civila nr. 3268/26.11.2008 pronunțata de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr- s-a respins exceptia inadmisibilitatii actiunii reclamantului ca neintemeiata si s-a respins ca neintemeiata actiunea formulata de reclamantul in contradictoriu cu paratele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1.
Pentru a se pronunta astfel instanta a retinut in privinta exeptiei inadmisibilitatii ca este neintemeiata deoarece actiunea in anularea unei decizii de impunere este prevazuta expres de art. 205 al. 1 si 218 al. 2 Cod procedura fiscala.
In ceea ce priveste fondul cauzei a retinut ca prin atnecontractul de vanzare cumparare autentificat in anul 2001, reclamantul s-a obligat ca pana la data de 5.01.2007 sa vanda numitului o suprafata de teren de 1000 mp situata in Otopeni in schimbul unui pret de 7000 dolari SUA.
Reclamantul nu si-a indeplinit obligatia, astfel ca promitentul cumparator a introdus actiune in justitie si prin sentinta civila nr. 2209/25.04.2007 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr-, ramasa irevocabila s-a constatat ca antecontractul de vanzare cumparare din 2001 este valabil si a decis ca hotararea sa loc de contract de vanzare-cumparare.
In baza art. 771al. 6 Cod fiscal instanta a comunicat hotararea judecatoreasca catre organul fiscal competent, in speta SECTOR 1 in vederea stabilirii impozitului pe venitul obtinut in urma transferului de proprietati imobiliare din patrimoniul personal.
Prin decizia de impunere contestata s-a retinut in sarcina reclamantului obligatia de plata a unui impozit de 5560 lei.
Reclamantul a contestat aceasta decizie, dar prin decizia nr. 200/4.06.2008 a DGFPMB contestatia a fost respinsa.
S-a mai retinut de catre instanta de fond ca antecontractul nu a produs efectul translativ de proprietate, ci proprietatea s-a transmis la data pronuntarii hotararii instantei, la 25.04.2007.
Sub acest aspect instanta fondului a retinut ca fiind nerelevant ca la momentul incheierii antecontractului impozitul nu era prevazut de lege.
Paratele au apreciat ca pretul nu mai este de actualitate in anul 2007 si astfel a fost inctocmita o expertiza care a stabilit o valoare de 100 euro/mp.
S-a apreciat de catre instanta ca sunt incidente dispozitiile art. 771al. 4 teza a II-a cod fiscal pe care paratele le-au aplicat.
Raportat la valoarea de circulatie a terenului, impozitul este de 5560 lei si a fost calculat corect.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul care a invocat faptul ca hotararea este netemeinica si nelegala.
In sustinerea recursului a aratat ca momentul transferului dreptului de proprietate s-a facut in anul 2001 si de atunci nu a mai avut nici o legatura cu terenul pana in momentul in care a fost chemat in instanta de catre promitentul cumparator.
Instanta a constatat valabilitatea in totalitate a antecontractului incheiat in 2001, inclusiv a pretului platit integral la acel moment.
Decizia de impunere modivica un element esential al contractului de vanzare-cumparare, pretul, fara ca acesta sa se fi achitat in realitate si fara sa fie consemnat intr-o intelegere a partilor.
Daca instanta care a judecat actiunea promitentului cumparator nu a apreciat ca pretul este derizoriu, atunci nici SECTOR 1 nu putea sa o faca.
La 1.04.2009 intimata parata SECTOR 1 depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea ca legala si temeinica a sentintei atacate.
A aratat ca au fost indeplinite conditiile prevazute de lege la emiterea deciziei de impunere si ca valoarea declarata de parti si consfiintita de instanta este inferioara valorii orientative stabilite prin expertize in 2007.
In drept, a invocat prevederile OG nr. 92/2003, legea nr. 571/2003, HG nr. 44/2004.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Nu se poate aprecia ca intemeiata prima sustinere a reclamantului in sensul ca a operat transmiterea dreptului de proprietate in 2001 la data incheierii antecontractului de vanzare cumparare ci, asa cum in mod corect a retinut si instanta de fond si organele fiscale, la 25.04.2007, data pronuntarii sentintei civile nr. 2209/2007 a Judecatoriei Buftea in dosarul nr-, hotarare care tine loc de act de vanzare cumparare.
Ceea ce in mod gresit a apreciat instanta fondului, precum si organele fiscale care au emis deciziile atacate, decizia de impunere nr. -/24.04.2008 si respectiv decizia de solutionare a contestatiei nr. 200/4.06.2008, este incidenta dispozitiile art. 771al. 4 din codul fiscal.
Astfel nu se pot avea in vedere aceste dispozitii deoarece pretul, chiar daca initial a fost prevazut intr-un antecontract de vanzare cumparare, a fost stabilit printr-o hotarare judecatoreasca si nu prin declaratia partilor.
Nefiind astfel vorba despre o valoare declarata de parti, nu sunt intrunite conditiile pentru a fi incidente dispozitiile sus indicate, respectiv teza a II-a ("În cazul în carevaloarea declaratăeste inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate").
In cauza erau incidente dispozitiile alineatului 6 al aceluiasi articol, care insa nu mai prevad faptul ca organele fiscale calculeaza impozitul pe baza declaratiei partilor sau pe baza nivelului valorii stabilite prin expertiza, ci pe baza hotararii judecatoresti care este transmisa de instanta organelor fiscale.
Prevederile HG nr. 44/2004 invocate de paratele intimate contravin dispozitiilor legale, adauga nepermis la lege.
Astfel daca legea nu a prevazut in cazul hotararilor judecatoresti ca valoarea sa fie stabilita prin expertize de evaluare a imobilului, atunci prin norme nu se putea adauga la lege, acestea fiind date conform art. 4 al. 3 din legea nr. 24/2000, doar in limitele legilor si nu peste ce dispun acestea.
Textul sus indicat dispune ca "ctele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordonă".
legii, a codului fiscal este, deoarece in cazul emiterii unor hotarari judecatoresti nu se mai pune in discutie posibilitatea ca partile sa nu declare valoarea reala a tranzactiei, instanta fiind aceea care stabileste pretul de vanzare a imobilului.
A admite o ipoteza contrara, ar insemna sa sa puna in sarcina vanzatorilor, fara nici o intentie frauduloasa si nici o culpa a acestora un impozit poate uneori mai mare decat chiar pretul incasat, incalcandu-se astfel revederile art. 771al. 1.
Astfel interpretarea textului de lege sus indicat nu se poate face decat in spiritul si litera legii si nu adaugand la aceasta prin acte normative de putere inferioara.
Avandu-se in vedere cursul valutar valabil la data emiterii deciziei de impunere, adica 2, 2350 lei pentru 1 dolar SUA, baza impozabila este de 15645 lei, iar impozitul calculat potrivit prevederilor art. 771al. 1 lit b din legea nr. 571/2003 este de 313 lei.
Astfel constata intemeiat recursul si in baza textelor de lege sus indicate, a art. 1, 10, 18 din legea nr. 554/2004, art. 218 al. 2 din OG nr. 92/2003, il va admite.
In baza art. 312 cod procedura civila va modifica sentinta atacata in sensul admiterii in parte a actiunii reclamantului, anularii partiale atat a deciziei nr. 200/2008 a DGFPMB, cat si a deciziei de impunere anuala nr. -/24.04.2008, in ceea ce priveste suma de 5247 lei de plata careia este exonerat reclamantului.
Va mentine obligatia de plata a sumei de 313 lei cu titlu de impozit pe venitul din transferul proprietatii imobiliare.
Va mentine dispozitia sentintei privind respingerea exceptiei inadmisibilitatii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta cu domiciliul in B,-, sector 1 in contradictoriu cu intimatele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B cu sediul in B, str. - nr. 13, sector 2 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 1 cu sediul in B,-, sector 1 impotriva sentintei civile nr. 3268/26.11.2008 pronunțata de Tribunalul București -Secția a IX-a în dosarul nr-.
Modifica in parte sentinta recurata, in sensul admiterii in parte a actiunii reclamantului, dupa cum urmeaza:
Anuleaza partial atat decizia nr. 200/4.06.2008 a DGFPMB, cat si decizia de impunere anuala nr. -/24.04.2008, in ceea ce priveste suma de 5247 lei (RON), de plata careia este exonerat reclamantul. Mentine obligatia de plata a sumei de 313 lei (RON) cu titlu de impozit pe venitul din transferul proprietatii imobiliare.
Mentine dispozitia sentintei privind respingerea exceptiei inadmisibilitatii.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13.04.2009.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
GREFIER,
RED. JUD. CP (2 ex.)
Jud. Fond -
Președinte:Eugenia IonJudecători:Eugenia Ion, Cristina Petrovici, Monica Niculescu
