Anulare act administrativ fiscal. Decizia 123/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 123
Ședința publică de la 28 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea acțiunii formulată de reclamanta - cu sediul în G, STR. -, nr. 26, Cod poștal -, în contradictoriu cu pârâta G,-, având ca obiect restituire TVA.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 16 octombrie 2008 când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 23.10.2008 și apoi la 28.10.2008.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Galați sub nr- reclamanta - - G solicită în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice G să fie obligată, aceasta din urmă, să-i restituie suma de 719.848 lei reprezentând TVA.
În motivarea cererii sale, reclamanta, arată că prin decizia nr.3617/14.04.2005 emisă de pârâtă s-a stabilit o creanță fiscală de 719.848 lei reprezentând TVA în sarcina acesteia.
Ulterior, actul administrativ a fost desființat prin hotărâre judecătorească, respectiv sentința comercială nr. 29/12.01.2006 a Tribunalului Galați - Secția comercială și de contencios administrativ.
Prin sentința civilă nr. 2404/04.12.2006 Tribunalul Galați și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL GALAȚI, admițând în acest fel excepția lipsei de competență a tribunalului ridicată de
Curtea de APEL GALAȚI prin sentința nr. 33/26.03.2007, a admis acțiunea reclamantei și a obligat pârâta să-i restituie acesteia suma de 719.848 lei, reprezentând TVA încasat și nedatorat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta
Înalta Curte de Casație și Justiție B prin decizia civilă nr. 386 din 31.01.2008 a admis recursul a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleași instanțe cu următoarea motivare:
"În concret, prima instanță a reținut că intimata - reclamantă nu datorează suma stabilită cu titlu de TVA fără a arăta, în mod punctual, cum a ajuns la această concluzie, în raport de actele dosarului. Cu alte cuvinte, această instanță nu și-a fundamentat hotărârea sub aspectul probator. Este bine cunoscut că orice afirmație trebuie probată, ceea ce în cauza de față nu s-a realizat. Această regulă fundamentală trebuie aplicată și instanțelor de contencios administrativ.
Totodată instanța de fond nu aaa nalizat susținerile făcute de autoritatea fiscală în întâmpinare, în sensul că intimata - reclamantă nu are un titlu de creanță, întrucât niciprin decizia Autorității Naționale de Administrare Fiscală nr. 154 din 31.08.2005 și nici prin sentința nr. 29/12.10.2006 nu s-a constatat că această societate nu are obligația colectării TVA în sumă de 719.848 lei; prin sentința nr. 29/12.01.2006 pronunțată de Tribunalul Galați (irevocabilă), decizia Autorității de Control Fiscal nr. 4670/03.11.2005 a fost anulată, cu motivarea că acesta a fost emis de o autoritate necompetentă material, în raport de dispozițiile art. 179 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, fără insă a se proceda la verificarea dispoziției de măsuri nr. 3617/2005 pentru a se putea aprecia dacă măsura dispusă de organul de control cu privire la TVA colectată în sumă de 719.848 lei este legală sau nu."
Curtea rejudecând cauza în fond după casare, constată:
În primul rând la termenul de judecată din data de 16.10.2008, reclamanta prin apărător a ridicat excepția lipsei competenței materiale a Curții de APEL GALAȚI, susținând că această competență ar reveni Tribunalului Galați - Secția comercială, având ca argument principal faptul că acțiunea se întemeiază pe disp. art. 1 din OG5/2001, privind somația de plată.
Este evident o susținere lipsită total de fundament juridic.
Acțiunea privește restituirea unei sume reprezentând TVA, ce se poate solicita numai pe calea contenciosului administrativ.
Calificarea cererii este la latitudinea instanței, chiar dacă în acțiunea reclamanta invocă ca temei de drept al cererii sale, disp. art. 1 și 6 din OG 5/2001.
De fapt, Înalta Curte de casație și Justiție B, prin decizia de casare, a stabilit și cadrul procesual referitor la competența materială, de aceea urmează ca excepția ridicată de reclamantă să fie respinsă.
Pe fond de asemenea acțiunea nu este fondată.
Astfel, este adevărat că prin hotărâri succesive, reclamantei i s-a recunoscut dreptul de a i se restitui suma de 719.848, 717 lei încasată necuvenit de autoritatea pârâtă numai că prin nota de compensare nr. 27930/25.08.2005, la poziția nr. 1 din notă, obligația s-a stins prin compensare.
Această procedură este legală, în conformitate cu disp. art. 111 din nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
În concluzie pe baza celor mai sus expuse, urmează ca acțiunea reclamantei să fie respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
RESPINGE excepția necompetenței materiale.
RESPINGE ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - cu sediul în G, STR. -, nr. 26, Cod poștal -, în contradictoriu cu pârâta G,-, pentru restituire TVA.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Octombrie 2008.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. /18.12.2008
Dact. 4 ex. / 22 2008
Com. 2 ex./23.12.2008
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu
