Anulare act administrativ fiscal. Decizia 1395/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1395
Ședința publică de la 21.05.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia Marcela
JUDECĂTOR 2: Patraș Bianca Laura
JUDECĂTOR - -
GREFIER
...
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr.3288/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.43579/3/CA/2008, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - reclamant - prin avocat, cu delegație de substituire la dosar din partea avocatului titular cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind intimata - pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul recurentului - reclamant precizează că nu mai are cereri de formulat și probe de administrat, solicitând cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Apărătorul recurentului - reclamant solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței civile de fond și pe cale de consecință respingerea excepției de necompetență materială a Tribunalului București, invocată din oficiu și menținerea cauzei pe rolul acestei instanțe - Tribunalului București - Secția de Contencios Administrativ, astfel cum a arătat pe larg în cuprinsul de recurs.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:prin sentința civilă nr.3288/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul solicită ridicarea sechestrului asigurător instituit de organele fiscale asupra unui imobil proprietatea sa.
Această măsură asigurătorie este reglementată de disp. art.129 din OG nr.92/2003, republicată de Cod de procedură fiscală, - "Poprirea și sechestrul asigurătoriu", iar ridicarea acestei măsuri se poate face de către creditorii fiscali, în cazul de față de către organele fiscale, potrivit dispozițiilor art.130 din OG NR.92/2003, republicată: "Măsurile asigurătorii instituite potrivit art.129 se ridică, prin decizie motivată,de către creditorii fiscali, când au încetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garanției prevăzute la art.127, după caz".în cazul în care creditorul fiscal refuză ridicarea acestei măsuri, sunt aplicabile disp. art.129 aslin.11 și 172 din OG nr.92/2003, republicată, în sensul că se formulează o contestație la executare silită.
Instanța de judecată care are competența de soluționare a acestei cereri este judecătoria în raza căreia se află imobilul, potrivit dispozițiilor art.400 conjugat cu art.373 alin.2 Cod procedură civilă.
Potrivit art.2 alin.1 lit.ș din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ, instanța de contencios administrativ poate fi instanță de executare numai în cazul în care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ. ceea ce în mod evident, nu este situația din acest caz în care se contestă direct acte de executare - acte asigurătorii ale organului fiscal.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul arătând că temeiul cererii sale este art.1 din Legea 554/2004, solicitând obligarea pârâtei la emiterea actului necesar ridicării sechestrului asigurător instituit asupra imobilului proprietatea sa, conform normelor de procedură fiscală.
În completarea motivelor de recurs a susținut că instanța de fond a calificat cererea introductivă ca fiind o contestație la executare reglementată de art.129 alin.1 Cod pr. Fiscală, preluând teze disparate din considerentele Deciziei nr.XIV/2007 prin care s-a soluționat un recurs în interesul legii în sensul stabilirii competenței judecătoriei pentru soluționarea unor astfel de cereri.
Recurentul a precizat că nu a contestat valabilitatea sau legalitatea procesului verbal de sechestru, ci doar întreprinderea demersurilor necesare pentru înlăturarea efectelor sale și astfel, recunoașterea dreptului său de proprietate.
Este vorba despre raporturi juridice reglementate de normele de drept public, sechestrul fiind instituit printr-un act administrativ.
Deoarece nu a contestat în mod direct actul de executare al organului fiscal, nu sunt incidente dispozițiile Deciziei nr.XIV/2007 a
Analizând actele aflate la dosar prin prisma motivelor de recurs invocate și a disp. art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului proprietatea sa, invocând refuzul acesteia d a da curs numeroaselor cereri pe care le-a formulat pentru ridicarea sechestrului.
Se constată că reclamanta contestă refuzul creditorului fiscal de ridicare a acestei măsuri asigurătorii, obiectul acțiunii fiind reținut în mod corect de instanța de fond.
Susținerea recurentului că nu a contestat valabilitatea sau legalitatea procesului verbal de sechestru nu constituie un argument în favoarea admiterii recursului, în condițiile în care nici instanța de fond nu a apreciat că acesta ar fi obiectul cererii e chemare în judecată.
Invocarea de către prima instanță a incidenței în cauză a normelor legale ce reglementează contestația la executare s-a făcut prin prisma disp. art. 129 alin.11 și art.172 din OG 92/2003 care prevăd în mod clar că împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asigurătorii, cel interesat poate face contestație în conformitate cu disp. art.172 conform cărora persoanele interesate pot face contestație - și în cazul în care organele de executare refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Or, în cauză se invocă tocmai refuzul organului de executare de a dispune ridicarea sechestrului asigurător, refuz ce poate fi atacat pe calea contestației la executare reglementată de Codul d e procedură fiscal și nu pe calea unei acțiuni întemeiată pe normele generale cuprinse în Legea nr.554/2004.
Este vorba, așa cum susține și recurentul despre raporturi juridice de drept public, dar acestea nu exclud aplicarea unor norme de drept comun la care fac trimitere disp. Codului d e procedură fiscală ce reglementează contestația la executare.
Contrar opiniei recurentului, instanța de fond nu a preluat teze disparate din Decizie nr.XIV/2007 a - Secțiile Unite, ci a făcut aplicarea acesteia în conformitate cu art.329 alin.3 Cod procedură civilă, prin această decizie stabilindu-se instanța competentă să judece contestația împotriva executării silite înseși, - a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, respectiv judecătoria în circumscripția căreia se face executarea.
Recurentul a apreciat că în sferă de reglementare a acestei decizii nu intră obligarea autorității administrative de a emite un act, dar în cauză nu este vorba despre orice act administrativ, ci despre refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, ceea ce determină incidența deciziei în interesul legii pronunțată de instanța supremă.
Față de aceste considerente, în temeiul disp. art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, recursul declarat de reclamantul G, împotriva sentinței civile nr.3288/ 26.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.43579/3/CA/2008, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE SECTOR 4.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
- -
GREFIER
Red.
Gh./2 ex.
05.06.2009
Președinte:Canacheu Claudia MarcelaJudecători:Canacheu Claudia Marcela, Patraș Bianca Laura
