Anulare act administrativ fiscal. Sentința 143/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 143/F/2008 Dosar nr-
Ședința publică din 14 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă judecător
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta Regia Publică Locală a Pădurilor în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 1 octombrie 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 7 octombrie 2008 și apoi din lipsă de timp pentru data din 14 octombrie 2008.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BRAȘOV sub nr- reclamanta egia ublică ocală a ădurilor a solicitat în contradictoriu cu pârâtul inisterul ediului și ezvoltării urabile, anularea Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie ă protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 în România și suspendarea acestui ordin până la soluționarea cauzei.
În motivare reclamanta a arătat că la data de 07.02.2008, a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98, Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie ă protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Reclamanta a mai precizat că a formulat plângere prealabilă împotriva acestui ordin, plângere care a fost respinsă.
Reclamanta a susținut că la emiterea actului normativ nu au fost respectate prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică în sensul realizării de dezbateri publice pe tema proiectului de act normativ și inclusiv a conținutului proiectului respectiv.
Legalitatea ordinului este afectată de lipsa unor dezbateri organizate de emitentul actului normativ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003, dezbateri care să fie realizate cu factorii interesați din domeniul, respectiv cu proprietarii și administratorii zonelor care au fost astfel incluse în lista siturilor de importanță comunitară și pentru care în mod abuziv și într-un exces de putere a fost stabilit regimul de arie ă protejată.
Obligația privind consultarea factorilor interesați este imperativă, ea neputând să rămână la latitudinea emitentului ordinului.
Ordinului, în răspunsul sau, a susținut că în data de 24.11.2006 a avut loc la sediul Primăriei "o întâlnire de informare/ consultare a publicului în vederea desemnării siturilor Natura 2000 [] așa cum rezultă din procesul verbal al întrunirii și lista participanților la activitatea de informare publică privind implementarea rețelei Natura 2000". Într-adevăr, la data mai sus menționată a avut loc la sediul Primăriei o întâlnire de informare publică, dar în nici un caz de consultare publică, organizată de Agenția pentru Protecția Mediul B, prezentându-se informații referitoare la site-urile " P M și " (în cuprinsul cărora se regăsește suprafața de 4241,1 ha fond forestier proprietate publică a Municipiului, aflat în administrarea Regiei Publice Locale a Pădurilor RA), situate la pozițiile 38,195 din Anexa 1- parte integrantă a nr. 1964/2007. De asemenea, s-au prezentat informații referitoare la rețeaua ecologică Natura 2000.
ordinului s-a mulțumit să facă în data de 24. 11.2006 "o întâlnire de informare", așa cum de altfel și menționează în răspuns transmis, și nicidecum consultare publică, așa cum prevede în mod expres legea. Între "a informa" și " a consulta" există o discrepanță vădită. Astfel, potrivit, "informare"= anunțare, înștiințare, vestire, iar " consultare"= a solicita un aviz, asculta o părere, a întreba, cerceta, în concluzie, prin consultare se înțelege realizarea acțiunii dea consulta și rezultatul ei.
Prin simplul fapt de a aduce la cunoștința unui factor implicat prin informare, o hotărâre deja luată, nu înseamnă că acel factor a și fost consultat cu privire la acea hotărâre, că s-a ținut seama de părerile acestuia sau măcar că au fost luate în calcul.
Informarea în cauză se referă la site-urile "P M și " și la rețeaua ecologică "Natura 2000" și nicidecum la transformarea siturilor de importanță comunitară cuprinse în anexa nr. 1 la Ordin în arii e protejate, așa cum avea să se întâmple ulterior prin apariția Ordinului nr. 1964/2007 care la art. 1 stipulează acest fapt, încălcându-se grav prevederile Legii nr. 52/2003privind transparența decizională în administrația publică.
Reclamanta a mai arătat că pârâtul, emitentul Ordinului atacat, nu a prevăzut studiile care au stat la baza emiterii listelor cuprinzând siturile de importanță comunitară în vederea luării la cunoștință a acestora de către factorii interesați.
Reclamanta a susținut că prevederile art. 1 din Ordin sunt abuzive în sensul instituirii regimului de arie ă protejată.
Ordinul nr. 1964/2007 a fost emis având ca punct de plecare Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor e protejate, conservarea habitatelor e, și faunei sălbatice.
Potrivit art. 4 pct. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 prin "arie specială de conservare" se înțelege " stilul de importanță comunitară desemnat printr-un act statuar, administrativ și/sau contractual, în scopul aplicării măsurilor de conservare favorabilă a habitatelor e și/sau a populațiilor speciilor pentru care situl este desemnat":De aici rezultă în mod clar și fără echivoc faptul că siturile de importanță comunitară evidențiate în Anexa nr. 1 la Ordinului nr. 1964/2007 trebuie să aibă regimul de arii speciale de conservare și nu regimul de arii e protejate, așa cum în mod greșit au fost acestea catalogate în cuprinsul Ordinul contestat.
În situația în care "aria specială de conservare" ar fi același lucru cu " aria ă protejată", în primul rând legiuitorul nu ar fi făcut diferența dintre cele două noțiuni și le-ar fi creat o definiție comună, lucru care în realitate nu este posibil deoarece "arie ă protejată" nu înseamnă "arie specială de conservare" și invers. A se vedea astfel prevederile art. 4, pct. 12 și pct. 14 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007.
Potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2007, la baza instituirii regimului de " ă protejată" trebuie să existe nu studiu de fundamentare științifică pe care să fie întemeiată instruirea acelui regim, studiu care nu a fost prezentat deși a fost solicitat și asupra căruia emitentul Ordinului nu a făcut nici măcar acea informare de formă. Mai mult, potrivit prevederile art. 12 alin. (1) din același act normativ, "în momentul primirii documentației necesare instituirii regimului de arie ă protejată, autoritățile competente pentru protecția mediului trebuie să înștiințeze deținătorii și administratorii de terenuri și să inițieze consultări cu toți factorii interesați"
Reclamanta a susținut că inițiativa emiterii ordinului contestat contravine prevederilor legislației europene în domeniu (directiva Consiliului Europei 92/43/) și a legislației naționale (prevederile art. 4 pct. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007).
Dacă structura și compoziția habitatelor și populațiile speciilor la momentul actual, justifică includerea în rețeaua siturilor de importanță comunitară (deci au o valoare deosebită), înseamnă că activitățile silviculturale desfășurate până în prezent( în acest caz gospodăria pădurilor) trebuie să continue în aceeași manieră (cu respectarea principiului gospodăririi durabile reglementat prin angajamentele silvice), deoarece tocmai datorită acestei gospodăriri emitentul ordinului a reușit să le încadreze în această categorie a siturilor de importanță comunitară.
Reclamanta a precizat că prin instituirea "ariei e protejate" se află în imposibilitatea de a respecta Amenajamentele Silvice întocmite pentru acele zone, care au fost aprobate tot printr-un Ordina al Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în acest sens invocând prevederile art. 4 pct. 18 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007.
Aceasta a mai susținut că nu sunt delimitate zonele cu protecție strictă, zonele de protecție integrală, zonele - tampon și zonele de dezvoltare durabilă a activității umane, astfel cum prevede art. 22 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007.
Reclamanta a precizat că în ordinul contestat nu se regăsește modalitatea de despăgubire a proprietarilor și administratorilor de fond forestier pentru cheltuielile ocazionate atât de realizarea Amenajamentelor Silvice, cât și de obligația modificării acestora, obligație izvorâtă din efectul legii și nu din voința proprietarului sau administratorului fondului forestier.
În ce privește prevederile art. 2 alin. (5) din Ordinul nr. 1964/2007 reclamanta a constat că în calitatea pe care o are de emitent al Ordinului atacat, în cuprinsul prevederilor enunțate mai sus nu s-au pronunțat cu o la fel de M precizie ca în cazul prevederilor Anexei nr. 1 la ordin. De data acesta, din cuprinsul prevederilor art. 2 alin. (5) reiese faptul că poate, cândva se vor putea primi plăți compensatorii Natura 200, nefiind menționată în mod clar nici perioada și nici modul de acordare al acestora și cu atât mai mult cuantumul în care aceste plăți compensatorii se vor acorda iar formularea regăsită în răspunsul dat potrivit căreia acest aspect nu intră în sarcina emitentului ordinului este mai mult decât sfidătoare. Cu siguranță că prin această formulare, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a vrut să spună că este prea puțin interesat de această problemă și de asemenea, prea puțin interesat de faptul că pin emiterea acestui ordin afectează până și atributele dreptului de proprietate, fără să aibă în vedere și o eventuală compensare a lor. În acest sens, o inițiativă deloc lăudabilă este cea regăsită în prevederile art. 2 alin. (5) din Ordinul nr. 1964/2007 potrivit căreia "în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului va delimita siturile de importanță comunitară - pentru realizarea plăților compensatorii Natura 2000."
Dacă în termen de 12 luni se va face doar delimitarea siturilor de importanță comunitară (se pare că la emiterea Ordinului contestat s-a urmărit să se enumere siturile de importanță comunitară, dar fără a le delimita în mod precis), oare în câți ani vor primi acele plăți compensatorii personale fizice/juridice prejudiciate.
Pârâtul Ministerul mediului și dezvoltării Durabile a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare s-a arătat că desemnarea rețelei Natura 2000 în România s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei europene Natura 2000 în România și prin Ordinul nr. 1964/2007, privind instituirea regimului de arie ă protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Adoptarea celor două acte normative s-a făcut respectându-se prevederile legale în vigoare, cu o forță juridică superioară, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor e protejate, conservarea habitatelor e, a și a faunei sălbatice. siturilor s-a făcut în urma unui proiect finanțat de și coordonat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare, prin care s-a realizat documentația științifică necesară declarării siturilor Natura 2000, respectând prevederile art. 11, alin. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. nr. 57/2007. Face precizarea că documentația științifică este reprezentată de formularele standard de date elaborate conform cerințelor UE pentru fiecare în parte și publicate în Monitorul Oficial partea I bis ca anexe la cele două acte normative menționate mai sus.
Conținutul formularului standard de date a fost aprobat prin Ordinul nr. 207/2006 privind aprobarea formularului standard Natura 2000. Completarea câmpurilor din formularul standard s-a făcut de către institute de cercetare, universități, muzee, -uri active în domeniul protecției naturii, agenții pentru protecția mediului, administrării de parcuri și custozi ai ariilor e protejate etc. pe baza cercetărilor proprii.
Pârâtul, referitor la critica reclamantei cu privire la nerespectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică în sensul realizării de dezbateri publice pe tema proiectului de act normativ, a susținut că se confundă imperativitatea obligației de a ține întâlnirea pentru consultare publică cu avizul conform pentru elaborarea unui act administrativ cu caracter normativ. Într-adevăr, era imperativ să se organizeze consultarea publică, să se aducă la cunoștință publică intenția ministerului și să se afle opiniile celor interesați dar nu este obligatoriu, ca autoritate publică să și țină cont de opiniile (eventual negative) ale celor direct interesați și/sau afectați. După cum rezultă din înscrisurile depuse (proces verbal din 24.11.2006 la sediul Primăriei și lista anexă de participare), informațiile relevante despre cele două site-uri "P M " și "" ce urmau a fi incluse la poziția 38, 195 din anexa nr. 1- la ordinul nr. 1964/2007, au fost puse la dispoziția participanților, inclusiv a reprezentantului contestatoarei.
Pârâtul a susținut că afirmațiile reclamantei în sensul că nu s-ar fi efectuat studii de " fundamentare științifică " și că respectiva suprafață de teren ar fi fost introdusă în mod arbitrar în rețeaua Natura 2000 sunt nefondate.
În vederea selectării siturilor Natura 2000 fost aprobat ordinul Ministrului Mediului și Gospodării Apelor nr. 2007/2006 privind aprobarea conținutului formularului standard Natura 2000 și a manualului de completare a acestuia. Conform prevederilor acestui Ordin s-a aprobat conținutul standard stabilit de către Comisia europeană prin Decizia 97/266/EC, precum și manualul de completare a formularului standard.
Întrucât pentru selectarea și aprobarea listei cu siturile Natura 2000, terenul avut la dispoziție a fost unul scurt, prin acest Ordin a fost creată și o bază date electronică ce a avut drept scop crearea posibilității că orice persoană interesată ce are și know-how-ul necesar completării unor fise standard să poată propune includerea de noi situri în rețeaua Natura 2000, facilitând totodată dezbaterea publică.
Pentru coordonarea procesului de selectare a siturilor Natura 2000 și completarea formularelor standard, a finanțat un proiect de cercetare coordonat de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare, din care au făcut parte mai multe institute de cercetare ( inclusiv Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice).
Aceste institute au avut rolul de verifica și valida datele introduse de către toți utilizatorii bazei de date pentru fiecare tip de habitat și/sau specii în parte, validarea fiind făcută de experți în domeniul respectiv.
Referitor la lipsa nominalizării cercetărilor de la punctul 16 din formarul standard de date și înlocuirea numelui acestora cu grupul de Lucru Natura 2000s-a menționat că acest grup este constituit în baza Ordinului nr. 521/2006privind aprobarea planurilor de acțiune pentru sectoarele din aquis-ul comunitar marcate cu steguleț galben în Raportul de Monitorizare al comisiei europene publicat în 16 mai 2006, Anexele nr. 5, 5a și 5b.
În cadrul acestei proceduri s-a realizat evaluarea de mediu a întregi zone analizate (inclusiv teritoriul municipiului ) stabilindu-se obiective de mediu. Măsurile de protecție specială a siturilor de importanță comunitară, parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000 reprezintă traducerea în practică a obiectivelor de mediu stabilite prin procedura sus menționată.
Referitor la presupusele erori de tehnică legislativă invocată de reclamantă, pârâtul a susținut că relația dintre noțiunea de arie ă protejată și de importanță comunitară este aceea de gen proxim la diferență specifică sau de la general la particular. Astfel Capitolul II sancțiunea 1 art. 5 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 " categorii de arii e protejate"cuprinde li lit. c) situri de importanță comunitară.
Potrivit art. 4 pct. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 prin "arie specială de conservare"se înțelege un anumit tip de " de importanță comunitară" după cum a remarcat și contestatoarea la fila 16 din cererea introductivă. Ca urmare, nu există nici un fel de erori de tehnică legislativă care să conducă la nelegalitatea actului administrativ atacat.
Pe fond pârâtul a arătat că potrivit Directivei 92/43/ statele membre ale UE au obligația constituirii rețelei ecologice Natura 2000 prin desemnarea de arii speciale de conservare (care cuprind situri care adăpostesc tipuri de habitate e listate în Anexa 1 și de habitate ale speciilor listate în anexa II a Directivei ) și arii de protecție specială avifaunistică.
Astfel, într-o primă etapă, statele membre au obligația transmiterii către Comisia Europeană a unei liste cu siturile de importanță comunitară, care după un proces de evaluare la nivelul acestei instituții care durează câțiva ani, sunt declarate ca arii speciale de conservare, în acest sens, Ministerul Mediului și dezvoltării Durabile, care are atribuții în ceea ce privește selectarea siturilor de importanță comunitară, declararea acestora la nivel național și transmiterea listei cu formulare standard și hărțile către Comisia Europeană, a elaborat OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie ă protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, având ca temei legal prevederile art. 8 alin (1) lit. c) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul arilor e protejate, conservarea habitatelor e, a și faunei sălbatice.
Modul de selectare și desemnare a siturilor Natura 2000 s-a făcut pe baza criteriilor științifice aprobate prin Ordinul nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia.
Pârâtul a mai susținut că noțiunile de gospodărire durabile și amenajament silvic nu sunt incompatibile.
La data de 18 iunie 2008, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că a solicitat anularea parțială a Ordinului nr. 1964/2007, în ceea ce privește punctele 1, 38 și 195 din Anexa 1 acestui Ordin.
La dosar, s-au depus documentația care a stat la baza emiterii Ordinului contestat, Ordinul 1964/2007, Certificatul de înregistrare al Regiei Publice Locale a Pădurilor și Ordinul nr.398/2007 emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plângerea prealabilă formulată de reclamantă, precum și răspunsul formulat de Direcția Protecția Naturii, și din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.
Analizând probele administrate în cauză, instanța constată că acțiunea formulată și precizată de reclamanta Regia Publice Locale a Pădurilor este întemeiată.
Potrivit prevederilor Legii nr.52/2003-privind transparența decizională în administrația publică, emitentul Ordinului atacat, respectiv pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, avea obligația de a consulta factorii interesați în domeniu, respectiv proprietarii și administratorii zonelor care au fost incluse în lista -urilor de importanță comunitară.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că a avut loc doar o întâlnire, ce a avut ca scop informarea publică privind rețeaua Natura 2000- -urile P M, la data de 21 noiembrie 2006, la sediul Primăriei.
Această informare nu este de natură să facă dovada faptului că emitentul actului a respectat dispozițiile prevăzute de Legea nr.52/2003 în emiterea Ordinului atacat.
Potrivit art.ll, alin. din nr.OUG57/2007, privind regimul ariilor e protejate, conservarea habitatelor e, a și faunei sălbatice " documentația necesară în vederea instituirii regimului de arie ă protejată de interes național trebuie să cuprindă:
a) studiul de fundamentare științifică;
b) documentația cadastrală cu limitele ariei e protejate, cu evidențierea categoriilor de folosință a terenurilor;
c) avizul Academiei Române."
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâtul nu a respectat aceste prevederi legale imperative, lipsind documentația cadastrală cu limitele ariei e protejate, precum și avizul Academiei Române, cel depus la dosar, vizând Lista -urilor de interes comunitar, iar nu a ariilor e protejate.
Potrivit art.18, alin. l, lit. a din nr.OUG57/2007, "Administrarea ariilor e protejate și a celorlalte bunuri ale patrimoniului aflate în rețeaua națională de arii e protejate se face, potrivit legii, prin: a) structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, în subordinea Agenției Naționale pentru e Protejate.".
In speță, pârâtul nu a efectuat demersuri în vederea constituirii acestor structuri.
Potrivit art.22, alin.l din nr.OUG57/2007, " internă a ariilor e protejate de interes național se face prin planul de management, prin definirea și delimitarea, după caz, a: zonelor cu protecție strictă, zonelor de protecție integrală, zonelor-tampon, zonelor de dezvoltare durabilă a activităților umane".
Prin Ordinul contestat, pârâtul nu a efectuat o asemenea delimitare, astfel că proprietarii și administratorii pădurilor aflate în ariile e protejate sunt în imposibilitatea de a efectua orice operațiune, inclusiv aceea de a interveni pentru îndepărtarea arborilor rupți, căzuți, doborâți de vânt sau uscați pe picior, pentru combaterea dăunătorilor.
De asemenea, pârâtul avea obligația de a stabili despăgubiri pentru proprietarii suprafețelor ce au fost incluse în arii e protejate, însă nici această obligație nu a îndeplinit-
Pentru aceste considerente, instanța, constatând că pârâtul nu a respectat obligațiile legale imperative în procesul de adoptare a Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie ă protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, nerespectare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea parțială a acestuia, urmează a admite acțiunea.
Pe cale de consecință, va dispune anularea parțială a Ordinului nr. 1964/2007, cu privire la punctele1, 38, 195, din Anexa 1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂR ĂȘTE
Admite acțiunea formulată și precizată de reclamanta Regia Publică Locală a Pădurilor cu sediul în, nr. 17 și punct de lucru în,- în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, cu sediul în B, B - dul -, nr. 12, sector 5.
Anulează parțial Ordinul nr. 1964/2007 emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile în ceea ce privește punctele 1, 38, 195, din Anexa nr. 1.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 octombrie 2008.
Președinte Grefier
- - - - -
Red. C- 14.11. 2008
Dact. - 24.11.2008/4 ex.
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă
