Anulare act administrativ fiscal. Sentința 176/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA NR. 176/F/CA/2009
Ședința Publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
Grefier: - -
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta Federația Națională a Pescarilor Sportivi din România în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva și Guvernul României, având ca obiect anulare act administrativ.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din ședința publică din 08 2009, când instanța a amânat pronunțare asupra excepțiilor la data de 15 2009, încheierea prin care s-a dispus amânarea pronunțării făcând parte integrantă din prezenta sentință.
Se constată că reclamanta a depus la dosar, prin registratură, concluzii scrise.
CURTEA DE APEL
Asupra excepțiilor
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de APEL ALBA IULIA sub dosar nr- reclamanta Federația Națională a Pescarilor Sportivi din România a chemat în judecată pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Pescuit și ACVACULTURĂ, Regia Națională a Pădurilor - Romsilva solicitând a se dispune anularea Protocolului de colaborare înregistrat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale sub nr. 20550/28.04.2009 încheiat între pârâtele Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva privind gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii și organizării activității de practicare a pescuitului sportiv în apele de M, precum și suspendarea executării Protocolului până la rămânerea irevocabilă a hotărârii ce se va pronunța asupra cererii de anulare.
În cadrul litigiului de fond reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a HG259/2001 și HG 229/2009.
În cauză a fost citat, ca emitent al actelor atacate cu excepția de nelegalitate,a Guvernul României.
În motivarea excepției de nelegalitate a HG 259/2001 reclamanta susține că această hotărâre este nelegală deoarece este dată în baza art. 39 din OG 26/2000 unei persoane juridice înființate prin lege ( 211/1948 ), recunoscută ca fiind persoană juridică de drept public prin decizia 685/1999 a și înregistrată în baza prevederilor art. 85 din OG 26/2000.
Hotărârea de guvern este nelegală pentru că recunoscând Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România ca persoană juridică de drept privat se încalcă principiul separației puterilor în stat substituindu-se instanțelor de judecată, singurele care au competența recunoașterii persoanele juridice de drept privat prin hotărâri judecătorești.
Mai mult decât atât Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România înființată prin lege nu poate reprezenta decât asociațiile de vânători lucru decis prin decizia Curții Constituționale nr. 156/1999 în condițiile în care a îndeplinit prevederile art. 48 din Legea 103/1996.
Cu privire la ambele excepții de nelegalitate Guvernul României ca emitent al actului a invocat excepția lipsei de interes a reclamantei în sensul că reclamanta nu a învederat în ce mod această hotărâre de guvern o vizează nemijlocit, îi produce un prejudiciu personal și actual, ci a menționat numai aspecte generale.
Guvernul a invocat și excepția inadmisibilității invocării celor două excepții de nelegalitate apreciind că reclamanta nu a justificat care este legătura directă între actul a cărui anulare o pretinde în litigiul de fond și actele considerate nelegale conform art. 4 al.1 teza 2 din Legea 554/2004.
Cu privire doar la excepția de nelegalitate a HG 259/2001 se apreciază că HG 259/2001 fiind emis anterior Legii 554/2004, nu este posibilă analizarea legalității pe calea excepției de nelegalitate reglementată de art. 4 din Legea 554/2004 afectându-se principiul securității juridice consacrat de art. 6 din CEDO, care are aplicare prioritară față de legile interne conform art. 148 al.2 din Constituția României.
În subsidiar, Guvernul României susține că excepția de nelegalitate a HG 259/2001 este nefondată. La elaborarea actului au fost respectate prev. Legii 24/2000 și a Regulamentului privind procedurile pentru pregătirea, elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative aprobat prin HG 400/2000. Proiectul a fost avizat favorabil de Ministerul Administrației Publice și Ministerul Justiției dar și de Consiliul Legislativ cu Avizul 143/21 02 2001.
Recunoașterea din Românie ca fiind de utilitate publică s-a realizat în temeiul art. 39 al.1 din OG 26/2000.
De altfel s-a pronunțat prin Decizia 2116/20.07.2007 asupra acțiunii în anulare a HG 259/2001, iar reclamanta a solicitat pe calea unui alt litigiu constatarea nulității înscrierii din România în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, dizolvarea acesteia, acțiune respinsă prin Sentința civilă nr. 9954/18 11 2008 a Judecătoriei Sector 2
Asupra excepției de nelegalitate instanța reține:
Prin HG 259/2001 se recunoaște Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România persoană juridică română de drept privat fără scop patrimonial ca fiind de utilitate publică.
Hotărârea de guvern menționată este un act administrativ unilateral individual, producând efecte juridice concrete, cu referire la un subiect determinat, Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.
Potrivit art.4 din Legea 554/2004 "Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate. În acest caz, instanța, constatând că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată instanța de contencios administrativ competentă și suspendă cauza suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze".
În soluționarea excepțiilor invocate de Guvernul României cu privire la excepția de nelegalitate a HG 259/2001 prioritară este aceea a lipsei de interes a reclamantei și a legăturii între HG259/2001 și obiectul acțiunii de fond, anularea Protocolului de colaborare înregistrat la Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale sub nr. 20550/28 04 2009 încheiat între Romsilva și prin care s-a delegat gestionarea durabilă a resurselor acvatice vii și organizarea activității de practicare a pescuitului recreativ/ sportiv în apele de M de pe teritoriul României Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva.
Reclamanta a indicat care este relevanța cercetării pe calea excepției de nelegalitate a HG 259/2001 asupra litigiului de fond în concluziile scrise depuse după comunicarea întâmpinării Guvernului României, respectiv că admiterea excepției de nelegalitate i-ar conferi calitate procesuală activă în acțiunea de fond, dat fiind răspunsul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale la procedura prealabilă ( fila 14).
Într-adevăr pârâtul prin răspunsul la plângerea prealabilă susține că protocolul nu este contestat de Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România declarată de utilitate publică prin HG 259/2001 sau de asociații afiliate la Asociația Generală a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România.
Față de acest act reclamanta justifică atât interesul invocării excepției cât și legătura între excepția de nelegalitate a HG 259/2001 și acțiunea în anularea protocolului- excepțiile invocate de Guvern sub aceste aspecte urmând a fi respinse.
Însă excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a HG 259/2001 ca administrativ individual emis anterior intrării în vigoare a Legii 554/2004 este fondată.
În art.6 CEDO s-a consacrat ca drept fundamental al omului dreptul la un proces echitabil în interpretarea căruia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat ca principiu fundamental care asigură exercițiul real al acestui drept, principiul securității raporturilor juridice.
Instanța va da eficiență prevederilor Convenției Europene a Drepturilor și Libertăților Fundamentale și în temeiul art. 148 al.2 din Constituția României va înlătura prevederile art.4 al.1 din Legea 554/2004 ca lege internă contrară acestor prevederi internaționale cu aplicare prioritară, apreciind că cercetarea legalității actelor administrative individuale fără limită în timp, dată de aceea intrării în vigoare a Legii 554/2004 - 1.01.2005 încalcă principiul securității raporturilor juridice.
Prin prisma celor de mai sus apreciază că HG 259/2001 nu poate fi supus analizei de legalitate pe calea excepției prev.de art. 4 din Legea 554/2004, fiind emisă anterior intrării în vigoare legii și producând efecte juridice irevocabile definitivate prin neutilizarea mijloacelor prevăzute de legislația anterioară intrării în vigoare a Legii 554/2004.
În ce privește excepția de nelegalitate a HG 229/2009 reclamanta a sintetizat în concluziile scrise motivele excepției arătând că a cerut anularea prevederilor art.2 pct.30 și 31 din HG 229/2009 pornind de la un principiu de drept și anume că un act normativ de inferior nu poate excede actului în baza căruia a fost emis, astfel Legea 46/2008 prevede că Romsilva poate realiza venituri din activități economice, prevedere stipulată de art.11 alin.7.
Reclamanta mai arată că, deși peștele din apele de M este considerat produs secundar al fondului forestier el nu poate fi valorificat datorită prevederilor art. 58 alin.4 din Legea 46/2008, practicarea pescuitului recreativ sportiv fiind în fapt o activitate recreativă, necomercială, practicată pentru recreere sau performanță, așa cum este definită de OM 497/2008 și de Regulamentul nr. 199/2008 al Consiliului Europei și însușit de Autoritatea Națională care răspunde de pescuit și acvacultură. Mai mult, practicarea pescuitului în vederea valorificării peștelui este interzisă în apele de M de OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.
Instanța va respinge excepțiile invocate de Guvernul României, hotărârea de guvern fiind menționată ca temei de drept în emiterea protocolului atacat pe calea acțiunii de fond, reclamanta justificând atât interes în constatarea nelegalității art. 2 din anexa 1 pct. 30 și 31 din această hotărâre de guvern, cât și legătura dintre acest act normativ și actul atacat în litigiul de fond.
Însă excepția de nelegalitate este nefondată și va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Prin HG 229/2009 se reorganizează Regia Națională Pădurilor Romsilva și se aprobă regulamentul de organizare și funcționare.
Prin art.1 alin.4 cu trimitere la anexa 1 art.2A pct.30 și 31 se stabilesc în sarcina Romsilva atribuții și competențe în domeniul silviculturii, exploatării și prelucrării lemnului gestionarea fondului piscicol din apele de M încredințate spre administrare în condițiile legii și organizarea acțiunilor de vânătoare și pescuit.
Reclamanta susține că este nelegală stabilirea prin hotărârea de guvern a acestor atribuții și competențe care exced celor stabilite prin Legea 46/2008-Codul Silvic - act normativ cu forță juridică superioară.
Instanța apreciază că stabilirea prin HG 229/2009 a atribuțiilor Romsilva în domeniul gestionării fondului piscicol este în concordanță cu prevederile art.11 al.1 raportat la art.1 și art. 58 al.3 lit.b și al.5 din Legea 46/2008.
Astfel Codul silvic definește fondul forestier național, la art. 1 alin.2 lit.h fiind cuprinse albiile pâraielor.
La art. 58 al.3 lit.b din aceeași lege este prevăzut ca produs nelemnos al fondului forestier național peștele din apele de
Conform art. 11 al.1 fondul forestier național proprietate publică se administrează de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, iar la alin.2 se prevede că regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva se aprobă prin hotărâre de guvern, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.
Deci legea menționată nu exclude posibilitatea ca Romsilva să gestioneze fondul piscicol din apele de M, din textul legii nu rezultă nici că aceasta nu ar putea avea competențe în organizarea acțiunilor de vânătoare și pescuit aferente fondului forestier aflat în administrarea sa.
În art.11 al.7 din Legea 46/2008 sunt enumerate veniturile Romsilva dar așa cum rezultă din prevederile de la lit."g" enumerarea nu este limitativă.
În ce privește definirea în Regulamentul 199/2008 al CE a pescuitului recreativ se reține că art. 2 lit. "c" din regulament definește pescuitul recreativ ca "activitate necomercială de pescuit care exploatează resurse acvatice în scop recreativ sau sportiv".
Însă interzicerea practicării pescuitului recreativ în scopul valorificării peștelui din apele de M instituită prin OG 23/2008 se referă la o faptă obiectivă ulterioară pescuitului, interzicând desfășurarea acestei activități în scop de revânzare, înlăturând astfel posibilitatea de a da caracter comercial acestei activități cu caracter recreativ.
În temeiul atribuțiilor prevăzute de HG 229/2009 la pct. 30 și 31 din anexa 1, Romsilva nu pescuiește în apele de M în scopul valorificării peștelui, ci gestionează fondul piscicol și organizează activități de pescuit în apele de
În consecință, instanța va respinge excepția de nelegalitate a HG 229/2009 care în opinia instanței prin art. 1 al.4, anexa 1 art.2 pct.30, 31 nu încalcă prevederile art.11 al.7 din Codul silvic și nici ale OG 23/2008 și nici ale Regulamentului 199/2008 al CE.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepțiile de nelegalitate invocate de reclamanta Federația Națională a Pescarilor Sportivi din România în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva și Guvernul României, privind HG259/2001 prin înlăturarea prevederilor art.4 al.1 și 2 din Legea 554/2004 ca fiind contrare art.6 din CEDO și a HG 229/2009 ca nefondată.
Respinge excepțiile invocate de pârâtul Guvernul României și Romsilva cu privire la lipsa de interes a reclamantei și lipsa legăturii între obiectul excepției de nelegalitate a HG 259/2001 și litigiul de fond.
Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15. 09. 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.FM
Dact./ex.6/15.09.2009
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea
