Anulare act administrativ fiscal. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 19
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti JUDECĂTOR
- - - - JUDECĂTOR
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal s-a prezentat reclamantul asistat de avocat, lipsind pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier, arătându-se că au fost depuse înscrisuri de către pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Avocat pentru reclamantul nu solicită termen pentru observarea înscrisurilor.
Curtea constatând cauza în stare de judecată, a acordat cuvântul părții prezente.
Avocat pentru reclamantul solicită respingerea excepțiilor inadmisibilității acțiunii și prescripției dreptului la acțiune. Precizează că termenul în care poate fi atacat Ordinul curge de la data comunicării și nici astăzi nu i-a fost comunicat Ordinul de trecere în rezervă. Apreciază că Ordinul de trecere în rezervă a fost emis tardiv. Solicită admiterea acțiunii, în sensul anulării Ordinului prin care s-a dispus trecerea în rezervă, reîncadrarea pe postul deținut anterior și plata despăgubirilor bănești. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Curții de APEL CRAIOVA, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul MAI, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Ordinului MI nr. II/01711 din 18.05.2001 prin care s-a dispus trecerea sa în rezervă începând
cu data respectivă.
În motivarea cererii se arată că emiterea acestui ordin s-a făcut pe baza deciziei nr. 346/2001 a Tribunalului Militar Teritorial B prin care a fost condamnat la 3 luni închisoare cu suspendare condiționată a executat pedeapsa iar potrivit art. 85 lit. din Legea nr. 80/1995 a rămas la latitudinea organelor care au dispus încadrarea sa, menținerea sau înlăturarea din funcția deținută anterior condamnării, însă această posibilitate acordată ministrului de interne nu poate fi exercitată după bunul plac al acestuia, ci numai după o analiză temeinică a condițiilor ce au atras condamnarea sa pentru ca măsura să nu fie abuzivă și subiectivă și să lezeze grav interesele personale și patrimoniale ale persoanelor în cauză.
Reclamantul mai arată că a fost încadrat pe funcția de ofițer specialist III la Serviciul Judiciar al IPJ M și la 11.11.1997, fără a avea atribuții în ceea ce privește paza, însoțirea și escortarea arestaților și deținuților, a fost introdus în echipa de însoțire a inculpatului, pentru efectuarea unei reconstituirii la fața locului, fără măcar să i se aducă la cunoștință că avea de însoțit un infractor deosebit de periculos arestat pentru infracțiunea de tentativă de omor și care cu ocazia încarcerării a încercat să se sustragă, opunându-se prin violență.
Mai precizează reclamantul că este exagerată măsura trecerii sale în rezervă, dat fiind faptul că a fost pus fără voia sa într-o situație prin care a adus o încălcare minimă a raporturilor de muncă, iar conducerea IPJ Maî naintat o propunere scrisă de a fi menținut în funcție.
A mai învederat reclamantul că măsura luată cu el nu este echitabilă, întrucât colegi de ai săi coparticipanți la același eveniment nu au suferit aceleași sancțiuni.
Se arată că despre existența acestui Ordin a luat cunoștință la data de 08.08.2007 când cu adresa nr. -/25.07.2007 IPJ M i-a făcut cunoștință acest fapt, ordinul însă nefiindu-i comunicat până la această dată și că deși s-a adresat pârâtului cu plângere prealabilă nu a primit nici un răspuns până la data introducerii acțiunii.
La data de 26.10.2007, MAI a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile în termenele prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Prin aceeași întâmpinare pârâtul a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiunii potrivit art. 11 alin. 5 din Legea contenciosului administrativ.
La 26.11.2007, reclamantul și-a completat și precizat motivele contestației în anulare.
Se arată că pentru fapta reținută în sarcina sa a fost suspendat din funcție până la rezolvarea definitivă a cauzei și că expirând această dată a expirat și perioada de suspendare iar situația sa profesională și de muncă a rămas nerezolvată aflând că a fost trecut în rezervă, fără însă a se comunica până în prezent acest ordin pentru a-l putea ataca pe căi legale.
Reclamantul arată că procedura prealabilă a fost imposibil de realizat întrucât a făcut numeroase cereri și audiențe la care a primit răspuns doar la 7.09.2007 prin adresa nr. 143.848.
Se învederează că obligația de comunicare a actelor administrative are valoare de principiu iar necomunicarea ordinului de trecere în rezervă timp de peste 7 ani duce la prescripția dreptului de comunicare și executare a ordinului, excepție pe care înțelege să o invoce în favoarea sa iar pârâtul este obligat să-l repună în drepturi cu plata drepturilor bănești.
A mai invocat reclamantul excepția tardivității emiterii ordinului de trecere în rezervă întrucât decizia în recurs s-a pronunțat pe 21.01.2001 iar ordinul a fost emis la 18.05.2001.
A solicitat anularea ordinului și reîncadrarea în funcție cu plata drepturilor bănești de la 18.05.2001 până la reîncadrare.
S-au depus la dosar copiile următoarelor acte: adresa nr. -/25.07.2007 emisă de MIRA către reclamant, adresa nr. -/07.08.2002 emisă de MI către Liga împotriva Corupției și din România, adresa nr. 698/10.10.2007 emisă de, acte normative, Ordinul nr. II/01711 din 18.05.2001, adresa nr. 6763/10.05.2001 a MI, raport, comunicarea deciziei penale 346/25.01.2001, plângerea prealabilă, adresa nr. -/07.09.2007 emisă de MIRA, raport nr. -/07.09.2007, memoriul reclamantului din 2002, rapoartele nr. -/21.04.2006 și nr. 127.938 din 26.10.2005.
Examinând probatoriul administrat în cauză instanța apreciază acțiunea reclamantului ca tardiv introdusă.
Prin Ordinul Ministrului de Interne nr. II/01711 din 18.05.2001, reclamantul a fost trecut în rezervă întrucât a fost condamnat la 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei printr-o hotărâre rămasă definitivă.
Potrivit art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea prin care se solicită anularea acestuia poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
În speță, ordinul a fost emis în 2001 iar acțiunea a fost promovată în 2007, reclamantul depășind cu mult termenul de decădere de un an prevăzut de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Mai mult, prin memoriul adresat Primului Ministru la 21.02.2002, reclamantul face vorbire de ordinul a cărui anulare o solicită, redând cu exactitate numărul acestuia, data la care a fost emis și conținutul acestuia, ceea ce conduce la concluzia că înainte de 21.02.2002 (data la care memoriul a fost înregistrat la MI), acesta luase la cunoștință despre existența ordinului.
Pentru calculul termenului de un an prevăzut de art. 11 al. 2 din Legea nr. 554/2004, în care pentru motive temeinice se poate solicita anularea unui act administrativ unilateral și peste termenul de 6 luni stabilește prin alin. 1 al aceluiași articol de lege, instanța avut în vedere ca dată certă evidențiată în actele dosarului (memoriul ce emană de la reclamant) ziua de 21.02.2002.
Cum acțiunea reclamantului a fost introdusă la 10.09.2007, instanța apreciază că reclamantul e decăzut din dreptul de a mai formula acțiune în contenciosul administrativ pentru anularea ordinului de trecere în rezervă și în consecință va respinge acțiunea.
În condițiile în care acțiunea nu a fost promovată înăuntrul termenului legal, aspecte legate de excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile și cea a prescripției dreptului potrivit dispoz. art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 (deși legiuitorul a statuat termen de decădere și nu de prescripție), invocate de pârâtă prin întâmpinare, nu vor mai fi analizate.
Pentru același considerent nici excepțiile invocate de reclamant, prin precizarea de la 26.11.2007, respectiv excepția prescripției dreptului de comunicare și executare a ordinului și a tardivității emiterii acestuia nu vor mai fi analizate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea reclamantului, domiciliat în com. Vânători, sat R, jud. M, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în Mun. B, nr. 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Ianuarie 2008.
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti | JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie |
Grefier, |
red. Jud. G
Ex.2//
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie
