Anulare act administrativ fiscal. Sentința 194/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 194/
Ședința nepublică din 27 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
Grefier - - -
S-a luat în examinare acțiunea de contencios administrativ promovată de reclamanta în contradictor cu pârâta Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința nepublică din 20 octombrie 2008, susținerile părții prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a e da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 27 octombrie 2008.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;
Prin acțiunea formulată, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu Comisia Superioară de Disciplină Colegiului Medicilor din România anularea deciziei nr. 72/2007 emisă de această comisie.
În fapt arată reclamanta că pârâta face confuzie între diagnosticul 32.1 - episod depresiv mediu (al pacientei ) și controversata " depresiv anxioasă situaționala" (susținută de medicul ), care aparține pacientei căsătorită. În scrisoarea metodologică eliberată la 08.08.2003 este înscris diagnosticul " depresiv anxioasă situaționala Cod F 322". Acestui cod îi corespunde un alt diagnostic și anume " depresiv sever" (conform clasificării internaționale a maladiilor ).
În fișa pacientei exista concordanța între codul F 321 și diagnosticul " Mediu". Nici Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, nici Comisia de Disciplină a Colegiului Județean al Medicilor I nu a dorit să se exprime clar, fără echivoc în această problemă. (" depresiv anxioasă situaționala" are un alt cod).
"" a fost prescris de doctorul care și semnează biletul de externare și scrisoarea metodologică. susține că pacienta nu a avut nimic grav și că nu a primit tratament. În fapt, dr. a mascat tratamentul pacientei, convingând-o să ia vitamine, când de fapt i se administra medicament ce nu figurează în fișa pacientei.
Explicațiile primite de la cele două comisii nu se referă la contestația lor privind diagnosticul susținut de dr. în emisiunea tv. " " și anume " depresiv anxioasă situaționala".
În decizia Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor I se indică părerea conf. Dr. expert numit de către Colegiul Județean al Medicilor Este suspectă coincidența aceasta, deoarece în cauză nu avea ce căuta diagnosticul pus la Spitalul de Psihiatrie, jud. B (este suspect pentru că dr. s-a exprimat și în legătură cu o contestație făcută de pacienta împotriva dr., anulată în contenciosul administrativ al Tribunalului Buzău ).
Conform Codului d e Deontologie Medicala, secțiune C art. 27 și art. 28 "medicul va informa pacientul asupra bolii sale, tratamentul necesar și a șanselor de însănătoșire", "medicul va păstra o atitudine de strictă neutralitate și neamestec în probleme familiale ale bolnavului, exprimându-și părerea numai dacă este solicitat și numai dacă intervenția este motivată de interesul sănătății bolnavului" și atitudinea doamnei dr. contrazice aceste două articole. În plus aceasta pare să susțină secta.
Nicăieri nu s-a luat în considerare faptul că în familia a existat un bolnav de schizofrenie - sora bunicului patern al pacientei (pentru care a depus acte doveditoare la dosar).
Inițial acțiunea a fost înregistrată sub nr- a Tribunalului Iași și prin sentința civilă nr. 333/CA/7 martie 2008 cauza a fost declinată în favoarea Curții de Apel Iași.
La termenul din 5 septembrie 2008 Colegiul Medicilor din România a invocat prin notele de ședință excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, având în vedere dispozițiile art. 451 din Legea nr. 94/2006 sens în care a depus și practica judiciară.
De asemenea pârâtul a invocat prin întâmpinare (pag. 22 dosar tribunal) excepția tardivității acțiunii, nefiind respectat termenul de 15 zile de la comunicare prevăzut de art. 452 din Legea nr. 95/2006, reclamantei fiindu- comunicată decizia la data de 26 noiembrie 2007.
Pe fondul cauzei se solicită respingerea acțiunii și să se constate legalitatea și temeinicia deciziei contestate.
Curtea examinând actele și lucrările întregului dosar urmează a analiza cu prioritate excepțiile invocate.
Astfel fiind conform art. 451 din Legea 95/2006 numai medicul sancționat poate formula acțiune în anulare împotriva Comisiei Superioare de Disciplină.
Răspunderea disciplinară a medicilor își are temeiul în obligațiile ce izvorăsc din prevederile legilor și regulamentelor profesiei medicale, ale Codului d e deontologie medicală și ale regulilor de bună practică profesională, ale Statutului. Colegiului Medicilor din România ori ale deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, obligații a căror nerespectare prejudiciază onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România. Prin urmare, această formă, specială de răspundere vizează strict raporturile dintre medic, pe de o parte, și categoria, profesională din care face parte sau reprezentantul acestei categorii, Colegiul Medicilor din România, ale căror interese sunt prejudiciate, de cealaltă parte.
Acest cadru al răspunderii disciplinare justifică soluția legislativă criticată care consacră dreptul de a ataca în justiție decizia Colegiului Medicilor din România doar pentru medicul sancționat prin această decizie.
Articolele 442, 451 din Legea nr. 95/2006 reglementează răspunderea disciplinară a medicilor, prevăzând, în esență, posibilitatea formulării unei plângeri împotriva unul medic la colegiul al cărui membru este acel medic, examinarea dosarului de către o comisie de disciplină teritorială, posibilitatea contestării deciziei acestei comisii de către medicul sancționat, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătății Publice, președintele colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România la Comisia Superioară de Disciplină și, în final, așa cum prevede textul de lege criticat, dreptul medicului sancționat de a ataca în contencios administrativ decizia de sancționare dată de Comisia superioară.
Articolul 451 din Legea nr. 95/2006 are o redactare limitativă, care împiedică accesul la justiție al acelor persoane ale căror drepturi sau interese ar fi vătămate prin decizia Comisiei superioare de disciplină, excepție făcând doar medicul sancționat, care poate ataca decizia de sancționare.
Răspunderea disciplinară a medicilor își are temeiul în obligațiile ce izvorăsc din prevederile legilor și regulamentelor profesiei medicale, ale Codului d e deontologie medicală și ale regulilor de bună practică profesională, ale Statutului Colegiului Medicilor din România ori ale deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, obligații a căror nerespectare prejudiciază onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România, Prin urmare, această formă specială de răspundere vizează strict raporturile dintre medic, pe de o parte, și categoria profesională din care face parte sau reprezentantul acestei categorii, Colegiul Medicilor din România, ale căror interese sunt prejudiciate, de cealaltă parte.
Acest cadru al răspunderii disciplinare justifică soluția legislativă criticată care consacră dreptul de a ataca în justiție decizia Colegiului Medicilor din România doar pentru medicul sancționat prin această decizie,
Aceasta nu are însă semnificația restrângerii dreptului "persoanei care a formulat plângerea împotriva medicului de a obține în justiție repararea drepturilor sau intereselor sale vătămate prin conduita medicului. În acest sens, trebuie observat că art. 442 din Legea nr. 95/2006 prevede că: "Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală, contravențională sau civilă, conform prevederilor legale".
De menționat este și faptul că decizia Comisiei Superioare de Disciplină este un act administrativ jurisdicțional adoptat în urma unei anchete disciplinare. ai raportului juridic disciplinar sunt medicul și organizația profesională tocmai de aceea legiuitorul a enumerat limitativ persoanele care au claritatea de a solicita anularea unei decizii a Comisiei Superioare de Disciplină.
În același context, Curtea Constituțională în soluționarea excepției de neconstituționalitate invocate în 2 spețe similare a pronunțat decizia nr. 871 din 10 iulie 2008, prin care a respins excepția de neconstituționalitate invocată față de prevederile art. 451 din Legea nr. 95/2006.
Așa fiind, urmează a se admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și a fi respinsă acțiunea ca fiind promovată de o persoană fără calitate procesuală activă.
Referitor la excepția de tardivitate aceasta urmează a fi respinsă motivat de faptul că decizia nr. 72/2007 a fost comunicată reclamantei la data de 26 noiembrie 2007, iar acțiunea a fost înregistrată la Secția de contencios administrativ și fiscal al Tribunalului Iași la data de 11 decembrie 2007, exact în a 15 zi, astfel că acțiunea a fost introdusă în interiorul acestor 15 zile de la data comunicării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.
Respinge acțiunea promovată de reclamanta în contradictor cu Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
Respinge excepția tardivității promovării acțiunii.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 27 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
25.11.2008
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț
