Anulare act administrativ fiscal. Sentința 2060/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.2060
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 18.05.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică de la 04.05.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la data de 11.05.2009 și la 18.05.2009.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal la data de 25.11.2008 reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității () a chemat în judecată pârâtul solicitând să se constate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe pârât.
În motivarea acțiunii a arătat că prin cererea nr.P 320/25.01.2007 ce i-a fost adresată de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 se solicita verificarea, în temeiul fostei Legii 187/1999 în privința pârâtului deținător al titlului de revoluționar cu merite deosebite.
Din cuprinsul Notei de Constatare nr.S/DI/I/1851 din 05.08.2008 rezultă că pârâtul a fost recrutat la data de 14.02.1976, cu numele conspirativ " ", pentru supravegherea informativă generală a altor deținuți condamnați pentru infracțiuni la regimul de frontieră, semnând olograf un angajament de colaborare.
În perioada colaborării a furnizat o notă infirmativă în care relatează despre un coleg de cameră din Penitenciarul Timișoara că după ce se va elibera va încerca din nou să fugă din țară.
Reclamantul a precizat că pentru reținerea calității de colaborator al Securității este necesar doar ca materialele probatorii să se refere la activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. De asemenea, nu se cere ca acesta să furnizeze o pluralitate de informații, fiind de ajuns o singură informație.
Faptul că pârâtul a avut ulterior și calitatea de urmărit nu constituie un caz de exonerare ce poate fi invocat în ipoteza constatării calității de colaborator al Securității.
Reclamantul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.2 lit.b din OUG 24/2008, încercarea de a părăsi țara fiind privită cu suspiciune de organele în drept pentru simplul considerent că aceste plecări reprezentau spargerea barierelor informaționale impuse de regim. Informațiile de natura celor furnizate de pârât duceau la un refuz iremediabil, tăind pentru totdeauna posibilitatea de a părăsi țara legal. În speță, motivația părăsirii țării era una politică.
Este îndeplinită în opinia reclamantului și cea de-a doua condiție deoarece nu cade în sarcina Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității probarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, ci doar constatarea calității de colaborator al securității în sarcina persoanei care, prin informațiile furnizate, a făcut posibilă suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale.
A fost îngrădit dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prev. de art.28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art.19 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și dreptul la libera circulație prev. de art.12 din același pact.
Prin încheierea de ședință de la 05.12.2008, Tribunalul București - Secția a IX-a de Contencios Administrativ și Fiscal a dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, având în vedere disp. art.34 din OUG 24/2008.
Reclamanta a depus la dosar copii ale următoarelor înscrisuri: Nota de Constatare nr.S/DI/I/1851/05.08.2008 cererea de verificare nr.P 320/07/25.01.2007, adresele de verificare nr.S/5300//01.02.2007 transmise de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității către foștii deținători de arhivă (RI, ) și dovezile de răspuns primite de la aceștia, acte din dosarul având cota Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității nr.R-.
Pârâtul a depus la dosar note scrise calificate de instanță ca având caracterul unei cereri reconvenționale, întrucât prin acestea a solicitat nu doar respingerea acțiunii, ci și obligarea reclamantului la plata de daune morale de 150.000 lei.
Pârâtul a susținut că la data la care se pretinde că a fost recrutat de securitate, avea sub 19 ani și era pentru 10 luni în penitenciar pentru trecerea ilegală a frontierei și ar fi scris orice pentru a nu mai fi chinuit în detenție. Când anchetatorul l-a întrebat direct despre colegul său de cameră, a știut că dacă nu îi spune ce vrea, nu va fi deloc bine.
A mai arătat că reclamantul minimalizează dosarul de urmărire informativă pe care îl avea la securitate (nr.I 21073/1976) și faptul că nu a furnizat informații și despre alți deținuți.
Pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția prematurității acțiunii întrucât aceasta a fost depusă la data de 25.11.2008, cu șapte zile înainte de intrarea în vigoare a OUG nr.24/2008 (care se aplică de la 03.12.2008).
Sub acest aspect a mai arătat că Legea nr.293/2008 și OUG nr.24/2008 sunt ulterioare acțiunii CNSAS.
Pe fondul cauzei a menționat că din nota informativă nu rezultă care sunt activitățile sau acțiunile potrivnice regimului totalitar comunist comise de cel pe care l-a turnat și înainte de 1989, trecerea ilegală a frontierei fiind o faptă care atrage repercusiuni.
O persoană prinsă la frontieră nu mai putea spera să primească pașaport pentru a pleca legal din țară, indiferent de motiv. A mai apreciat că situația sa de arestat în momentul furnizării notei informative îl încadrează la Teza a II-a art.2 lit.b din OUG 24/2008.
Referitor la cererea de acordare a daunelor morale a arătat că reclamantul a efectuat verificări superficiale și a interpretat tendențios faptele în scopul de a-i produce în mod vădit un prejudiciu moral, căci fiind luptător cu merite deosebite în revoluție i-a creat o stare de stres inimaginabilă, mai ales în contextul că este suferind și are o condiție materială mai mult decât precară, având și un minor în întreținere.
Curtea apreciază că excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului este neîntemeiată prin prisma disp. OUG 24/2008 are la art.6 alin.1 prevăd că direcția de specialitate din cadrul CNSAS - desfășoară activități specifice administrative de verificare a documentelor și informațiilor deținute în legătură cu o anumită persoană în arhiva CNSAS, precum și la instituții care mai dețin documente create de Securitate.
Conform art.7 și 8 din ordonanță, în baza verificărilor prev. la art.6 alin.1 direcția de specialitate întocmește nota de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării. Nota de constatare se înaintează Colegiului CNSAS care, fie o infirmă, fie o aprobă și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de luptător al Securității sau de colaborator al acesteia.
Această acțiune se introduce la a, în conformitate cu disp. art.11 alin.1 din ordonanță.
Rezultă cu claritate că legislația în vigoare conferă legitimare procesuală activă CNSAS în ceea ce privește formularea acțiunii prin care se solicită instanței de judecată constatarea calității unei persoane de lucrător sau colaborator al Securității.
Neîntemeiată este și excepția prematurității formulării acțiunii, neputând fi reținută susținerea reclamantului că OUG 24/2008 a intrat în vigoare la data de 03.12.2008.
Potrivit art.38 alin.1 din ordonanță, aceasta intră în vigoare la 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, ordonanța fiind publicată în Monitorul Oficial nr.182/10.03.2008.
Se constată că la data sesizării instanței cu prezenta acțiune - 25.11.2008, OUG 24/2008 era în vigoare, aceata fiind menționată ca temei de drept al acțiunii.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că în anul 1976, în timp ce se afla în stare de arest la Penitenciarul Timișoara pentru că încercase să treacă în mod fraudulos frontiera de stat cu scopul de a ajunge în Austria, pârâtul a fost recrutat ca informator în cadrul supravegherii generale în penitenciar care avea un număr mare de deținuți pentru infracțiuni la regimul de frontieră.
Scopul urmărit era acela de a cunoaște atât activitatea pe care acești infractori o desfășoară în perioada de detenție, cât și intențiile lor după eliberare.
S-a constatat că reclamantul corespunde scopului propus, având calitățile necesare unui informator, iar la data de 14.02.1976 pârâtul a semnat un angajament privind depunerea unor eforturi susținute pentru căutarea informațiilor ce interesează securitatea statului și furnizarea lor la timp.
Pârâtul a primit numele conspirativ " " și s-a procedat la efectuarea primului instructaj, iar la data de 26.03.1976 a dat o notă informativă cu privire la unul dintre colegii săi de cameră care a afirmat că după ce se va elibera, va încerca din nou să fugă din țară.
Se mai menționează în notă că deținutul respectiv este recidivist și discută că în țară nu se trăiește bine, fapt ce-l determină să plece în străinătate. În prezent, lucrează pe șantierul de construcții al liceului auto unde nu prea își îndeplinește atribuțiile.
Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite în cauză condițiile prev. de art.2 lit.b din OUG 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
Conform acestor dispoziții legale, este colaborator al Securității persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Prin nota informativă pe care a dat-o, pârâtul a adus la cunoștința organelor de securitate intenția unui deținut arestat pentru trecerea ilegală frontierei, de a încerca să treacă din nou frontiera de stat, neputându-se considera că prin această informație era denunțată o activitate sau o atitudine potrivnică regimului totalitar, trecerea ilegală a frontierei fiind o infracțiune de drept comun care își găsește reglementare și în legislația actuală.
Susținerea pârâtului că încercarea de a părăsi țara, chiar și pentru o simplă călătorie în scop turistic era privită cu suspiciune de organele în drept nu poate duce la concluzia că această infracțiune reprezintă o atitudine potrivnică regimului totalitar, motivele săvârșirii acesteia fiind diverse.
Referitor la aprecierea reclamantei că informațiile de natura celor furnizate de pârât înlăturau posibilitatea de a părăsi legal țara, se constată că în ceea ce-l privește pe deținutul vizat de informațiile respective, nu poate fi reținută o asemenea posibilitate în condițiile în care acesta era arestat tocmai pentru trecerea ilegală a frontierei.
Într-o asemenea situație nu se poate vorbi despre posibilitatea ca autoritățile să accepte plecarea legală din țară a unei persoane arestate pentru trecerea ilegală a frontierei și în consecință, nu se poate reține îngrădirea, prin informațiile date de pârât, a dreptului la liberă circulație prev. de art.12 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice.
Având în vedere că art.2 lit.b din OUG 24/2008 prevede necesitatea îndeplinirii cumulative celor două condiții pentru a se constata calitatea unei persoane de colaborator al Securității, neîndeplinirea primei condiții lipsește de relevanță juridică motivația faptei la care se referă informațiile date de pârât. În cazul în care prin acestea s-ar fi adus la cunoștința organelor de securitate activități potrivnice regimului totalitar, arătarea motivului pentru care deținutul intenționa să plece în străinătate ar fi fost de natură să îngrădească dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor.
Or, față de neîndeplinirea cumulativă a celor două condiții, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cererea reconvențională prin care pârâtul solicită plata daunelor morale, se constată că acesta nu a făcut dovada prejudiciului moral pe care pretinde că l-a suferit ca urmare a acțiunii formulate de reclamant, deși sarcina probei îi revenea în conformitate cu disp. art.1169 Cod civil, potrivit cărora cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească.
În consecință, cererea reconvențională va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția prematurității acțiunii.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII, cu sediul în B--57, sector 3, în contradictoriu cu pârâtul, cu domiciliul procesual ales în T,-,.11, județul
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.05.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./5 ex.
12.06.2009
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
