Anulare act administrativ fiscal. Sentința 2258/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.2258
Ședința publică de la 27.05.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Grecu Gheorghe G
GREFIER - - -
...
Pe rol pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantele și, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 13.05.2009, când au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună note scrise, a amânat pronunțarea 20.05.2009 și apoi la 27.05.2009, când a pronunțat următoarea sentință:
CURTEA,
Asupra acțiunii de față.
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 4.02.2009, reclamantele și, au formulat contestație împotriva ordinului nr.2952, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 19.12.2008 și comunicat la 13.01.2008.
În motivarea acțiunii, scutită de obligația achitării taxelor judiciare de timbru și timbru judiciar, reclamantele arată că, prin ordinul anterior citat li s-au stabilit indemnizații de încadrare brute lunare pe baza valorii de referință sectoriala prevazută la art. 1 alin.2 din OG 13/2008, privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008.
Ordinul mai sus amintit le-a stabilit indemnizațiile de încadrare brute, lunare fără să țină cont de dispozițiile sentinței civile nr. l509/29.11.2007 pronunțată de către Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, irevocabilă decizia civilă nr. 1681/26.03.2008 a Curții de Apel Craiova, a
sentinței civile nr. 72/18.01.2008 a Tribunalului C-S, pronunțată în dosarul nr-, precum și de dispozițiile sentinței nr. 1310/10.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului
Respectivul ordin l-au contestat, în baza prevederilor art. 36 alin. 1 din OUG nr.27/2006, contestatia fiind înregistrată sub nr. 5072/C/3831/24.ll.2008 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație. și Justiție.
Prin Ordinul nr. 2952/19,12.2008, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție le-a fost respinsă - ca neîntemeiată - contestația formulată.
Prin sentinta civilă nr. 1509/29.11.2007 a Tribunalului M, irevocabilă rin p. decizia civilă nr. 1681/26.03.2008 a Curții de Apel Craiovaa fost admisă actiunea formulată de reclamanta și s-a dispus obligarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și a Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți la plata diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor în procent de 5% începând cu data de 01.01.2007 în raport cu luna decembrie 2006, în procent de 2% începând cu 1.04.2007 în raport cu luna martie 2007, în procent de 11% începând cu 01.10.2007
în raport cu luna septembrie 2007.
Prin sentința civilă nr. 72/18.01.2008 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- a fost admisă actiunea formulată de către reclamanta și s-a dispus obligarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a Parchetului de pe lângă Tribunalul C-S la plata sumelor actualizate cu rata inflației începând cu data de 01.02.2007 și până la data plății efective a diferențelor salariale rezultate din aplicarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 raportat la îndemnizația de încadrare brută lunară din luna decembrie 2006, 2% începând cu O 1.04.2007 în raport cu îndemnizația de încadrarea brută lunară din luna martie 2007 și de 11% începând cu 01.10.2007 raportat la îndemnizația de încadrare brută lunară din luna septembrie 2007.
Prin sentința nr. 1310/10.06.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedințis -a dispus obligarea la plata creșteri lor salariale de 2,5 începând cu 04.01.2008, față de nivelul lunii martie 2008 și de 3,5% începând cu data de 01.10.2008 față de luna septembrie 2008.
S-au adresat pentru punerea în executare a respectivelor hotărâri nu au primit până în prezent nici un răspuns.
În dovedirea acțiunii au anexat ordinele nr.2339/30.10.2008 și nr.2952/19.12.2008 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, copiile sentințelor civile nr.1310/10.06.2008 și nr.1509/29.11.2007 ale Tribunalului Mehedinți, sentința civilă nr.72/18.01.2008 a Tribunalului C
Prin întâmpinare pârâtul a cerut respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, susținerile părților și prevederile legale incidente, va respinge acțiunea pentru următoarele considerente:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI cu nr-, reclamantele și, procurori au formulat plângere împotriva Ordinului nr.2952/19.12.2008 emis de procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că prin ordinul colectiv nr.2339/30 octombrie 2008 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție li s-au stabilit indemnizații de încadrare brute lunare corespunzătoare coeficientului de multiplicare și majorării stabilite de art. 1 alin. 2 din G 13/2008, fără a fi luate în considerare la stabilirea indemnizațiilor și dispozițiile sentinței civile nr. 1509/29.11.2007 a Tribunalului Mehedinți, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1681/26.03.2008 a Curții de Apel Craiova, sentinței civile nr. 72/18.01.2008 a Tribunalului C-S și sentinței civile nr. 1310/10.06.2008 a Tribunalului M Împotriva acestui ordin reclamantele au formulat contestație ce a fost respinsă prin Ordinul nr. 2952 din 19 decembrie 2008 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reclamantele au formulat prezenta plângere, împotriva acestui ordin în condițiile art. 36 alin. 2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2006, solicitând includerea în ordinul de salarizare contestat a indexărilor în procent 18% pentru anul 2007 și 6% pentru anul 2008, conform sentințelor civile mai sus amintite.
Or, prin Ordinul colectiv nr. 2339/30 octombrie 2008, împotriva căruia reclamantele au formulat contestația respinsă prin Ordinul nr.2952/19.12.2008, a fost emis potrivit dispozițiilor OG nr. 13/2008 privind creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției pentru anul 2008, act normativ care stabilește la art. 1 alin 1 următoarele: " valoarea de referință sectorială prevăzută în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Lg. 45/2007, cu modificările ulterioare, se majorează, începând cu data de 1 aprilie 2008, cu 2% față de nivelul din luna decembrie 2007.
Potrivit alin. (2) începând cu data de 1 octombrie 2008, creșterea valorii de referintă sectoriale este de 2% fată de valoarea din luna septembrie 2008.
De altfel chiar reclamantele precizează că ordinul că a fost emis în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal în sistemul justiției, respectiv ale Ordonanței Guvernului nr. 13/2008. "
Prin urmare, ordinul contestat nu are ca obiect acordarea unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești ci creșterile salariale aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal în sistemul justiției pentru anul 2008, conform art. 1 din G nr.13/2008, începând cu data de 1 octombrie 2008.
Sporurile și indexările prevăzute de lege sau obținute prin hotărâri judecătorești se calculează la salariul de bază și nu fac parte din acesta.
Acordarea sumelor prevăzute în titlurile executorii invocate de reclamante, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, se va realiza distinct față de cele prevăzute de nr.OG 13/2008.
Titlurile executorii invocate de reclamante intră sub incidența dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii, aprobată cu modificări și completări de Legea nr.110/2007, care reglementează o procedură derogatorie de la dreptul comun, în sensul că, acordă un termen de 6 luni instituțiilor publice debitoare în vederea includerii în buget a sumelor necesare efectuării sumelor stabilite prin titluri executorii. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Ca atare, Curtea va respinge acțiunea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea reclamantelor și, ambele cu domiciliul ales în O,-, județul M, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu sediul în-, sector 5,
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 27.05.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
Red.GG
EF/5ex.
5.11.2009
Președinte:Grecu GheorgheJudecători:Grecu Gheorghe