Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2288/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 2288
Ședința publică de la 12.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Stânișor Denisa Angelica
JUDECĂTOR 2: Canacheu Claudia Marcela
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol soluționarea recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.455/04.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.27273/3/CA/2008, în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA SECTOR 2 B, INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2 B și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta - reclamantă - prin avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, intimații - pârâți PRIMĂRIA SECTOR 2 B și INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2- prin consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind intimatul - pârât.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Apărătorul recurentei - reclamante și reprezentantul intimaților - pârâți PRIMĂRIA SECTOR 2 B, INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2 precizează că nu mai au cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, solicitând cuvântul pe cererea de recurs.
Curtea, având în vedere că în cauză nu mai sunt cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Reprezentantul celor doi intimați - pârâți PRIMĂRIA SECTOR 2 B, INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2 solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, pentru tardivitatea formulării plângerii prealabile. Solicită astfel respingerea acțiunii formulată de reclamantă, ca fiind inadmisibilă.
Apărătorul recurentei - reclamante, solicită respingerea excepției invocată de reprezentantul intimaților - pârâți PRIMĂRIA SECTOR 2 B, INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2. Solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere faptul că la judecata pe fond a cauzei nu s-a invocat tardivitatea îndeplinirii procedurii prealabile. Față de acest motiv solicită respingerea excepției invocată la acest moment, excepția inadmisibilității acțiunii, apreciind că plângerea prealabilă a fost făcută în termenul legal.
Pe fondul recursului, solicită admiterea acestuia, astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței civile recurate în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Reprezentanții intimaților - pârâți PRIMĂRIA SECTOR 2 B, INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2 solicită, pe fondul recursului, respingerea acestuia și menținerea sentinței civile recurate, ca fiind legală și temeinică.
Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 150.pr.civ. declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a - contencios administrativ și fiscal, la data de 14.07.2008, sub nr- reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâții Primăria Sector 2 B, Instituția Primarului Sectorului 2 B și anularea autorizațiilor de construire nr. 758/46T/03.07.2007 și nr. 137/3T/20.02.2008 emise de pârâta Primăria Sectorului 2 în beneficiul pârâtului, suspendarea celor două autorizații, precum și obligarea instituției emitente la plata de despăgubiri în cuantum de 50.000 euro, reprezentând diminuarea valorii imobilului proprietatea sa, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a atătat că, împreună cu soțul său, este proprietarul imobilului casă de locuit din B,-, sector 2 și, întrucât acesta nu are ieșire la stradă, li s-a constituit un drept de servitute de trecere, folosită și de vecinul.
A mai sustinut că,începând din luna iulie 2007, pârâtul, proprietarul fondului aservit, a început să construiască un imobil de trei etaje în baza autorizației nr. 758/46T/03.07.2007,iar după începerea lucrărilor a fost amendat întrucât nu a respectat prevederile acesteia.
De asemenea, reclamanta a învederat că prin procesul verbal de contravenție întocmit s-a dispus sistarea lucrărilor și încadrarea acestora în prevederile autorizației, ulterior formulându-se denunț împotriva acestuia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 B întrucât lucrările nu au fost sistate.
Reclamanta arătat că este de neînțeles cum la numai o lună de la formularea denunțului pârâtul a reușit să obțină a doua autorizație de construire pentru lucrări de modificare parțială a acoperișului și mărirea balcoanelor de la etaje, întrucât primăria a constatat că lucrările efectuate până la eliberarea acesteia au fost ilegal executate, respectiv clădirea a fost extinsă cu cca 2m spre latura posterioară, nu s-a respectat distanța minimă față de proprietățile vecine, nu s-a respectat regimul de înălțime maxim permis, nici procentul de ocupare a terenului maxim admis, nici prevederile Codului civil referitoare la orientarea ferestrelor și nici normativele referitoare la prevenirea și stingerea incendiilor.
Prin cea de-a doua autorizație i s-a permis pârâtului să construiască și mai mult deasupra constructiei inițiale realizate ilegal, astfel că acesta practic a mai ridicat un etaj mansardat,
Legal citată pârâta Primăria Sectorului 2 Baf ormulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția inadrnisibilității, pârâta a arătat că față de prevederile an. 7 alin. 3 și 7 din Legea nr, 554/2004, plângerea prealabilă trebuie introdusă în termen de 6 luni de la emiterea actului. termen de prescripție nerespectat, astfel că acțiunea este inadmisibilă din cauza tardivității plângerii prealabile.
Pe de altă parte, referitor la aceeași excepție, pârâta a arătat că reclamanta nu a inițiat procedura prealabilă prevăzută de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 cu privire la autorizația nr. 137/3 T /20.02.2008.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii arătând că procedura prealabilă cu privire la prima autorizatie a fost inițiată cu încălcarea termenul de prescripție de 6 luni prev, de an. 7 din Legea nr. 554/2004, iar cea cu privire la cea de-a doua autorizație nu există.
Pe fondul cauzei. pârâtul a arătat că nu sunt reale sustinerile reclamantei cu privire la nerespectarea prevederilor autorizației de construire nr. 758/46T/03.07.2007, deoarece prin sentința Judecătoriei Sectotului 2 B pronunțată în dosarul nr-, a fost anulat procesul verbal nr. -.08.2007.
A mai susținut pârâtul că prin expertiza întocmită în acest dosar s-a constatat că autorizația conținea date greșite referitoare la retragerile de 5 și 3, date aflate în contradicție cu -ul și cu certificatul de urbanism, și care au fost rectificate cu actul înregistrat sub nr. 59193/19.08.2007, ce constituie o anexă la autorizatie.
Prin încheierea de ședință din data de 04.12.2008 au fost respinse excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâți și cererea de suspendare a autorizațiilor nr, 758/46T/03.07.2007 și nr. 137/3T/20.02.2008 emise de pârâta Primăria Sectorului 2.
Prin sentinta civilă nr.455/04.02.2009,Tribunalul a respins ca neîntemeiata acțiunea reclamantei.
Pentru a pronunta acesta solutie,instanta de fond a retinut ca actele administrative individuale atacate (autorizațiile de construire nr. 758/46T/03.07.2007 și nr. 137/3T/20.02.2008 emise de pârâta Primăria Sectorului 2) nu prezintă elemente de nelegalitate, prezumția de legalitate, validitate ( obiectivă și subiectivă) a actului administrativ creată din momentul emiterii acestuia nefiind răsturnată, fiind nerelevante în aceasta privință criticile aduse actelor administrative de catre reclamantă.
S-a constatat că autorizațiile de construire au fost emise solicitantului în conformitate cu art. 39 din ordinul nr.1340/2005 ( cât timp pârâtul persoană fizică deținea la momentul emiterii autorizației, precum și în prezent, un titlu de proprietate asupra terenului asupra căruia s-a construit, titlu reprezentat de contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. - și nr. 169/2006 și a actului de alipire autentificat sub nr. -,a căror validitate subzistă cât timp nu s-a dovedit anularea sau constatarea nulității acestora pe cale judecatorească ) și în baza unei documentații cuprinzând elementele prev. de alt. 7 al. 1 din legea nr. 50/1991 republicată.
De asemenea,s-a retinut ca reclamanta,deși a solicitat anularea celor două autorizații,nu a contestat legalitatea acestora ci numai modul de punere în executare a lor, astfel încât tribunalul,pe calea acțiunii în contencios administrativ, nu poate analiza situația de fapt ulterioară emiterii lor.
Împotriva acestei solutii a declarat recurs reclamanta,criticand-o pentru nelegalitate și netemeinicie, aratand următoarele:
1. Instanța de fond nu motivează hotărârea pronunțată cu privire la aspectul respingerii acțiunii ca neîntemeiate. Din cuprinsul hotărârii judecătorești nu rezultă ce a avut în vedere instanța atunci când a dat soluția de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.
Instanța de fond nu a răspuns în nici un fel motivelor invocate în acțiune, încălcând obligația stabilită prin art.261 alin.4 pr.civ. potrivit căreia "redactarea hotărârii trebuie să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței."
Motivarea hotărârii ar fi trebuit să fie în concordanță cu măsura luată în dispozitiv (de respingere a acțiunii), să fie completă, întemeiată și convingătoare și să ofere o înlănțuire logică a faptelor și regulilor de drept pe baza cărora s-a ajuns la concluzia prezentată în dispozitiv.
2.Instanta nu reține decât faptul că "reclamanta deși a solicitat anularea acelor două autorizații nu a contestat legalitatea acestora ci numai modul de punere în executare a lor. ", ignorând susținerile pârâtului Primarul Sectorului 2 prin care recunoaște faptul că pârâtul a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal nr.52526/-/21.08.2005, prin executarea lucrărilor de constructii cu încălcarea prevederilor autorizației de construire nr.758/46 "T"/3.07.2007, în sensul că infrastructura cladirii (fundații, diafragme, placa peste subsol) a fost executată până la limita proprietății, la adresa-, sector 2).
Asa fiind, reclamanta apreciază că instanta ar fi trebuit să încuviinteze proba cu expertiza solicitata.
Omițând să procedeze în sensul arătat, prin respingerea probei cu expertiză, prima instanță a nesocotit dispozițiile art.129 pct.5 proc. civ. potrivit cărora "judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii. în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare. chiar dacă părțile se împotrivesc".
Obligația instanței este de a se pronunța asupra obiectului cererii deduse judecății care constituie garanția aplicării principiului disponibilității, consacrat prin art. 129 alin. (6) Cod procedură civilă.
Dacă formulările părților sunt confuze, împiedicând determinarea obiectului cererii de chemare în judecată, instanța are îndatorirea, respectând regula dezbaterilor contradictorii, să ceară precizările necesare, cu finalitatea de a evita, în favoarea respectării cu rigoare a disponibilității, un ultra sau minus petita.
Or, instanța de fond nu a sesizat că pârâtul nu a obținut acordul vecinilor, în speță al recurentei, pentru ca să i se emită autorizația de construire, apreciind în mod greșit că autorizațiile de construire atacate nu încalcă prevederile reglementărilor de urbanism într-o zonă de locuințe precum și a prevederilor Codului civil.
3. De asemenea, instanța nu s-a pronunțat pe capătul 4 al cererii privind obligarea pârâtului la plata sumei de 50.000 Euro reprezentând prejudiciul efectiv suferit (daune materiale / damnum emergens) ca urmare a emiterii actelor administrative atacate cu încălcarea prevederilor legale.
Analizând recursul reclamantei prin prisma motivelor invocate,Curtea retine ca este nefondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
În ceea ce priveste primul motiv de recurs,Curtea constata,în raport de argumentele expuse,că acesta se întemeiaza pe dispozițiile art.304pct.6 proc.civ,"cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii".
Analizand hotararea recurata din perspectiva dispozițiilor legale anterior mentionate,se apreciaza ca nu poate fi retinută alegatia recurentei în sensul nemotivării solutiei de respingere a actiunii ca neintemeiata.
Într-adevar,instanta de fond a raspuns fiecarui argument al reclamantei privind nelegalitatea celor două autorizatii.
Astfel cum s-a aratat anterior,instanta a preciat,în mod corect,ca legalitatea actului administrativ se analizeaza în raport de mentiunile proprii ale actului,iar nu în raport de conduita ulterioara a beneficiarului.Or,din aceasta perspectiva,reclamanta a criticat autorizatia de construire exclusiv în raport de modul concret de edificare a constructiei de catre pârât,aspecte care exced analizei instantei de contencios administrativ învestita cu anularea actului anterior mentionat.
Cat priveste motivul legat de neîncuviințarea probei cu expertiza tehnica în construcții,Curtea constata ca este neîntemeiat,o astfel de proba nefiind utilă,din moment ce obiectivul propus de catre reclamanta a fost acela de a se stabili situatia de fapt existenta si măsura în care constructia edificata respecta prevederile autorizatiei de construire.Or,din moment ce,prin proba solicitata se doreste a se stabili conformitatea constructiei,astfel cum a fost edificata de catre pârât,cu mentiunile autorizatiei,apare cu evidenta ca o astfel de proba este inutilă în raport de obiectul cererii deduse judecatii,respectiv anularea autorizatiei.
De retinut ca în speta nu au fost încălcate nici dispozițiile art.129 proc.civ,care statueaza asupra rolului activ al judecatorului.
Rolul activ al judecatorului este limitat de principiul disponibilității părții,astfel că nu era posibilă analizarea actului și din perspectiva lipsei acordului reclamantei la emiterea autorizatiei de construire,din moment ce nu a fost invocat un astfel de motiv de nulitate în cererea de chemare în judecata. Mai mult,reclamanta a fost asistata de avocat,precizandu-si fara echivoc motivele de fapt si de drept ale cererii avand ca obiect anularea autorizatiei de construire,între care nu se regaseste si motivul anterior mentionat.
Pe fondul cauzei, se retine că solutia instantei de fond este legala si temeinică,criticile reclamantei legate de modul concret de edificare a constructiei,nefiind de natura a atrage nulitatea autorizatiilor de construire. De altfel,reclamanta critică tocmai neconformitatea constructiei în raport de dispozițiile autorizatiei de construire.
Edificator în acest sens este chiar procesul-verbal de contraventie nr.52526/21.08.2005 invocat de catre recurenta,prin care pârâtul a fost sanctionat pentruîncălcareaprevederilor autorizatiei de construire.
În conditiile în care actiunea reclamantei privind anularea celor două autorizatii de construire a fost respinsă în mod judicios ca neîntemeiata și capătul de cerere accesoriu avand ca obiect obligarea pârâtilor la plata despăgubirilor se impunea a fi respins,nefiind întrunite conditiile răspunderii civile delictuale,sub aspectul faptei ilicite,prejudiciului si legăturii de cauzalitate.
În ceea ce priveste sustinerile pârâtei Primaria Sector 2 B în sensul tardivității formulării plângerii prealabile privind anularea primei autorizatii de construire,precum și inadmisibilitatii actiunii privind anularea celei de-a doua autorizatii pentru lipsa plangerii prealabile,Curtea le apreciaza ca neintemeiate, în conditiile în care actele au intrat în circuitul civil,iar o eventuală plângere prealabilă la organul emitent nu-și mai găseste ratiunea de vreme ce,conform art.1 alin.6 din Legea 554/2004,actul nu mai poate fi revocat.
Pentru motivele de fapt si de drept expuse,Curtea în temeiul art.312 alin.1 rap. la art.304 pct.6,5,9 proc.civ,va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta, împotriva sentinței civile nr.455/04.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a -IX-A Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr.27273/3/CA/2008, în contradictoriu cu pârâții PRIMĂRIA SECTOR 2 B, INSTITUȚIA PRIMARULUI SECTORULUI 2 B și, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.CB/ 2 ex.
22.12.2009
Tribunalul București -9
Judecător fond:
Președinte:Stânișor Denisa AngelicaJudecători:Stânișor Denisa Angelica, Canacheu Claudia Marcela