Anulare act administrativ fiscal. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 231/

Ședința publică din 14 aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Iustinian Obreja Manolache

JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană

JUDECĂTOR 3: Iulia I

Grefier -

S-au luat în examinare recursurile introduse de pârâții Regia Autonomă Județeană Canal I și Consiliul Județean I împotriva sentinței civile nr. 1330/E din 24 iulie 2007 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care arată că lucrările care au fost efectuate la termenul de judecată din 7 aprilie 2008 au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi.

Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 14 aprilie 2008.

CURTEA D APEL,

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1330/E/24.07.2007, Tribunalul Iașia admis excepția de nelegalitate a Hotărârii nr. 105/23.05.2006 a Consiliului Județean I invocată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâții Regia Autonomă Județeană Canal I și Consiliul Județean I și a constatat nelegalitatea măsurii dispuse față de - - prin actul atacat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că - - a solicitat creditorului său, Regia Autonomă Județeană Canal I, furnizor al serviciilor de potabilă și canalizare, să o exonereze de la plata penalităților în condițiile art. 1 alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004, întrucât a achitat integral facturile ce reprezintă obligații curente și restantă pentru consumul de până la data de 30.06.2004.

Instanța a reținut că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004 au ca scop necesitatea de reducere imediată a arieratelor, de aplicare imediată a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice și financiare și de finalizare a procesului de privatizare a unor societăți din domeniul distribuției gazelor naturale și energiei electrice.

Prevederile actului normativ indicat mai sus sunt incidente în cazul persoanelor juridice cărora li se pot aplica criteriile de performanță economico-financiară și de disciplină financiară prevăzute de art. 1 alin. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004, în vederea încheierii unor grafice de eșalonare a obligațiilor restante care pot fi declarate insolvabile și împotriva cărora se poate lua, în cazul neachitării la termen a obligaților curente și a celor rezultate din graficele de eșalonare, măsura restructurării sau lichidării, prevăzută de art. 1 alin. 5 din același act normativ.

Instanța a apreciat că, în raport de scopul urmărit în adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004, reglementările legale adoptate în vederea reducerii arieratelor sunt aplicabile și societăților comerciale.

S-a constatat că pârâtul Consiliul Județean Iar espins cererea de exonereze de la plata penalităților înfrângând nejustificat prevederile art. 1 alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004.

Tribunalul Iașia mai considerat că este inexplicabil din punct de vedere legal acordarea acestui beneficiu unor instituții care nu intră sub incidența art. 1 alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004, respingând solicitările agenților economici, prejudiciind interesul legitim privat prin excesul de putere manifestat în hotărârea atacată.

Împotriva sentinței indicate mai sus au declarat recurs pârâții Consiliul Județean I și Regia Autonomă Județeană Canal

În motivarea recursurilor lor, pârâții au susținut că prima instanță a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită ale prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004 și ale Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat.

S-a susținut că pârâtul Consiliul Județean I, adoptând Hotărârea nr. 105/23.05.2006, nu a făcut altceva decât să își exercite prerogativele statuate în cuprinsul Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală.

S-a mai arătat că prima instanță nu a observat că intimata - - nu a făcut dovada faptului că, în calitate de beneficiară a ajutorului de stat, a notificat Consiliul Concurenței în vederea acordării acestuia.

Prin întâmpinare, intimata - - a solicitat instanței să respingă recursurile ca nefondate.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:

Prin Ordonanța de urgență nr. 37/2004, Guvernul României, având în vedere necesitatea stringentă de reducere imediată a arieratelor, de aplicare imediată a măsurilor de restructurare în vederea redresării economice și financiare și de finalizare a procesului de privatizare a unor societăți din domeniul distribuției gazelor naturale și energiei electrice, a luat măsuri de diminuare a arieratelor din economie.

În acest scop s-a prevăzut în art. 1 alin. 4 al actului normativ indicat mai sus că persoanele juridice consumatoare de energie electrică, energie termică, și gaze naturale care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligațiile curente și restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, și gaze naturale până la 30 iunie 2004, beneficiază de anularea penalităților și majorărilor de întârziere.

Rezultă că, pentru ca o persoană juridică să beneficieze de măsura anulării penalităților și majorărilor de întârziere este necesar să îndeplinească următoarele condiții:

- să fie consumatoare de energie electrică, energie termică, sau gaze naturale;

- să plătească integral contravaloarea facturilor reprezentând obligațiile curente și restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, și gaze naturale până la 30 iunie 2004.

În speță, prin Hotărârea nr. 105/03.05.2006, pârâtul Consiliul Județean I "și-a însușit, în parte, Hotărârea nr. 25/2005" a consiliului de administrație al pârâtei Regia Autonomă Județeană Canal I pentru anularea penalităților și majorărilor de întârziere, în sumă totală de -,67 lei, datorate de 47 de instituții publice și a respins solicitarea de anulare a penalităților și majorărilor de întârziere datorate de societățile comerciale pentru serviciile prestate de acest agent economic.

Prin aceeași hotărâre s-a mai stabilit ca documentația necesară obținerii autorizării ajutorului de stat să fie întocmită și înaintată Consiliului Concurenței de către Regia Autonomă Județeană Canal

Procedând astfel, pârâtul Consiliul Județean Iaî ncălcat dispozițiile art. 1 alin. 4 din Ordonanța de urgență nr. 37/2004, limitând, fără nici un temei, sfera de aplicare a acestui act normativ doar la instituțiile publice.

Curtea consideră că preferința autorității publice locale pârâte constând în anularea penalităților și majorărilor de întârziere doar la cele datorate doar de instituțiile publice nu este justificată obiectiv de un scop legitim și are ca efect, împotriva voinței legiuitorului, excluderea persoanelor juridice private de sub incidența dispozițiilor art. 1 alin. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2004, deși îndeplinesc condițiile legale pentru a li se anula penalitățile și majorările de întârziere.

Pârâtul Consiliul Județean I și-a exercitat dreptul de apreciere în mod abuziv, încălcând dreptul - - de a obține anularea penalităților și majorărilor de întârziere, cu toate că aceasta îndeplinește condițiile stabilite de art. 1 alin. 4 din Ordonanța de urgență nr. 37/2004.

Dreptul pârâtului de a aprecia cu privire la anularea penalităților și majorărilor de întârziere nu este un drept absolut, acțiunea autorităților locale trebuind să se înscrie în cadrul normativ aprobat.

Dispozițiile art. 3 din Legea nr. 215/2001, republicată, stabilesc în mod explicit și imperativ că autonomia locală se realizează în numele și interesul colectivităților locale, darîn condițiile legii.

În lumina Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și ratificată de România prin Legea nr. 199/1997, prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona,în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice.

Principiul autonomiei locale, prevăzut și de art. 120 alin. 1 din Constituția României, nu se referă la existența unei autonomii de decizie în afara cadrului legal, care este general obligatoriu.

Așa fiind, principiul autonomiei locale nu exclude, ci impune obligația autorităților administrației publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, în interesul comunităților locale, interese care, în acest domeniu, al diminuării arieratelor din economie, nu pot fi în contradicție cu interesele naționale.

Prin urmare, actele autorităților locale nu pot nesocoti cadrul normativ stabilit la nivel național, acțiunile Consiliului Județean I trebuind să se circumscrie, în ceea ce privește reducerea arieratelor din economie, imperativelor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004. Or, din art. 1 alin. 4 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2004 nu reiese că ar beneficia de anularea penalităților și majorărilor de întârziere doar instituțiile publice, așa cum rezultă din actul administrativ atacat.

Procedând în acest fel, pârâtul Consiliul Județean Ias ăvârșit un exces de putere, exercitându-și dreptul de apreciere, prin încălcarea obligației de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul țării, cu privire la oportunitatea de anulare a penalităților și majorărilor de întârziere.

În speță nu poate fi primită susținerea potrivit căreia - I avea obligația de a obține, în prealabil, autorizația Consiliului Concurenței pentru operațiunea de anulare a penalităților și majorărilor de întârziere.

Potrivit dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 143/1999, intenția de a acorda un ajutor de stat se notifică, de către furnizorul acestuia ( I) ori de inițiatorul ajutorului de stat (Guvernului României), Consiliului Concurenței.

Prin urmare, - nu are nici o obligație legală în acest sens.

Practica pârâtului de a invoca doar în cazul - I lipsa autorizației Consiliului Concurenței pentru operațiunea de anulare a penalităților și majorărilor de întârziere, în condițiile în care o astfel de autorizație nu a fost solicitată și instituțiilor publice, confirmă concluzia că refuzul de anulare a penalităților și majorărilor de întârziere constituie o exercitare abuzivă a dreptului pârâtului de apreciere.

Față de cele ce preced, Curtea, având în vedere că sentința atacată este legală și temeinică, ținând seama și de dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, va respinge recursurile ca nefondate.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Consiliul Județean I și Regia Autonomă Județeană Canal I împotriva sentinței nr. 1330/E/24.07.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14.04.2008.

Președinte judecător judecător

--- - - - I

Grefier

și tehnoredactat:, 2 ex.

Jud. fond:

Tribunalul Iași

Președinte:Iustinian Obreja Manolache
Judecători:Iustinian Obreja Manolache, Cipriana Poiană, Iulia

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 231/2008. Curtea de Apel Iasi