Anulare act administrativ fiscal. Decizia 258/2010. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIE ȘTI

SECȚIA COMERCIAL ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR.258

Ședința public din data de 15 februarie 2010

PREȘEDINTE: Duboșaru Rodica

Judectori - - - -

- -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 762 din data de 13.11.2009 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant cu ales la Cabinet Avocat, din Târgoviște, B-dul -,. 40,. A,. 3, județul D și intimata-pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în comuna, județul

Recursul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar.

Dezbaterile au avut loc în ședința public din 8 februarie 2010, susținerile și concluziile prților fiind consemnate în încheierea din acea dat care face parte integrant din prezenta decizie.

Curtea având nevoie de timp pentru delibera și pentru a da posibilitatea intimatului reclamant s depun concluzii scrise, a amânat pronunțare la data de 15 februarie 2010, când s-a pronunțat urmtoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursului de faț constat:

Prin cererea înregistrat la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercial și de contencios administrativ și fiscal sub nr. 4296/120/29.09.2009, reclamantul, a chemat în judecat pe pârâții Administrația Finanțelor Publice și Direcția General a Finanțelor Publice D solicitând restituirea sumei de 3.165,43 lei, reprezentând tax de prim înmatriculare, pentru autoturismul marca Volkswagen, cu nr. de înmatriculare -, identificat cu nr. -, actualizat cu dobânda legal.

În motivarea cererii, reclamantul a artat c a achiziționat din Germania un autoturism second - hand, marca Volkswagen, iar la momentul când a dorit s înmatriculeze autoturismul, a fost obligat s achite taxa de prim înmatriculare în sum de 3165,43 lei, solicitat pârâtei restituirea sumei, dar rspunsul a fost negativ, taxa perceput este nelegal, întrucât intr în contradicție cu dispozițiile art.90 din Tratatul CE, conform cruia, niciunul dintre statele membre nu poate aplica produselor altor state membre, impozite interne de orice natur, mai mari decât cele care se aplic produselor naționale similare.

Prin întâmpinare, pârâta Direcția General a Finanțelor Publice D solicit introducerea în cauz a Administrației Fondului pentru Mediu, deoarece taxa de poluare constituie venit la bugetul acestei instituții, care este singura în msur s restituie suma pretins de reclamant și a Ministerului Economiei și Finanțelor, acesta fiind singurul reprezentant al Statului Român în astfel de litigii, iar pe fondul cererii, a solicitat respingerea acțiunii, întrucât prin OUG 50/2008 a fost instituit taxa de poluare, act normativ ce a intrat în vigoare la 1 iulie 2008, din aceast împrejurare rezult nelegalitatea acțiunii formulat de reclamant, restituirea taxei fiind nelegal, taxa de poluare, reglementat prin actul normativ precizat, nu este contrar dispozițiilor comunitare, astfel c nu exist motive temeinice pentru restituirea ei, fiind respins și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor OUG 50/2008 prin decizia nr. 802/2009 pronunțat de Curtea Constituțional.

Dup administrarea probei cu înscrisuri, Tribunalul Dâmbovița, a pronunțat sentința 762 din 13.11.2009, prin care a admis acțiunea reclamantului, a obligat pârâții s restituie acestuia suma de 3165 lei reprezentând contravaloare tax de prim înmatriculare cu dobânda legal și s plteasc cheltuielile de judecat în cuantum de 1539 lei.

Pentru a pronunța aceast soluție s-a reținut de instanța de fond c reclamantul a achitat în contul Trezoreriei Târgoviște suma de 3.165 lei, tax de prim înmatriculare a autovehiculului marca Volkswagen cu nr. de identificare -, cu chitanța seria - nr. -/26.07.2007, autovehiculul a fost dobândit prin cumprare, conform facturii nr. --38144-56214 din 28 iunie 2007, fiind înmatriculat pentru prima oar la data de 21.03.2006 sub nr. -239A, așa cum reiese din copia certificatului de înmatriculare partea a II-a din Germania, iar la înmatricularea în țar a autovehiculului, potrivit art.21412143din Codul fiscal și pct. 311-312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, reclamantul a fost obligat la plata unei noi taxe de înmatriculare.

Conform art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natur mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect,

produselor naționale similare, reglementarea comunitar are ca scop asigurarea liberei circulații a mrfurilor între statele comunitare în condiții normale de concurenț, eliminarea discriminrii fiscale între produsele importate și cele similare autohtone, România este stat membru al Uniunii Europene de la 01.01.2007, prin Legea 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare la UE și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele Comunitții, dinainte de aderare, potrivit art.148 alin.2 din Constituția României, urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementri comunitare cu caracter

obligatoriu, au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, iar autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din aderare.

S-a mai reținut de tribunal c România, stat comunitar, nu percepe nici un fel de tax pentru autovehiculele înmatriculate și reînmatriculate în țar, dar se percepe o astfel de tax pentru autovehiculele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, astfel c discriminarea regimului fiscal este evident și contravine dispozițiilor Tratatului CEE, dispozițiile art.2141-2143sunt reglementri contrare legislației europene și nu pot fi considerate aplicabile în speț, astfel c, taxa special pentru reînmatricularea autovehiculului în România, în cuantum de 3165,00 lei, a fost încasat cu înclcarea prevederilor art.90 alin.1 din Tratatul Constitutiv al UE, astfel c se impune obligarea pârâților la restituirea acestei sume reclamantului, la care se adaug dobânda legal calculat conform art. 3 alin. 3 din OG 9/2000.

Aprarea pârâtei motivat pe intrarea în vigoare a OG 50/2008, la 1.07.2008, a fost respins de instanț, având în vedere c reclamantul solicit restituirea taxei achitat în iunie 2007, cu titlu de tax de prim înmatriculare, astfel c prevederile OG 50/2008 nu-i pot fi aplicate retroactiv.

Împotriva aceste sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția General a Finanțelor Publice, criticând sentința 762 din 13.11.2009 pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitându-se admiterea cii de atac, desființarea acestei hotrâri, iar pe fond respingerea acțiunii.

În motivarea recursului s-a artat c prin OUG 50/2008, a fost instituit taxa de poluare pentru autovehicule, acest act normativ a intrat în vigoare la 01.06.2008, a fost emis HG 686/2008, pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a ordonanței, prin aceste dispoziții legale prevzându-se numai restituirea diferenței dintre cele dou taxe și nu o restituire integral, astfel c, obligarea sa la restituirea taxei de poluare este nelegal, prejudiciindu-se bugetul general consolidat de stat.

S-a mai susținut c obligația generic de armonizare a legislației interne cu cea european revine exclusiv Parlamentului și nu instanțelor judectorești, iar taxa de poluare nu este contrar dispozițiilor comunitare, art. 90 alin. 1 din TCE, are în vedere introducerea unor limitrii ale drepturilor statelor de a percepe impozite mai mari pentru produsele comunitare de cât pentru cele interne, și nu a fost înclcat.

Prin întâmpinarea depus la 8.02.2010, pârâtul a solicitat respingerea recursului, întrucât pentru autoturismul achiziționat în anul 2007 s-a perceput taxa achitat, îns pentru un autoturism produs și înmatriculat în România, revândut în același an 2007, nu se percepe nici un fel de tax, caracterul discriminatoriu al taxei fiind evident.

Curtea examinând sentința recurat prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrrilor dosarului, a art. 304 și 3041pr.civ. constat c recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

În anul 2007 reclamantul a achiziționat din Germania un autoturism marca Volkwagen fabricat în anul 2005, pentru care a achitat în România ca tax de prim înmatriculare suma 3165,43 lei, potrivit chitanței seria - B nr. - conform calculului Trezoreriei Statului, tax special ce a fost introdus în Codul Fiscal - art.2141,3prin Legea nr. 343/2006, fiind limitat în ceea ce privește

obligativitatea plții sale prin nr.OUG 110/2006, numai pentru autoturismele și autovehiculele comerciale, cu excepția celor special echipate pentru persoanele cu handicap și a celor aparținând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare și membrilor acestora, precum și altor organizații și persoane strine cu statut diplomatic ce își desfșoar activitatea în România. Aceast tax este reglementat și de Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal art. 311,2, prevederi legale în baza crora a fost calculat taxa de prim înmatriculare pentru autoturismul achiziționat de ctre reclamant.

Potrivit Legii nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de Aderare a României și Bulgariei la Uniunea European, Statul Român și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originale ale comunitții dinainte de aderare, astfel c dispozițiile din dreptul comunitar se aplic în mod direct, prioritar și imediat în ordinea juridic național a fiecrui stat membru, în conformitate cu art.90 paragraful 1 din nici un stat membru nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari decât cele ce se aplic direct sau indirect produselor naționale similare, aceast reglementare european are caracter obligatoriu și prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne, principiu statuat de art.148 alin.2 din Constituția României. Astfel, instituirea și obligativitatea plții taxei speciale, prevzut de Codul Fiscal numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România este contrar dispozițiilor art.90 (1) din Tratat, iar urmare efectului direct și prioritar al dreptului comunitar se aplic în ordinea juridic a statului român aceste prevederi europene și nu cele ale art. 2141,3din Codul Fiscal, în mod corect concluzionându-se de instanța de fond c reclamantul nu datoreaz taxa special de prim înmatriculare pentru autoturismul second-hand, achiziționat în 2007 dintr-un stat membru UE, prin plata acestei taxe i s-a cauzat un prejudiciu, pârâții fiind obligați s acopere paguba și folosul nerealizat, respectiv s restituie suma pltit cu titlu de tax, cu dobânda legal prevzut de art. 3 alin.3 din nr.OG 9/2000.

Motivul de recurs potrivit cruia, în prezent este în vigoare OUG nr. 50/2008 ce instituie procedura de restituire a diferenței dintre suma achitat de contribuabili în perioada 1.01.2007 - 30.06.2008 și taxa de poluare, fiind prevzut de legiuitor restituirea în parte a acestei taxe și nu integral, Curtea constat c este nefondat, întrucât acest act normativ a intrat în vigoare la 01.07.2008, iar taxa de prim înmatriculare a crei restituire s-a solicitat a fost achitat la 26.07.2007, prin emiterea acestei ordonanțe s-a recunoscut caracterul nelegal al taxei de prim înmatriculare, urmare negocierilor purtate între Comisia European și Guvernul României, pentru a se asigura respectarea normelor de drept comunitar, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunitților Europene.

De asemenea, Curtea constat c nu este fondat nici motivul potrivit cruia obligația de armonizare a legislație interne cu cea european revine Parlamentului și nu instanțelor judectorești, întrucât în art. 148 alin.2 din Constituția României, s-a prevzut în mod expres efectul prioritar, direct și imediat al dreptului comunitar în raport cu dreptul intern, reglementarea din Codul fiscal român este contrar dispozițiilor art. 90 alin.1 din Tratatul Uniunii Europene, întrucât se încalc principiul liberei circulații a mrfurilor între statele comunitare, în condiții normale de concurenț, instanțele fiind obligate s aplice în mod direct normele comunitare și

nu pe cele interne, ce contravin acestora, nefiind necesar abrogarea normelor interne sau declararea lor ca neconstituționale, sens în care a statuat și CJCE în Cauza Simmenthal (1978).

Nici susținerea potrivit creia taxa de prim înmatriculare nu este contrar dispozițiilor comunitare nu este întemeiat, întrucât legislația comunitar prevede ca nivelul taxelor aplicate produselor comunitare s nu fie mai mare de cât cele ce se aplic direct sau indirect produselor interne similare, ori taxa de prim înmatriculare reglementat de art. 2141-3din Codul fiscal, se percepe numai pentru autoturismele și autovehiculele înmatriculate în celelalte state comunitare, neînmatriculate în România, o astfel de tax nu este prevzut pentru autoturismele autohtone produse și înmatriculate în statul român, înclcându-se deci, principiul liberei circulație a mrfurilor între statele comunitare, în condiții normale de concurenț, reglementarea român fiind contrar art. 90 alin.1 din TCE.

Faț de aceste considerente, Curtea constat c, în mod corect, Tribunalul Dâmbovița, a concluzionat c reclamantul a fost vtmat în drepturile sale, are interesul legitim de a cere repararea prejudiciului cauzat egal cu suma pltit cu titlu de tax special și a folosului nerealizat reprezentat de dobânda legal așa cum este reglementat de OG nr.9/2000, hotrârea recurat nu este afectat de nelegalitate sau netemeinicie, recursul nu este fondat, urmând ca în conformitate cu art. 312 alin.1 pr.civil, s fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței nr. 762 din data de 13.11.2009 pronunțat de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant cu ales la Cabinet Avocat, din Târgoviște, B-dul -,. 40,. A,. 3, județul D și intimata-pârât ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în comuna, județul

Irevocabil.

Pronunțat în ședinț public, astzi 15 februarie 2010.

Președinte Judectori

- - - - - -

Grefier

Operator de date cu caracter personal,

notificare nr. 3120

red.MS

Tehnored. DL

5 ex./16.02.2010

f-

Președinte:Duboșaru Rodica
Judecători:Duboșaru Rodica, Secrețeanu Florina Adriana Stoicescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 258/2010. Curtea de Apel Ploiesti