Anulare act administrativ fiscal. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 26
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 4 IANUARIE 2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Radu Ionel
JUDECĂTOR 2: Ghica Alina Nicoleta
JUDECĂTOR: S
GREFIER:
*************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 712 din data de 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimatii - reclamanti, și
La apelul nominal făcut in ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nemaifiind cereri de formulat, sau excepții de invocat, Curtea luând act de cererea de soluționare a recursului in lipsă, constată cauza in stare de judecată, reținând-o spre deliberare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată că prin sentința civilă nr.712 din 20.02.2009 Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal fost respinsă excepția inadmisibilității, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR și a fost obligată pârâta să plătească reclamanților suma de 145.198, 3 lei reprezentând tranșa a II-a din totalul compensației acordate acestora, prin Hotărârea nr.2076 din 13.03.2003 a Comisiei Municipiului B, validată prin Ordinul nr.4351 din 25.07.2007, emis de șeful cancelariei primului ministru, actualizat în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum. A fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 200 lei pentru fiecare zi de întârziere, precum și capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că excepția inadmisibilității acțiunii este neîntemeiată, întrucât omisiunea pârâtei, autoritate publică cu atribuții în ceea ce privește plata sumei stabilită prin Ordinul 4351/2007, de a da curs repetatelor cereri ale reclamanților în termenul stabilit prin art.38 alin.5 lit.c din HG 753/1958, respectiv până la sfârșitul anului 2008, constituie un refuz nejustificat în sensul Legii 554/2004.
De asemenea, lipsa fondurilor alocate de la bugetul de stat nu poate fi reținută drept justificare a refuzului de punere în executare a actului administrativ, astfel încât se impune obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata penalităților pentru fiecare zi de întârziere, având în vedere obiectul obligației stabilite în sarcina pârâtei și dispozițiile art.18 alin.5 din Legea 554/2004 s-a apreciat că această solicitare este neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurenta pârâtă, criticând-o pentru nelegalitate, întrucât în mod nelegal prima instanță a obligat autoritatea la executarea unui titlu care nu emană de la instanța de contencios administrativ, pentru a se putea aplica dispozițiile Cap.III din Legea 554/2004, care reglementează expres procedura de executare a titlurilor executorii, reprezentată de hotărârile judecătorești definitive și irevocabile.
Se arată că despăgubirile acordate în baza Legii 9/1998 sunt plătite în limita fondurilor disponibile alocate de la bugetul de stat, conform dispozițiilor legale în vigoare.
Art.1 pct.8 din Hotărârea nr.1277 din 17.10.2007, reglementează procedura și actele necesare în cazul în care se solicită plata despăgubirilor acordate în temeiul dispozițiilor legale menționate, astfel încât prezenta hotărâre judecătorească nu poate fi pusă în executare.
În drept, recursul a fost întemeiat pe dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Legea 9/1998, HG 753/1998, HG 286/2004, OG 94/2004.
Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivele de recurs formulate și din oficiu, în limitele prevăzute de art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie refuzul nejustificat al pârâtei de a pune în executare Ordinul nr.4351/2007 prin care a fost validată hotărârea nr.2076 din 13.03.2003 a Comisiei Municipiului B, conform sentinței civile nr. 6947 din 28.11.2006, respectiv plata celei de-a doua tranșe din suma stabilită în favoarea reclamanților intimați prin actul menționat.
Deși reclamanții intimați s-au adresat în mai multe rânduri pârâtei, astfel cum reiese din dovezile administrate în fața primei instanțe, aceasta a refuzat plata acestei sume, împrejurare în raport cu care, în mod legal tribunalul a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.2 alin.1 lit. i din legea 554/2004, dispunând obligarea pârâtei la plata celei de-a doua tranșe din totalul compensațiilor acordate reclamanților.
Curtea va respinge motivele de recurs formulate de recurenta pârâtă referitoare la imposibilitatea executării unui titlu care nu emană de la instanța de contencios administrativ, în considerarea faptului că obiectul prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri.
În considerarea celor expuse anterior, neexistând alte motive care să afecteze legalitatea sentinței recurate, în baza art.312 al.1 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - pârâtă AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 712 din data de 20.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX a Contencios Administrativ și Fiscal, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimatii - reclamanti, și, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 4 ianuarie 2009.
PRESEDINTE JUDECATOR, JUDECĂTOR 3: Severin
S
GREFIER
Red.
Tehnored./2 ex.
19.01.2010
Președinte:Radu IonelJudecători:Radu Ionel, Ghica Alina Nicoleta, Severin
