Anulare act administrativ fiscal. Decizia 262/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.262
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 01.02.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Păun Luiza Maria
JUDECĂTOR 2: Cosma Carmen Valeria
JUDECĂTOR - -
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr.567/17.03.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că intimata reclamantă a depus la dosar, la data de 01.02.2010, întâmpinare și că apărătorul intimatei reclamante a depus la aceeași dată o cerere de amânare a cauzei pentru imposibilitate de prezentare.
Curtea, deliberând, apreciază că nu sunt motive temeinic justificate și cererea apărătorului intimatei reclamante de amânare a cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare având în vedere că recurenta pârâtă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
CURTEA,
Curtea constată următoarele asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Teleorman la nr. 4729/87 din 10.12.2008, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - A, solicitând modificarea deciziei nr. 20/18.06.2008 și a deciziei nr. 5 din 19.06.2008 emise de pârâtă, precum și, anularea parțială a deciziei de impunere nr, 77 din 27.03.2008, respectiv, anularea sumelor de 31516 lei reprezentând TVA și a majorărilor în valoare de 20387 lei calculate la TVA, a sumei de 3696 lei reprezentând impozitul pe profit și a sumei de 1205 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit în motivarea contestației s-a arătat de către contestatoare că, în urma raportului de inspecție fiscală din data de 18.03.2008 al DGFP Taf ost emisă decizia de impunere nr. 77 la data de 27.03.2008 prin care este obligată a plăti TVA de la data de 01.01.2005 până la până la 31.12.2007, majorări de întârziere de la data de 26.10.2005 până la 18.03.2008, impozit pe profit de la data de 01.01.2005 până la 31.12.2007, majorări de întârziere de la data de 26.01.2007 până la 18.03.2008.
La data de 23.04.2008, a precizat contestatoarea, a formulat contestația împotriva deciziei de impunere susmenționate, care a fost respinsă ca nemotivată, reținându-se că, i s-ar fi pus în vedere completarea conținutului contestației în ceea ce privește motivarea în drept și trimiterea documentelor prin care să justifice cele arătate.
S-a arătat de către contestatoare că, temeiul de drept a fost precizat, iar actele anexate contestației, însă pârâta nu a ținut cont de acestea.
Cu privire la suma de 43326 lei reprezentând TVA total reținut contestatoarea a învederat că nu este de acord cu reținerea acesteia, întrucât: necompletarea corespunzătoare a facturilor emise de către furnizori nu îi este imputabilă, facturarea la contractul de leasing se face lunar și TVA se plătește tot lunar, nu pe întreg contractul dintr-o dată cum a reținut agentul constatator, agentul constatator nu motivează cu ce titlu este reținută suma de 14698 lei.
Referitor la majorările de întârziere reclamanta a susținut că, s-au calculat la suma totală de 43326 lei, când de fapt trebuiau calculate la suma de 11810 lei.
În ceea ce privește suma de 16766 lei impusă cu titlul de impozit pe profit reclamanta a arătat că, nu este de acord cu suma de 3696 lei, întrucât există un contract de prestări de servicii, cât și factură pentru suma de 27489 lei, la care s-a calculat suma de 3696 lei cu titlul de impozit pe profit, dar nu s-a ținut seama de el.
Astfel, a precizat reclamanta și majorările de întârziere trebuie diminuate și pentru impozitul pe profit corespunzător diferenței sus-arătate, adică cuantumul majorării este de 680 lei și nu 1885 lei cum s-a reținut.
În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 218 pct. 2 din OG nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală.
În dovedirea contestației au fost depuse la dosar, în xerocopie, următoarele înscrisuri certificate cu mențiunea conform cu originalul: decizia nr. 20 din 18.06.2008, decizia nr.5 din 19.06.2008, dispoziția nr. 68 din 25.03.2008; adresa nr. 11600 din 28.05.2008 emise de către pârâtă, adresa emisă de către reclamantă având nr. 452 din 13.05.2008, listă furnizori, facturi fiscale, declarație vamală, extras de cont, contract de leasing nr. 1 din 18.11.2004, contract de prestării servicii nr. 01/02.01.2007, contestația formulată împotriva deciziei de impunere nr. 77/27.03.2008 înregistrată sub nr. 412 din 23.04.2008, decizia de impunere.
La data de 22.01.2009, pârâta - Direcția Generală a Finanțelor Publice Tad epus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.
În raport de actele depuse și de susținerile părților, Tribunalul Teleorman prin sentința civilă nr.567/17.03.2009 a dispus următoarele:
A admis contestația formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice -
A anulat ca nelegale decizia nr.20 din 18.06.2008 și decizia nr.5 din 19.06.2008 emise de intimată.
A scos cauza de pe rol și a trimis-o instanței pentru a se pronunța pe fondul contestației.
Pentru a pronunța această sentință s-a apreciat că decizia de soluționare a contestației formulată de reclamantă care a fost respinsă pe excepția de nemotivare este nelegală deoarece nu s-a ținut cont de situația de fapt și de actele depuse de societatea reclamantă.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen, motivat, pârâta - T pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele de recurs încadrându-se în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, invocându-se greșita aplicare a legii.
Se arată că decizia prin care contestația reclamantei-intimate a fost apreciată ca nemotivată și respinsă ca atare este legal emisă în raport de dispozițiile art.205-206(1) lit.c) și d) din nr.OG92/2003, care impun contestatoarei să-și indice obiectul și că precizeze motivele de fapt și de drept, iar organul de soluționare a contestației nu se poate substitui contestatoarei în ceea ce privește motivarea contestației.
Iar în cauză, soluția respingerii ca nemotivată este legală în condițiile în care reclamanta-intimată nu a îndeplinit obligațiile prevăzute de art.206(1) lit.c) și d) din nr.OG92/2003.
Se solicită admiterea recursului în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
La dosar, reclamanta-intimată a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat, în cauză, sentința atacată fiind legală și temeinică.
În cauză, instanța de fond a apreciat în mod corect că reclamanta-intimată și-a motivat în fapt contestația și a depus acte în susținerea contestației, la solicitarea recurentei care avea obligația verificării legalității și temeiniciei contestației pe fond.
În cauză nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art.206(1) lit.c) și d) din nr.OG92/2003, în sensul că se impunea respingerea contestației ca nemotivată în condițiile în care reclamanta-intimată și-a motivat contestație în fapt și în drept.
Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art.312(1) și (2) Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI împotriva sentinței civile nr.567/17.03.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- --- - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnodact.
2 ex./10.02.2010
T -
Președinte:Păun Luiza MariaJudecători:Păun Luiza Maria, Cosma Carmen Valeria