Anulare act administrativ fiscal. Decizia 279/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR.- -
DECIZIA nr.279/CA/2009 -
Ședința publică din 05 mai 2009
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela JUDECĂTOR 2: Marinescu Simona
JUDECĂTOR 3: Filimon Marcela
Judecător: - -
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra recursului în contencios administrativ formulat de recurentul,domiciliat în O, -, bloc 10,.1, județul S M, în contradictoriu cu intimații COLEGIUL DIRECTOR AL CAMEREI EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O Parcul, nr.1,.9. șiCOMISIA SUPERIOARĂ DE DISCIPLINĂ DIN CADRUL cu sediul în B,-, -.15,.2,.36, împotriva hotărârilor nr.2/6.03.2008 și nr.11/31.10.2008, având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc la data de 04.05.2009, când recurentul a pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 05.05.2009, în vederea deliberării.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Hotărârea nr.02/2008 pronunțată în data de 06.03.2008 de Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de APEL ORADEA în dosarul nr.1/2008, recurentul a fost sancționat conform art.44 lit.e din Legea nr.188/2000 aplicându-i-se sancțiunea prevăzută de art.46 lit. din aceeași lege.
Pentru a pronunța această hotărâre, Consiliul de Disciplină a reținut că:
Procedura de înmânare a somației este vicioasă deoarece în procesul verbal se arată că executorul s-a deplasat în O fără a arăta adresa, iar în dovada de primire nu a completat adresa debitoarei.
Executorul judecătoresc, care a intrat cu acordul debitoarei, cerându-i-se însă să părăsească biroul și neavând încuviințarea pătrunderii în spațiu, dată de instanță, fiind în situația unui alt titlu de hotărâre judecătorească, nu mai avea dreptul să continue executarea începută, ci trebuia să părăsească biroul.
Contestația formulată de executorul judecătoresc a fost respinsă de Comisia Superioară de Disciplină a prin Hotărârea nr.11/31.10.2008 dată în dosarul nr.10//2008.
Comisia Superioară de Disciplină a reținut următoarele:
În dosarul nr.217/2007 executorul judecătoresc a fost sesizat la 20.11.2007 de SC SA B să ridice autoturismul PEUGEOT ce făcea obiectul contractului de leasing existent la dosar, împotriva debitorului SC O,-.
În acest sens executorul a somat debitoarea să predea autoturismul, la 20.11.2007, la aceeași dată încheind și procesul verbal de stabilire a cheltuielilorconform procesului verbal din 20.11.2007 și dovezii de primire și procesul verbal de predare, executorul judecătoresc afișând somația pe ușa sediului debitoarei.
Procedura de înmânare a somației este vicioasă, deoarece executorul judecătoresc arată doar că s-a deplasat în O, fără a arăta adresa exactă la care s-a afișat somația.
În data de 16.01.2008 executorul judecătoresc s-a deplasat la sediul Cabinetului avocatei care avea calitatea de fidejusor în contractul de leasing. Autoturismul care făcea obiectul dosarului de executoare se afla în fața Cabinetului avocațial. Intrarea în cabinetul avocatei s-a făcut cu acceptul acesteia, după care, executorul prezentând avocatei scopul venirii sale, aceasta i-a solicitat să iasă din birou. Executorul nu mai avea dreptul să continue executarea silită, neavând încuviințarea pătrunderii în spațiu, dată de instanță.
Împotriva hotărârii nr.2 din 06.03.20098 și a hotărârii nr.11/31.10.2008, în termen legal, a declarat recurs, solicitând admiterea lui, casarea celor două hotărâri și respingerea acțiunii formulate împotriva sa.
În motivarea recursului se arată că prin Hotărârea nr.2 din 06.03.2008 și Hotărârea nr.3 /28.03.2008 a fost sancționat conform art.44 lit. e din Legea nr.188/2000 aplicându-i-se sancțiunea prevăzută de art.46 lit.a, însă motivele sancționării sale sunt neîntemeiate.
Astfel, în procesul verbal prin care a îndeplinit procedura de citare se arată în mod explicit faptul că nu a găsit pe nimeni la adresa indicată în titlul executoriu ( O,-).
Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA dată în dosarul nr.30/P/2008 prin care a fost scos de sub urmărire penală se arată că executorul judecătoresc a respectat dispozițiile art.387 Cod de procedură civilă și a început executarea silită numai după comunicarea somației și a titlului executor, dovadă fiind procesul verbal încheiat la 20.11.2007 privind îndeplinirea procedurii cu debitorul, care s-a realizat în conformitate cu art.7 lit.c din Legea nr.188/2000.
Nu era necesară încheierea instanței de executare care să autorizeze pătrunderea în spațiu, deoarece obiectul executării era parcat în fața cabinetului de avocatură aparținând debitorului.
Apreciază că promovarea acțiunii disciplinare împotriva sa este rezultatul unei cercetări prealabile superficiale, a ignorării probelor administrate, toate acestea culminând cu încadrarea greșită a temeiului legal în baza căruia a fost chemat în fața Consiliului de Disciplină.
În drept au fost invocate prevederile art.45 pct.5 din Legea 188/2000.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de APEL ORADEA prin colegiul director a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârile recurate prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, se constată că recursul este nefondat, astfel că va fi respins ca atare în baza art. 312 al.1 Cod Procedură Civilă, pentru următoarele considerente:
Din hotărârea nr.2/06.03.2008 a Consiliului de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de APEL ORADEA, menținută prin hotărârea nr.11/31.10.2008 a Comisiei Superioare de Disciplină, rezultă că recurentul a fost sancționat pentru săvârșirea abaterii prevăzută de art.44 lit.e din Legea nr.188/2000, reținându-se în sarcina acestuia că a întocmit defectuos acte de executare în dosarul de executare nr.217/2007.
Analizând lucrările efectuate de către recurent în dosarul de executare mai sus arătat, curtea reține că aspectele constatate în cele două hotărâri, referitoare la activitatea defectuoasă a recurentului, se confirmă.
Cu privire la întocmirea procesului verbal din data de 20.11.2007 se constată că în acesta nu se indică adresa exactă unde s-a deplasat recurentul, iar pe dovada de primire nu apare numele și adresa persoanei căreia i-a fost adresată somația, titlul executoriu și procesul verbal de cheltuieli. În lipsa acestor mențiuni nu se poate ști către cine au fost comunicate aceste înscrisuri și la ce adresă. Atât numele cât și adresa destinatarului trebuie trecute atât în partea care se comunică cu debitorul cât și în dovada de primire și procesul verbal de predare care se întoarce la executor tocmai pentru considerentul atacat.
Cât privește lipsa autorizației de pătrundere în spațiu, curtea reține că în conformitate cu dispozițiile art.3841alin.2 Cod de procedură civilă, pentru a pătrunde în încăperi ce reprezintă domiciliul, reședința sau sediul unei persoane în vederea executării unor titluri executorii, altele decât hotărârile judecătorești, executorul are nevoie de o autorizație dată de către instanță.
Din actele aflate la dosar, respectiv sesizarea făcută către Colegiul Director de către avocat, declarația recurentului, declarația numitei, rezultă că executorul judecătoresc a intrat în sediul Cabinetului avocațial fără a avea autorizarea instanței de executare, având față de cele două o atitudine necorespunzătoare funcției și a refuzat să părăsească sediul când i s-a solicitat.
În motivarea recursului, recurentul invocă o rezoluție a Parchetului, care nu a fost depusă la dosar, iar pe de altă parte aceasta nu ar avea relevanță în prezenta cauză, atâta timp cât condițiile de atragere a răspunderii disciplinare diferă de cele ale răspunderii penale.
Susținerea recurentului potrivit căruia promovarea acțiunii disciplinare împotriva sa este rezultatul unei cercetări prealabile superficiale, a ignorării probelor și a încadrării greșite a temeiului legal, este neîntemeiată, având în vedere că acțiunea disciplinară a fost admisă în parte, fiind menținută ulterior în căile de atac, iar pe de altă parte, referitor la temeiul legal, în acțiunea disciplinară s-au invocat dispozițiile art.44 lit.b, c, d și e din Legea nr.188/2000, sancționarea recurentului fiind făcută în temeiul art.44 lit.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimați,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de recurentul, cu sediul în O,-.1, județul SMî mpotriva Hotărârii nr. 11/31.08.2008 pronunțată de comisia Superioară de Disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România, în contradictoriu cu intimatul COLEGIUL DIRECTOR AL CAMEREI EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI de pe lângă CURTEA DE APEL ORADEA, cu sediul în O, Parcul nr. 1.9. și intimata UNIUNEA NAȚIONALĂ A EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI DIN ROMÂNIA - COMISIA SUPERIOARĂ DE DISCIPLINĂ, cu sediul în B, - - nr.45, -15,. 2,.36, sector 3, pe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 5 mai 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
Red. dec. - 03.06.2009
Tehnored. - 03.06.2009 - două exemplare
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Marinescu Simona, Filimon Marcela
