Anulare act administrativ fiscal. Decizia 2797/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL NR. 2797/2009
Ședința public din 09 noiembrie 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECTOR: - -
JUDECTOR: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul promovat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CÂMPIA, împotriva sentinței civile nr. 1892 din 19.06.2009 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, cauza privind și pe intimatul PREFECTUL JUDEȚULUI C, având ca obiect anulare act administrative.
La apelul nominal fcut în cauz s-a prezentat pentru recurent, consilier juridic, lips fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a fcut referatul cauzei, dup care reprezentanta recurentului a învederat instanței c, nu are de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberrii, constat c, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciaz c, prezenta cauz este în stare de judecat, declar închis faza probatorie și acord cuvântul reprezentantei recurentului în dezbateri judiciare asupra recursului promovat.
Reprezentanta recurentului a solicitat admiterea recursului, modificarea hotrârii recurate, în sensul respingerii acțiunii, pentru motivele detaliate pe larg prin memoriul de recurs, fr cheltuieli de judecat, susținând c, instanța de fond a dat o interpretare greșit a legii.
CURTEA
deliberând reține c,
Prin sentința civil nr. 1892 din 19 iunie 2009 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluja fost admis acțiunea formulat de reclamantul Prefectul Județului C împotriva pârâtului Consiliul Local al Municipiului Câmpia- și a fost anulat hotrârea nr.144/18.12.2008 adoptat de pârât.
Pentru a hotrî astfel, instanța a reținut c, prin hotrârea nr.144 din data de 18.12.2008 adoptat de Consiliul Local al Municipiului Câmpia- s-a aprobat înscrierea pe tablele de demarcație a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului Câmpia- de la intrrile și ieșirile din municipiu și a denumirii istorice de "" (5).
Din preambulul hotrârii a rezultat c la adoptarea acesteia a fost analizat proiectul de hotrâre nr.15265/15.12.2008 și avizul favorabil dat proiectelor de hotrâre de ctre comisiile nr.1-4, iar temeiul juridic îl constituie prevederile Regulamentului de organizare și funcționare al municipiului Câmpia-, coroborat cu art.36, 45 din Legea nr.215/2001.
S-a statuat, de asemenea, c actul de la 4 atest c Direcția Regional de Statistic Cac omunicat reclamantului nr. cetțenilor de etnie maghiar, respectiv 2190 persoane, ceea ce reprezint 8,16% din populația stabil a municipiului și c, în raport de acest înscris, a rezultat c legiuitorul a reglementat numai situația în care ponderea minoritții este de peste 20% din nr. locuitorilor, astfel încât acest text nu a putut fi interpretat decât în sensul pe care legiuitorul l-dat fr posibilitatea de a aduga la lege, conform principiului de drept unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie s disting.
Împotriva acestei hotrâri a declarat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CÂMPIA- solicitând admiterea acestuia, modificarea hotrârii atacate în sensul respingerii acțiunii introductive a reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul arat c instanța de fond a interpretat în mod greșit prevederile Legii nr. 215/2001, legea administrației publice locale, susținând c nu se poate aduga la lege, deoarece legiuitorul a reglementat doar situația în care ponderea unei minoritți este de 20 %.
Îns ceea ce instanța face dând aceast interpretare textului de lege în cauz este exact adugarea la lege:textul de lege nu conține nici o interdicție în sensul aplicrii prevederilor legale referitoare la utilizarea limbilor minoritților naționale și în acele localitți în care ponderea unei minoritți nu atinge pragul de 20 %, drept pentru care interpretarea instanței de fond introduce o interdicție pe care legea nu o prevede, în sensul interzicerii inscripționrii bilingve în localitțile în care ponderea unei minoritți nu atinge pragul de 20 %.
Se susține c din formularea textului legal rezult c autoritțile locale sunt obligate s asigure inscripționarea bilingv a denumirii localitților în cazul în care ponderea unei minoritți naționale depșește pragul de 20 % din numrul locuitorilor. În acest sens prevederea legal menționat este imperativ, autoritțile locale fiind obligate s o aplice ca atare, neputând adopta o decizie contrar acestei prevederi.
În schimb, textul legal "vor asigura inscripționarea denumirii localitților" nu poate fi nicidecum interpretat în sensul c dac ponderea unei minoritți naționale este de sub 20 % se interzice inscripționarea bilingv a denumirii localitții respective.
În acest caz, este la latitudinea autoritților locale - în speț Consiliul Local - și intr în atribuțiile legale ale acestuia s ia o decizie în aceast materie.
Consiliul local al municipiului Câmpia- este îndreptțit s adopte o hotrâre prin care s dispun inscripționarea și a denumirii istorice "" alturi de denumirea oficial "Câmpia ".
Trebuie remarcat c în foarte multe localitți din România legea s-a interpretat exact conform principiului juridic fundamental "ceea ce legea nu interzice, este permis", fiind astfel instalate tblițe indicatoare cu denumirea localitții bi-sau trilingve în localitți unde minoritatea respectiv nu atingea pragul de 20 %, cum ar fi de exemplu, Seinul, S, etc.
Hotrârea a fost adoptat conform cerințelor legale, iar hotrârea reprezint voința real și exprimat conform legii a Consiliului local al municipiului Câmpia.
Se susține, de asemenea, c prefectura poate exercita doar un control de legalitate a actului administrativ și nu de oportunitate și nu poate s cenzureze voința Consiliilor Locale adic dreptul de autoreglementare privitor la interesele locale.
Analizând recursul declarat de ctre pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CÂMPIA- prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea l-a apreciat ca fiind fondat pentru urmtoarele considerente:
Potrivit art.76 alin.2 și 4 din Legea nr.215/2001, în unitțile administrativ-teritoriale în care cetțenii aparținând unei minoritți naționale au o pondere de peste 20% din numrul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritțile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor matern și vor primi rspunsul atât în limba român, cât și în limba matern iar autoritțile administrației publice locale vor asigura inscripționarea denumirii localitților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor în limba matern a cetțenilor aparținând minoritții respective.
Coroborând prevederile legale enunțate anterior se poate conchide c în unitțile administrativ-teritoriale în care cetțenii aparținând unei minoritți naționale au o pondere de peste 20% din numrul locuitorilor, alturi de drepturile acestor cetțeni a reglementat șiobligația autoritților administrației publice localede asigura inscripționarea denumirii localitților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor în limba matern a cetțenilor aparținând minoritții respective.
În speț, dup cum corect a reținut instanța de fond, Direcția Regional de Statistic Cac omunicat reclamantului numrul cetțenilor de etnie maghiar, respectiv 2190 persoane, ceea ce reprezint 8,16% din populația stabil a municipiului.
Se poate observa, așadar, c în raport de conținutul înscrisului comunicat de ctre C, inscripționarea denumirii localitților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor în limba matern a cetțenilor aparținând minoritții respective nu este obligatorie pentru autoritțile administrației publice locale dar nu este nici interzis.
Prin urmare, dac pârâtul a apreciat, în exercitarea atribuțiilor care-i revin potrivit Legii nr.215/2001 c este oportun adoptarea acestei msuri adic inscripționarea denumirii localitții în limba matern a cetțenilor aparținând minoritții respective, iar hotrârea a fost adoptat cu respectarea cvorumului de prezenț și vot nu se poate susține cu temei c aceast hotrâre este nelegal.
În consecinț, Curtea va aprecia c recursul declarat de ctre pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CÂMPIA- este fondat iar în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. îl va admite, va modifica hotrârea recurat în sensul c în baza art. 10 și 18 din Legea nr.554/2004 raportat la art.76 din Legea nr.215/2001 va respinge acțiunea reclamantului ca fiind nefondat.
La adoptarea acestei soluții, Curtea a dat eficienț practicii Curții Europene a Drepturilor Omului care statueaz c autoritțile trebuie s asigure aplicarea normelor cu claritate și o coerenț rezonabil pentru a evita posibila insecuritate juridic și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de msurile care însoțesc aplicarea acestei soluții.
De altfel, Curtea a statuat constant c revine în primul rând instanțelor naționale competența de a interpreta legislația intern, fiind vorba în special de reguli de natur procedural, rolul su limitându-se la a verifica compatibilitatea cu Convenția a efectelor unei asemenea interpretri (CauzaTejedor împotriva Spaniei,Hotrârea din 16 decembrie 1997,de hotrâri și decizii1997-VIII, paragraful 31, p. 2.796).
Cum Convenția nu își propune s garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (CauzaArtico împotriva Italiei,Hotrârea din 13 mai 1980, seria A nr. 37, p. 16, paragraful 33), dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dac cererile și observațiile prților sunt într-adevr "auzite", adic examinate conform normelor de procedur de ctre tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 impune "tribunalului" obligația de a proceda la o examinare efectiv a motivelor, argumentelor și a cererilor de probatoriu ale prților, cu excepția aprecierii pertinenței (CauzaVan de împotriva Olandei,Hotrârea din 19 aprilie 1994, seria A nr. 288, p. 19, paragraful 59, și CauzaDulaurans împotriva Franței,Hotrârea din 21 martie 2000, Cererea nr. 34.553/1997, paragraful 33).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CÂMPIA împotriva sentinței civile nr.1892 din 19.06.2009 pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o modific în sensul c respinge acțiunea reclamantului.
Decizia este irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 09.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
5 ex./20.11.2009
Jud.fond.-
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan
