Anulare act administrativ fiscal. Decizia 298/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 298/
Ședința publică din 2 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Leocadia
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului I împotriva deciziei nr. 131/ din 27 februarie 2008 Curții de APEL IAȘI, pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 26 mai 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare, în conformitate cu dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 2 iunie 2008.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin decizia nr. 131/ din 25.01.2008 Curtea de APEL IAȘIa admis recursul declarat de contestatorul - împotriva sentinței civile nr.1165/E/22.06.2007 a Tribunalului Iași. secția contencios administrativ, pe care o modifică în tot.
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul - în contradictoriu cu Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie a Județului I - Comisia Județeană pentru aplicarea Decretului - Lege nr.118/1990, privind anularea deciziei 1282/27.06.2006, emisă de pârâtă.
Recunoaște reclamantului -, fiul lui G și, calitatea de beneficiar al Decretului - Lege nr.118/1990, fiind persecutați din motive politice după data de 6.03.1945.
Pentru a se pronunța astfel instanța de recurs a reținut următoarele:
Prima instanță a reținut greșit situația de fapt în cauză, făcând o eronată apreciere a probelor administrate în cauză, ceea ce duce la incidența în speță a dispozițiilor art.304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Potrivit art.8 alin.1 din L nr.118/1990 republicat, dovedirea situațiilor prevăzute la art.1alin.1 din DL 118/1990 ( în speță, reclamantul-recurent invocă faptul că familia sa în perioada 1950-1956 avut domiciliu obligatoriu în orașul, județul S) se face cu acte oficiale eliberate de organele competente, iar în cazul în care nu este posibil,prin orice mijloc de probă prevăzut de lege.
Astfel, din adresa nr.1360/C din 30.11.2004, emisă de Ministerul Justiției, Tribunalul Militar Teritorial, se reține că urmare a cererii formulate de domnul -, înregistrată la nr.T-39-P din 17.11.2004, aceste instituții nu dețin documente din care să rezulte că în perioada 1949-1959 petentul ar fi avut restricții domiciliare împreună cu familia, aplicate din motive politice.
Prin urmare în lipsa unor acte oficiale eliberate de organele competente, reclamantul - are posibilitatea legală de a proba situația de fapt și de drept dedusă judecății în speță, prin orice mijloc prevăzut de lege, așa cum prevăd dispozițiile art.8 alin.1, teza ultimă din L nr-.
Martorii audiați prin comisie rogatorie, respectiv și, au arătat, în depozițiile lor, că familia a avut domiciliu obligatoriu în. Astfel, a arătat că știe despre faptul că doctorul împreună cu familia sa au avut domiciliu forțat în de la o rudă a sa, care era căsătorită cu fratele doctorului și care se aflau în aceeași situație, având domiciliu obligatoriu în În plus, martora a arătat că știe despre faptul că"organele de poliție de partid îl urmăreau(este vorba de doctorul ), în sensul că nu aveau voie să părăsească orașul".
În faza procesuală a recursului, s-a depus de către recurent adresa nr.2800/06 din 19.10.2007 emisă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității( fila 17 dosar), din care rezultă fără dubii că tatăl recurentului, doctorul G, a fost urmărit de către fosta Securitate Comunistă. Astfel, se arată în adresă că dosarul informativ studiat conține adresa nr.1/2196 din 11.04.1949 a Serviciului Județean de Securitate G prin care, referitor la domnul G, se solicita să se comunice"locul unde a fost plasat susnumitul". Se mai arată în această adresă că, studiindu-se microfilmul dosarului informativ 38173/S, s-a identificat un referat din iulie 1959 din care reiese că" fiind proprietarul unei moșii în județul C,a fost evacuat în S,unde locuiește în-", fiind "ținut în supraveghere"(filele 18,19 dosar).
Prin urmare, din coroborarea conținutului acestei adrese cu depozițiile martorilor audiați în cauză, reiese fără putință de tăgadă că reclamantul-recurent -, împreună cu familia sa au avut domiciliu forțat în, începând cu perioada 1949-1950, situație ce se încadrează în prevederile art.1 alin.1 lit.d din L nr.118/1990 -
Așa fiind, pe baza disp.art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul de față și va modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii acțiunii de față, anulării deciziei contestate și recunoașterii reclamantului -, fiul lui G și, a calității de beneficiar al L nr.118/1990.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire intimata Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului I, solicitând schimbarea în tot deciziei atacate, cu suspendarea executării acesteia până la soluționarea prezentei căi extraordinare de atac.
Arată revizuenta că dispozitivul acestei decizii cuprinde dispoziții potrivnice, ce nu se pot aduce la îndeplinire, în sensul art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă, întrucât voința legiuitorului la adoptarea nr. 118/1990 a fost aceea de acordare a unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 06.03.1945, aspect nedovedit de reclamant. Ori, la epoca respectivă acesta se afla la vârsta copilăriei (5-11 ani), fiind așadar exclus a suferi personal vreo persecuție de această natură, care să i se constituie ca vechime în muncă, textul având în vedere, în realitate, doar persoanele adulte și respectiv soțul (soția) acestora.
Mai mult, decizia sus-menționată nu arată în dispozitiv care din situațiile limitativ prevăzute de art. 1 din nr. 118/1990 îi sunt aplicabile reclamantului, precum și perioada care ar trebui să-i fie recunoscută ca vechime în muncă, pentru a-i putea fi calculate drepturile avute în vedere de legiuitor, astfel că se află în dificultate privind punerea în executare a acestei decizii.
Consideră revizuenta ca fiind inexplicabil faptul că instanța de recurs a acordat drepturile prevăzute de lege intimatului, deși pentru probe similare acțiunea fratelui acestuia - -, a fost respinsă atât în recurs -dosar nr- al Curții de APEL IAȘI -, cât și în revizuire - dosar nr- al aceleiași curți-, ajungându-se astfel ca pentru situații identice să se pronunțe soluții contrare.
În drept sunt invocate dispozițiile nr. 118/1990 cu modificările ulterioare, respectiv dispozițiile Codului d e procedură civilă și ale art. 1163 Cod civil, conform căruia "C ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", solicitând admiterea cererii de revizuire și schimbarea în tot a deciziei atacate în sensul celor sus menționate.
Intimatul prin întâmpinare consideră că în speță, cererea de revizuire nu se încadrează în dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă ce constituie temeiul de drept al cererii, din moment ce acest text are în vedere ipoteza în care dispozițiile potrivnice ar fi ireconciliabile și ar fi inserate în același dispozitiv, situație inexistentă în speță.
Ori, în realitate argumentația revizuentei privește pretinse motive de nelegalitate ale deciziei în cauză, împrejurare inadmisibilă în condițiile în care aceasta a dobândit autoritate de lucru judecat, aceste aspecte fiind deja analizate de instanță în calea de atac a recursului.
Invocarea de revizuentă a pretinsei imposibilități de punere în aplicare a dispozitivului deciziei în litigiu este, de asemeni, făcută cu rea credință, nici acest motiv neintrând sub incidența motivelor de revizuire prevăzute limitativ de art. 322 Cod procedură civilă, pentru eventuala lămurire a dispozitivului existând alte instrumente procesuale, așa încât solicită respingerea ca nefondată a cererii de revizuire.
Curtea, verificând probatoriul aflat la dosarul cauzei, coroborat cu susținerile părților din cadrul dezbaterilor, constată cererea de revizuire promovată în cauză ca fiind nefondată, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, temeiul de drept al prezentei cereri de revizuire îl constituie dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă, care prevede posibilitatea exercitării acestei căi extraordinare de atac "1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire".
Ori, prin decizia nr. 131//25.02.2008, Curtea de APEL IAȘIa procedat la admiterea recursului reclamantului -, cu anularea deciziei Comisiei Județene de aplicare a nr. 118/1990 nr. 1282/27.06.2006 și recunoașterea dreptului acestuia de a beneficia de drepturile recunoscute de acest act normativ, ca persoană persecutată "din motive politice după data de 6.03.1945", aceste dispoziții fiind în realitate potrivnice cu cele existente în deciziile Curții de APEL IAȘI pronunțate în căile extraordinare de atac promovate de fratele persecutatului, -, pentru o situație de fapt și de drept similară.
Numai că această împrejurare, chiar reală, nu se încadrează în textul art. 322 pct. 1 sus-invocat, în acest cadrul procesual curtea neavând abilitatea legală de analiză a legalității deciziei supuse revizuirii, cum se solicită de Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului
Referitor la invocarea imposibilității de punere în executare a deciziei supuse revizuirii, motivat de faptul că dispozitivul este incomplet, (necuprinzând temeiul de drept și durata acordării drepturilor prevăzute de nr. 118/1990), curtea a interpelat revizuenta privitor la incidența dispozițiilor art. 2811(1) Cod procedură civilă, de natură remedia situația creată, însă reprezentantul acesteia a învederat faptul că înțelege să invoce în drept doar dispozițiile art. 322 pct. 1 Cod procedură civilă, în baza cărora curtea nu poate proceda însă la completarea/lămurirea dispozitivului deciziei revizuite.
Așa fiind, raportat celor arătate în cele ce prevăd, Curtea va proceda la respingerea cererii de revizuire promovate de intimata Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului I, cu menținerea deciziei nr. 131//2008 a Curții de APEL IAȘI.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea de revizuire formulată de intimata Direcția de Muncă și Protecție Socială I, contra deciziei nr. 131//25.02.2008 a Curții de Apel
I, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 iunie 2008.
Președinte Judecător Judecător
- --- - -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
10.06.2008
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe, Violeta Elena Pinte, Leocadia
