Anulare act administrativ fiscal. Decizia 30/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 30/CA
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
Judecător - -
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de către recurentele: Direcția Generală Finanțelor Publice Județului V și Administrația Finanțelor Publice Municipiului V, în contradictoriu cu - SRL, împotriva sentinței civile nr. 174/CA/09.06.2008 a Tribunalului Vaslui, având ca obiect anulare act administrativ - restituire taxă specială de primă înmatriculare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsă reprezentanții părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, care învederează că dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 19 ianuarie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre.Din lipsă de timp pentru deliberare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 26 ianuarie 2009.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă 174/CA/9 iunie 2008 Tribunalului Vasluis -a dispus:
Respinge excepția de tardivitate a procedurii prealabile invocată de Administrația Finanțelor Publice V și excepția de lipsă de calitate procesuală pasivă invocată de Direcția Generală a Finanțelor Publice V, jud.
Admite acțiunea formulată de - SRL, cu sediul în V, str. -, -. E,. 3, parter, jud. V, în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice V și Direcția Generală a Finanțelor Publice V, jud.
Anulează actul administrativ fiscal nr. 5106/07.02.2008 și Decizia nr. 9/25.03.2008 și obligă pârâtele să restituie reclamantei suma de 5949,24 lei reprezentând taxa specială pentru autoturism, cu dobânda legală până la data plății. Obligă pârâta să plătească și suma de 540 lei cheltuieli de judecată.
A reținut instanța de fond că reclamanta - Srl Vas olicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice V si Direcția Generala a Finanțelor Publice V restituirea taxei de primă înmatriculare în valoare de 5 949,24 lei, cu dobânzile legale până la data plății.
Potrivit dispozițiilor art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare."
Astfel, procedurile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2007, inițial
pentru toate autovehiculele iar după modificarea acestei legi prin nr.OUG 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale prevăzându-se categorii de persoane exceptate, cuantumul taxei speciale calculându-se conform formulei prevăzute de art. 214, indice 1, alin.3, cod fiscal.
Această taxă nu este percepută pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.
Prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule s-au încălcat prevederile art. 90(1) din Tratat, astfel că și taxa a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea acestor prevederi, precum și ale Tratatului de aderarea a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005.
Reclamantul a achitat taxa specială conform dispozițiilor codului fiscal și calculației stabilite de Ministerul Finanțelor, obligația de plată a taxei echivalând cu un act administrativ de obligare la plată.
Împotriva actului administrativ-fiscal vătămător, reclamantul a formulat plângere prealabilă conform legii contenciosului administrativ.
Apreciind că au fost încălcate prevederile art. 90 din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme de la 01 ianuarie 2007 prin art. 214, indice 1 și art. 214 ind. 3 cod fiscal, instanța a admis acțiunea formulată și precizată de reclamant, si a obligat pârâta să restituie acestuia taxa de primă înmatriculare precum și dobânzile legale până la data restituirii potrivit art. 1084 și 1082 cod civil.
Împotriva acestei sentințe au introdus recurs Administrația Finanțelor Publice V și Direcția Generală a Finanțelor Publice V care au invocat că Administrația Finanțelor Publice a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 214 din Codul fiscal, că în mod greșit s-a apreciat că a fost încălcat art. 90 din Tratatul de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, având în vedere că măsurile contestate au fost aplicate în baza unei legi în vigoare față de care Curtea Constituțională nu s-a pronunțat.
S-a invocat că greșit s-a dispus anularea adresei nr. 5106/07.02.2008, aceasta neputând fi asimilată unui act administrativ fiscal în sensul în care este definit acesta de art. 41 din Codul fiscal.
S-a mai susținut că Tribunalul trebuia să dispună restituirea parțială a taxei de primă înmatriculare în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
A fost criticată și dispoziția de obligare la plata cheltuielilor de judecată, arătându-se că pârâtele, neavând culpă procesuală, nu trebuiau să fie obligate la plata acestora.
Reclamanta intimată, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările cauzei, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a cumpărat din Olanda un autoturism second-hand marca, iar la data de 13.12.2007 a achitat, în baza art. 214 indice 1 - 214 indice 3 din Codul fiscal, taxa de primă înmatriculare în cuantum de 5949,24 lei.
La data de 06.02.2008, reclamanta a solicitat restituirea taxei de primă înmatriculare achitată, însă prin adresa nr. 5106/07.02.2008 i s-a răspuns că nu există cadru legal pentru efectuarea acestei operațiuni.
Prin decizia nr. 9/25.03.2006, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de reclamanta - SRL V pentru suma pe care a achitat-o cu titlu de taxă specială auto la prima înmatriculare, reținându-se că adresa nr. 5106/07.02.2008 nu poate fi contestată deoarece nu este un act administrativ fiscal.
Prin art. 214 indice 1 din Codul fiscal, abrogat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, s-a instituit o taxă specială pentru autoturismele și autovehiculele prevăzute în acest text, taxă care se plătea la prima lor înmatriculare în România.
Taxa de primă înmatriculare se aplica, în cazul autoturismelor și autovehiculelor second hand, numai celor din alte state, nu și celor din România.
Analizând natura raportului juridic de drept fiscal dedus judecății în speță, Curtea constată că, raportat obiectului acțiunii, constând în restituirea unei sume de la bugetul de stat, în condițiile art. 117 Cod procedură fiscală coroborat cu Ordinul 1899/2004 al, în situația refuzului restituirii sumei - situație ce se regăsește în speță, se mai impunea emiterea unui act administrativ, astfel că în mod eronat recurenta V, prin decizia 11/25 martie 2008 respins, ca inadmisibilă, contestația reclamantei formulată împotriva adresei 5105/7 februarie 2008, motivat de faptul că acesta nu se constituie ca un act administrativ fiscal cenzurabil în procedura prevăzută de art. 205 Cod procedură fiscală.
Numai că, în cuprinsul deciziei 11/2008 sus-evocate, organul fiscal menționează expres că: "taxele și alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc printr-o decizie de impunere, fie printr-o declarație fiscală a contribuabilului, asimilată unei decizii de impunere sub rezerva unei verificări ulterioare" (fila 7 dosar fond), iar la dosarul cauzei nu se află depus actul fiscal de stabilire /calculare a taxei de primă înmatriculare a cărei restituire s-a solicitat în speță; acest act însușit inițial de reclamanta - intimată trebuind a fi asimilat unei decizii de impunere, în sensul art. 209 alin. 1 din OG92/2003, dată fiind economia tratatului și situația inedită intervenită prin emiterea unei norme legale cuprinse în Legea 343/2006, ce venea în contradicție cu legislația europeană.
În acest context apare ca nelegală soluția organului fiscal adoptată prin Decizia 9/2008, de respingere ca inadmisibilă a contestației formulate de reclamantă împotriva refuzului său de restituire a taxei de primă înmatriculare, contribuabilului neputându-i-se imputa ambiguitățile legislative, ori cele ale organului fiscal, ce nu a emis refuzul său într- formă care să poată fi încadrată în procedura fiscală incidentă.
Rezultă, așadar, că, în cauză, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, care a considerat "calculația stabilită de Ministerul Finanțelor, obligația de plată a taxei echivalând cu un act administrativ de obligare la plată" deși o astfel de calculație și documentație ce a stat la baza emiterii ei, nu se află la dosar.
Ori, lipsa acestor probe conduce la imposibilitatea pentru instanța de recurs a aprecierii naturii juridice a actelor fiscale emise în parcurgerea de reclamantă a procedurii de restituire a taxei de primă înmatriculare în litigiu, în sensul art. 312 pct. 3 Cod procedură civilă, Curtea urmând ca, admițând recursurile promovate în cauză de organele fiscale, să dispună casarea sentinței civile 174/CA/08 a Tribunalului Vaslui cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, pentru completarea probatoriului, funcție de care tribunalul să se pronunțe asupra legalității soluției de respingere ca inadmisibilă a contestației reclamantei, adoptată de organul fiscal prin Decizia 9/2008 în cauză.
Totodată în ipoteza în care prima instanță va găsi că excepția de inadmisibilitate admisă de organul fiscal în decizia de mai sus, nu operează în speță, urmează ca aceasta să pună în discuia părților oportunitatea trimiterii dosarului către organul fiscal pentru soluționarea fondului contestației, soluție împotriva căreia reclamanta are deschisă procedura de contestare prevăzută de art. 205 Cod procedură fiscală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul introdus de - V și V împotriva sentinței nr. 174/CA/9 iunie 2008 Tribunalului Vaslui sentință pe care o casează.
Trimite cauza în vederea rejudecării aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
18.02.2009
Tribunalul Vaslui
Jud.
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Dan Mircea Tăbâltoc
