Anulare act administrativ fiscal. Decizia 334/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 334/R/
Ședința publică de la 20 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE Dr.- -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta -, cu sediul în G, str.-, -0,.parter, jud.G, împotriva sentinței nr. 2650/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta - prin av. și intimata G, prin consilier juridic în baza delegației nr.12984/2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta a depus la dosar un opis cu înscrisuri, după care;
Reprezentantul intimatei depune la dosar un punct de vedere referitor la speța în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei -, av., arată că a declarat recurs pentru motive de nelegalitate, în temeiul disp.art. 304 pct.9 pr.civ.
Consideră că pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut ca fiind neîntemeiată susținerea reclamantei recurente cu privire la faptul că organele de control ar fi realizat verificarea activității sale fiscale cu încălcarea normelor de procedură care reglementează organizarea și desfășurarea controlului fiscal, deoarece art.96 alin.3 din OG nr.92/2003, în momentul când organul fiscal are indici cu privire la diminuarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat poate extinde perioada de control la alta decât cea menționată în avizul de inspecție fiscală.
Cu privire la susținerile de fond, arată că s-a reținut că este vina reclamantei că nu a formulat la organul fiscal începând cu anul 2005 o cerere de schimbare a încadrării de impozitare de la cel de microintreprindere la impozitul pe profit întrucât conform art.104 alin.6 din Codul fiscal o astfel de opțiune se putea realiza numai începând cu data de 31 ian.2005, neputând fi dispusă de organul fiscal din oficiu. Este adevărat că la data de 31 decembrie 2002, societatea îndeplinea condițiile prevăzute în OG nr.24/2001 privind impozitarea microintreprinderilor, acest mod de stabilire și colectare a impozitului neacceptând nici o derogare ce rezultă din textul art.1 alin.1, Menționează că recurenta a întocmit și depus la organul fiscal sub nr.5694/12.11.2004, Declarația de mențiuni cod 010 și a completat formularul corespunzător prin care acesta și-a manifestat în mod expres opțiunea sa posibilă datorită modificării art.104 din Legea 138/2004 să achite impozitul pe profit și nu ca microintreprindere, lucru pe care l-a și realizat în mod corect așa cum au constatat controalele anterioare. Prin urmare, este evident că măsura organului de control de a considera că reclamanta datorează impozitul ca microintreprindere nu are o bază legală după cum nici măsura obligării la plata sumei de 44.164 lei motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței pronunțată de Tribunalul Galați, și în rejudecare, admiterea contestației așa cum a fost formulată.
Reprezentantul intimatei consideră că hotărârea pronunțată este legală și temeinică. Recurenta a invocat faptul că organele fiscale au încălcat dispozițiile art.99,96 Cod procedură fiscală referitoare la desfășurarea inspecției fiscale, deoarece societatea a primit aviz de inspecție fiscală pentru o perioadă de trei ani, iar perioada verificată a fost extinsă la patru ani, fiind încălcat astfel și principiul exercitării cu bună credință a relațiilor dintre organele fiscale și contribuabil prevăzut de art.12 din același act normativ.
Pe fond se arată că soluția organelor fiscale este nelegală deoarece societatea este plătitoare de impozit pe profit conform dispozițiilor art.1 alin.1 din OG nr.24/2001, așa cum a fost modificată și aprobată prin Legea nr.111/2003. Faptul că reclamanta a depus la data de 12.11.2004 declarația 010 nu produce efecte în ceea ce privește ieșirea din sistemul impunerii pe veniturile microintreprinderilor deoarece legiuitorul a prevăzut această posibilitate numai după data de 31 ianuarie a anului următor pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor, deci după data de 01.01.2005. Ori, câtă vreme societatea nu formulat o astfel de opțiune în cursul anilor fiscali, legiuitorul stabilind faptul că acesta este un act de dispoziție al contribuabilului. Solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului în Contencios administrativ de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată:
Prin cererea înregistrată sub nr.6056/121/228.08.2007 pe rolul Tribunalului Galați subscrisa -, Gaf ormulat contestație împotriva Deciziei de impunere nr.57/22.05.2007 și Raportului de inspecție fiscală nr.451/14.05.2007 prin care s-a stabilit în mod nelegal obligația de plată în sarcina societății a sumei de 44.164 lei din care suma de 27.837 lei impozit pe veniturile microîntreprinderilor și 16.327 lei accesorii aferente acestuia.
În motivarea contestației se arată că prin Raportul de inspecție fiscală nr.451/14.05.2007 întocmit de consilierii din cadrul G -Compartiment persoane juridice au avizat activitatea societății pentru perioada 1.01.2003-31.03.2007 inclusiv cu privire la stabilirea și respectarea obligațiilor cuvenite bugetului consolidat al statului, s-a constatat că respectiva societate începând cu data de 31.12.2002 îndeplinea cerințele cumulative privind impozitul datorat ca microîntreprindere, fapt ce a determinat ca societatea să nu calculeze și vireze acest impozit legal datorat.
Se mai arată în motivarea contestației că prin activitatea lor, organele fiscale au încălcat normele de procedură care reglementează organizarea și desfășurarea controlului fiscal. Astfel se mai arată în motivarea contestației că înainte de desfășurarea inspecției fiscale, organul fiscal are obligația să înștiințeze contribuabilul în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare prin transmiterea unui aviz de inspecție fiscală.
Tot în motivare se mai arată că organul fiscal a extins perioada supusă verificării la 4 ani deoarece a constatat indicii privind diminuarea impozitelor și taxelor datorate bugetului de stat.
Se mai arată că acest procedeu de extindere a controlului este vădit nelegal și încalcă principiul exercitării cu bună credință a relațiilor dintre contribuabil și organele fiscale, iar prin folosirea lui doar declarativă este total insuficient pentru organele chemate să verifice legalitatea desfășurării întregului control dacă acest motiv a existat sau nu în realitate.
Prin sentința nr. 2650/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Galați -Secția Comercială Maritimă Fluvială și de Contencios Administrativ Fiscal, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta -, G cu sediul în G, str.-, - parter, jud. G, în contradictoriu cu G cu sediul în G,-.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Petenta îndeplinea cumulativ condițiile unei microîntreprinderi conform art.1 alin.1 din OG nr.24/2001 în sensul că aveau până la 9 salariați - în speță aceasta avea la 31.12.2005, 5 salariați, desfășura activitate de comerț, a realizat venituri de peste 3 miliarde lei și are capital integral privat.
Societatea reclamantă a depus la organul fiscal în termen de 15 zile, o cerere prin care solicita ieșirea din sistemul impunerii pe veniturile microîntreprinderilor ce era posibilă numai începând cu 1.05.2005 pentru a trece la plata impozitului pe profit.
S-a mai reținut vinovăția reclamantei că nu a formulat la organul fiscal începând cu anul 2005, o cerere de schimbarea încadrării de impozitare de la cel pe microîntreprindere la impozit pe profit.
ÎMPOTRIVA sentinței nr.2650/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Galați -Secția Comercială Maritimă, Fluvială și de Contencios Administrativ și Fiscal în termen legal a declarat recurs reclamanta -, G, criticând sentința instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței criticate și în rejudecare, admiterea contestației așa cum a fost formulată.
Prin motivarea cererii de recurs reclamanta recurentă a învederat instanței următoarele:
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Consideră recurenta că în mod greșit organul fiscal a extins perioada supusă verificării de la trei la patru ani, încălcându-se principiul exercitării cu bună credință a relațiilor dintre contribuabili și organele fiscale conf. art.12 Cod procedură fiscală.
Potrivit Lg.nr.111/02.04.2003 pentru aprobarea OG nr.24/2001 privind impunerea microintreprinderilor, art.1 alin.1- se arată că pot opta la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obținute de orice sursă persoanele juridice.
Mai învederează recurenta că societățile care nu au făcut în mod expres această alegere aveau obligația din nou de a plăti impozit pe profit, reclamanta susține că și-a manifestat neechivoc, expres și neîndoielnic opțiunea sa posibilă.
Recursul este nefondat.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs precum și din oficiu se constată că prima instanță a efectuat o justă apreciere a probelor dosarului pronunțând o sentință temeinică și legală.
Măsura organului fiscal de a extinde verificarea efectuată la recurenta - reclamantă nu a încălcat disp.art.99 Cod procedură civilă deoarece așa cum rezultă din raportul de inspecție fiscală, măsura are ca temei legal disp.art.96 alin.3 din același act normativ.
Astfel, inspecția fiscală poate fi extinsă pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, dacă există indici privind diminuarea impozitelor taxelor contribuțiilor și a altor sume datorate la bugetul general consolidat.
Recurenta reclamantă s-a înregistrat în contabilitate ca fiind plătitoare de impozit pe profit, cu toate acestea conform prevederilor legale era plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, stabilindu-se un impozit în sumă de 44.164 lei; 22.837 lei baza și 15.327 accesorii.
Potrivit art.1 din OG 24/2001 -agentul economic devenea în mod obligatoriu plătitor de impozitul pe venituri al intreprinderilor începând cu 1.01.2003, prin efectul legii-organele de control fiscal au constatat că recurenta la 31.12.2002, îndeplinea condițiile art.1
Prin art.1 din OG 24/2001 au fost modificate prin Lg.111/2003 -agenții economici puteau opta pentru a deveni plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor în condițiile prevăzute de același act normativ, dar la data intrării în vigoare a legii, recurenta era plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor - opțiunea nemaiavând efect.
Prin Lg.571/2003 privind Codul fiscal a intrat în vigoare la 1.01.2004, potrivit art.104 al.6 Cod fiscal cum a fost modificat prin OUG nr.138/2004 - ieșirea din sistemul impunerii pe veniturile microîntreprinderilor prin opțiune este posibilă numai începând cu data de 1.05.2005, iar recurenta a depus declarația 010 la 12/12.11.2004 -declarație ce nu produce efecte cu privire la ieșirea din sistemul impunerii pe veniturile microîntreprinderilor.
Corect a reținut instanța de fond că diferența de impozit calculat și nedatorat de petentă în sumă de 44.164 lei este întemeiată, deoarece recurenta a îndeplinit cumulativ condițiile de plată a impozitului ca microîntreprindere prin efectul legii, nu le-a datorat la timp și nici faptul că petenta nu făcut o solicitare la organul fiscal să fie trecută de la clasa de impozitare pe profitul obținut cu începere din anul 2005- potrivit art.104 alin.6 Cod fiscal.
Față de cele de mai sus, văzând disp.art. 312 Cod procedură civilă - urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta -, -, G, împotriva sentinței nr. 2650/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta -, cu sediul în G, str.-, -0,.parter, jud.G, împotriva sentinței nr. 2650/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 20.05.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Angelica Ciobotaru
Dr.- - - -
GREFIER
- -
Red./23.05.2008
Tehnored./2ex.29.05.2008
Fond- /
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Vasile Susanu, Angelica Ciobotaru
