Anulare act administrativ fiscal. Decizia 3508/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 3508

Ședința public de la 23 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Viziru

Judector - -

Judector - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PE M- TR.S, împotriva sentinței nr.1008 din 11 martie 2009, pronunțat de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.

La apelul nominal au lipsit recurenta pârât DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PE M- TR.S și intimata reclamant - P D SA.

Procedura legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c recursul a fost motivat și este scutit de tax de timbru.

S-a artat c recurenta pârât a solicitat judecarea cauzei în lips conform prevederilor art.242 alin.2 Cod pr. civil.

CURTEA:

Asupra recursului de faț:

Prin sentința nr. nr.1008 din 11 martie 2009, Tribunalul Mehedinția admis în parte acțiunea formulat de reclamanta - P D SA, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PE M și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PE DR TR .

A obligat pârâtele s restituie reclamantei suma de 22.959,63 lei, reprezentând tax special pentru autoturism achitat de reclamant cu OP nr.104 din 13.02.2007.

A obligat pârâta la plata sumei de 1004,30 lei cheltuieli de judecat ctre reclamant.

La pronunțarea acestei sentințe, prima instanț a apreciat c prevederile art.2141Cod fiscal sunt de natur s înfrâng reglementrile art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, care reglementeaz obligația statelor membre de a nu stabili direct sau indirect pentru produsele altui stat membru impuneri de orice natur superioare celor stabilite direct sau indirect, pentru produsele naționale similare.

Tribunalul a artat în sentința pronunțat c, prin instituirea taxei de prim înmatriculare, conform art.2141Cod fiscal, România a stabilit indirect impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare, explicându-se în acest sens c, în cazul autoturismelor second hand, deja înmatriculate în România, nu se percepe taxa de prim înmatriculare de la noul cumprtor.

În baza art.148 din Constituția României, care instituie preeminența dreptului comunitar în raport cu legislația național, prima instanț a înlturat prevederile din legislația intern, care nesocoteau normele Tratatului Uniunii Europene, tratat care are caracter obligatoriu între statele membre.

S-a mai precizat de ctre prima instanț c, din modul de redactare al art.2141Cod fiscal, nu rezult c taxa de prim înmatriculare ar fi o tax de mediu, ci dimpotriv rezult c aceasta este tax fiscal.

Împotriva sentinței Tribunalului Mehedinți s-a declarat recurs de ctre pârâta Direcția General a Finanțelor Publice a Județului M în numele și pentru Administrația Finanțelor Publice Dr.Tr.S, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivele de recurs s-a artat c instanța de fond a dat o soluție greșit excepțiilor invocate, întrucât adresele organului fiscal nu pot fi considerate mai mult decât corespondenț cu solicitantul, iar prevederile art.214 din Codul Fiscal, referitor la taxa special pentru autoturisme și autovehicule, nu au avut regim imperativ, deci nu reprezint o obligație în înțelesul dat de ctre instanța de fond, ci o condiție determinat de un fapt aleatoriu al cetțeanului.

Pe fondul cauzei, s-a precizat c suma a fost pltit conform dreptului intern, al legii fundamentale(art.56), fr a înclca dispozițiile comunitare, cci nu reprezint o tax cu efect echivalent și nu se aplic discriminator.

S-a mai artat c dispozițiile comunitare sunt prioritare dreptului intern, dac acesta conține reglementri vdit contrare și în msura în care dreptul comunitar este direct aplicabil.

S-a apreciat c acțiunea pentru restituirea taxei de prim înmatriculare nu poate fi decât parțial admisibil, prin reducerea substanțial a cuantumului taxei, dar nu eliminarea integral a acesteia.

Examinând motivele de recurs, precum și legislația aplicabil în speț și situația de fapt dovedit cu probele administrate la instanța de fond, Curtea reține urmtoarele:

Reclamanta a importat un autoturism second- hand.

Dup introducerea bunului în țar, în vederea înmatriculrii, aceasta a achitat taxa de prim înmatriculare în sum de 22.959,63 lei, cu OP nr.104 din 13.02.2007.

Reclamanta s-a adresat Administrației Finanțelor Publice Dr Tr S, solicitând restituirea taxei de prim înmatriculare, motivând c aceasta este încasat nelegal cu nesocotirea prevederilor art. 90 din Tratatul Comunitții Europene.

Cu adresa nr. 25177 din data de 06.01.2009, Administrația Finanțelor Publice Dr Tr.S a rspuns reclamantei, în sensul c cererea nu poate fi soluționat favorabil întrucât 571/2003 privind codul fiscal nu prevede restituirea taxei de prim înmatriculare.

În raport de situația de fapt expus, rezult c prima instanț a soluționat excepția inadmisibilitții acțiunii, cu respectarea prevederilor cuprinse în art.88 și 205 din Codul d e procedur fiscal, dar și ale Legii 554/2004.

Procedura restituirii sumelor încasate fr temei legal la bugetul de stat era reglementat la data formulrii cererii de restituire în cuprinsul art.113 Cod pr.fiscal, în prezent art.117 Cod pr.fiscal.

Astfel, conform textului menționat, sumele pltite ca urmare a aplicrii eronate a prevederilor legale se restituie debitorului la cerere.

În consecinț, cererea debitorului este cea care declanșeaz procedura restituirii sumelor apreciate ca fiind încasate nelegal la bugetul de stat.

Potrivit art.70 alin.1 Cod procedur fiscal, organul fiscal trebuia s se pronunțe asupra cererii de restituire, în termen de 45 de zile.

În speț, organul fiscal s-a pronunțat asupra cererii de restituire prin respingerea acesteia.

De precizat este c reclamant a depus toate actele prevzute de Ordinul 1899/2004, îns s-a refuzat restituirea pe motiv c taxa a fost încasat legal.

Reclamanta a parcurs procedura prealabil, aceea de a depune cerere de restituire a sumelor, iar organul fiscal a refuzat s restituie sumele respective.

În speța de faț nu sunt aplicabile prevederile art.205 Cod pr.fiscal, deoarece acest text de lege se refer la posibilitatea de contestare a titlului de creanț sau altor acte administrative fiscale, iar reclamantul a solicitat s fie cenzurat refuzul organului fiscal de a-i restitui sumele pltite fr titlu.

Așa cum s-a artat în literatura și practica de specialitate, în cazul refuzului de a emite un act, nu se mai impune s se formuleze o nou cerere, pentru c autoritatea nu a emis un act administrativ pe care s-l poat eventual revoca.

Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art.2 alin.2, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim.

Practic refuzul de a emite actul, de a soluționa cererea, se circumscrie sferei controlului instanței de contencios administrativ, iar asimilarea a avut ca scop instituirea pentru persoana respectiv, creia i s-a refuzat emiterea unui act, a dreptului de acces la justiție.

Mai trebuie precizat c în conformitate cu prevederile art.7 din Legea 554/2004, procedura prealabil, respectiv obligativitatea plângerii prealabile, sub forma recursului grațios sau a recursului ierarhic este prevzut numai în situația vtmrii dreptului sau interesului printr-un act administrativ individual.

Astfel fiind, critica formulat de recurent este neîntemeiat, corect prima instanț a apreciat c acțiunea este admisibil.

Instanța de fond a dat o corect dezlegare și sub aspectul rezolvrii excepției necompetenței materiale, având în vedere c taxa de înmatriculare a crei restituire o solicit reclamanta este o creanț fiscal izvorât dintr-un raport de drept fiscal și subiectele acestui raport sunt reclamanta în calitate de contribuabil și pârâta - Autoritatea fiscal DTS ca reprezentant al statului iar prin actele administrativ fiscale, respectiv adresa fiscal nr.25177/06.01.2009, pârâta și-a exprimat refuzul de restituire a plții taxei speciale de înmatriculare achitat de reclamant.

Pe fondul cauzei, se reține c soluția primei instanțe este legal și temeinic, deoarece art.2141Cod fiscal, care reglementeaz taxa de prim înmatriculare, nesocotește prevederile art.90 (86) din Tratatul Uniunii Europene, întrucât România, ca stat membru al acestei comunitți a ignorat la adoptarea textului respectiv prevederile Tratatului care sunt obligatorii pentru statele membre.

Astfel, conform textului citat din Tratat, țrile membre sunt obligate s nu emit și s nu mențin nici o msur contrarie regulilor Tratatului.

Ori, în situația reglementrii taxei de prim înmatriculare, România a stabilit în mod indirect impuneri interne, pentru produsele provenind dintr-un alt stat membru, superioare celor stabilite pentru produsele naționale similare.

Astfel, în situația în care un autoturism second hand înmatriculat în România este vândut, nu se percepe tax de prim înmatriculare.

De altfel, însși denumirea acestei taxe demonstreaz caracterul contrar tratatului, pentru c se refer la taxa de prim înmatriculare în România.

În ceea ce privește susținerea c taxa respectiv ar avea caracter de protecție pentru a nu fi importate autoturisme cu grad ridicat de poluare, Curtea arat c taxa respectiv are caracter pur fiscal, componenta de mediu invocat neputând fi extras din formula de calcul și oricum, în situația în care nu se aplic și autoturismelor deja existente pe piața din România, taxa își menține același caracter, în sensul înclcrii prevederilor art. 90 din Tratat.

Adoptarea OUG 50/2008, privind taxa de poluare nu produce consecințe, în sensul asanrii neconformitții taxei de prim înmatriculare cu legislația comunitar.

Așa cum s-a mai artat în cuprinsul acestei hotrâri, taxa de prim înmatriculare, prevzut de art.2141Cod fiscal, este o tax fiscal contrar art.90 din tratat, caracter pe care îl menține în continuare; motiv pentru care trebuie restituit în integralitate, contribuabilului. Instanța de fond a dat o corect și just aplicare prevederilor art.148 alin.4 din Constituția României, în sensul c autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderrii, așa încât judectorul național trebuie s aplice, în caz de conflict între norma național și norma comunitar, textul din dreptul comunitar.

Având în vedere motivele expuse mai sus, în baza art. 312 Cod pr.civil, recursul se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PE M- TR.S, împotriva sentinței nr.1008 din 11 martie 2009, pronunțat de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-.

Decizie irevocabil.

Pronunțat în ședința public de la 23 2009.

PREȘEDINTE: Gabriel Viziru

- -

Judector,

- -

Judector,

- -

Grefier,

Red.jud.-

LF/ 2 ex/24.09.2009

Jud.fond:

Președinte:Gabriel Viziru
Judecători:Gabriel Viziru, Sanda Lungu, Alina Răescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 3508/2009. Curtea de Apel Craiova