Anulare act administrativ fiscal. Decizia 351/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Dosar nr.-
DECIZIA NR.351/CA/2008 -
Ședința publică din 30 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Florica Vîrtop JUDECĂTOR 2: Ovidiu Blaga
JUDECĂTOR 3: Ioana Dina
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra recursurilor, în contencios administrativ, declarate de recurenta reclamantă- S SRLcu sediul în S,-, Județ A, în contradictoriu cu intimata pârâtăGardaNațională de Mediu - Comisariatul Județeancu sediul în A I,-, Județ A, împotriva sentințelor nr.2/CAF/2008 și nr.83/CAF/2008 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar nr-, având ca obiectanulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că dezbaterea cauzei asupra recursurilor a avut loc la data de 23 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii menționate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii la data de 30 octombrie 2008, dată la care s-a pronunțat hotărârea.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor în contencios administrativ de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.2/CAF/2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Albaa respins cererea de suspendare a dispoziției de desființare a lucrărilor noii secții de formaldehidă impusă prin nota de constatare încheiată la data de 18.09.2007, formulată de reclamanta - SRL S, în contradictoriu cu pârâta Comisariatul Județean A amânat soluționarea fondului cauzei pentru termenul din 6.02.2008.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
La data de 18.09.2007 s-a constatat de către un comisar din cadrul - Comisariatul Județean A că societatea reclamantă a început construcția unei noi instalații de formaldehidă, iar executarea acestui proiect s-a făcut fără obținerea acordului de mediu. În consecință, s-a stabilit în sarcina societății desființarea lucrărilor noii secții de formaldehidă și aducerea terenului la starea inițială, în termen de 30 de zile, deci până la data de 18.10.2007.
În speță, nu poate fi vorba despre un prejudiciu iminent pe care l-ar suferi reclamanta, deoarece termenul stabilit pentru realizarea măsurii de către societate a expirat și, întrucât aceasta nu s-a conformat, s-a încheiat o nouă notă de constatare la data de 29.10.2007, în care s-a prevăzut aceeași măsură. Acest din urmă act administrativ nu a fost atacat de către reclamantă, iar măsura stabilită inițial și-a încetat efectele.
Prin sentința nr.83/CAF/2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Albaa respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL S, în contradictoriu cu pârâta Comisariatul Județean
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
La data de 6.02.2007, cu ocazia unui control efectuat de comisarii, s-a constatat că - SRL a început construcția unei noi instalații de obținere a formaldehidei, pentru realizarea căreia a depus cerere pentru obținerea acordului integrat de mediu, însă la momentul respectiv actul de reglementare nu a fost emis. Ulterior, la data de 18.09.2007 s-a efectuat un nou control, concretizat în nota de constatare nr.77 în cuprinsul căreia s-a menționat că proiectul de construire a instalației de formaldehidă este realizat aproape în totalitate, fără ca societatea să dețină acord de mediu, motiv pentru care s-a stabilit în sarcina societății măsura desființării lucrărilor efectuate și aducerea terenului la starea inițială, în termen de 30 de zile.
S-a reținut că nu au fost respectate prevederile art.11 alin.1 din OUG nr.195/2005 și art.27 alin.1 din HG nr.1213/2006 în sensul că titularul poate realiza proiectul prevăzut în anexa 1 la HG nr.1213/2006 numai după obținerea acordului de mediu.
S-a reținut nerespectarea unor dispoziții legale în materie de protecția mediului și s-au stabilit măsurile necesare pentru intrarea în legalitate.
Actul administrativ contestat a reținut lipsa acordului de mediu pentru efectuarea proiectului de investiție constând în instalația de formaldehidă construită, în condițiile în care procedura de reglementare pentru obținerea acordului integrat de mediu pentru acest proiect a fost suspendată.
Prin adresa nr.5523/9.11.2007 S comunica Comisariatul Județean A faptul că în funcție de rezultatul procedurii de evaluare a mediului pentru se va decide asupra necesității reluării și a altor etape procedurale parcurse de societate, iar "evaluarea proiectului se va realiza la stadiu inițial al amplasamentului", împrejurare care atestă faptul că în cazul reluării procedurii de emitere a acordului integrat de mediu nu se iau în considerare eventualele lucrări de titular fără acordul
Împotriva sentinței civile nr.2/CAF/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Albaa declarat recurs în termen recurenta - SRL S solicitând instanței admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de suspendare a măsurilor impuse prin nota de constatare nr.77/19.09.2007 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În dezvoltarea motivelor de recurs se învederează instanței că prima instanță a reținut eronat situația de fapt dedusă judecății, iar în soluționarea cauzei a făcut o aplicare greșită a legii. Intimata nu a contestat începerea lucrărilor neautorizate în 18.09.2007 și în 9.02.2007, lucrările fiind oprite după primul control efectuat continuându-se doar procesul de obținere autorizațiilor necesare, însă în data de 18.09.2007 intimata a dispus măsura desființării lucrărilor. Față de cele reținute prin hotărâre arată că societatea nu contestă obligativitatea acordului de mediu pentru realizarea lucrărilor, însă pentru lipsa lui a fost sancționată la primul control cu sancțiunea amenzii, iar la data celui de al doilea control ridicarea construcției fără acord fusese deja constatată și sancționată în februarie 2007 iar în septembrie 2007 s-a constatat aceeași situație. Consideră că măsura demolării nu se justifică din moment ce la situații identice autoritatea nu poate impune soluții diferite, iar chestiunea continuării lucrărilor reținută în nota de constatare nr.77 este neprobată, simpla notă neputând constitui în sine mijloc de probă de vreme ce cuprinde doar aprecierile agentului care l-a întocmit.
Intimata doar ulterior întocmirii notei nr.77/19.09.2007, în data de 29.10.2007 acoperă lipsa mijloacelor de probă de natură a evidenția situația lucrărilor efectuate de societate și neexistând fotografii ale fazelor anterioare s-a săvârșit un exces de putere. În privința stadiului realizării construcției arată că nu prezintă nici o relevanță în ce proporție s-a realizat construcția, decizia de suspendare a procedurii de obținere a acordului de mediu neputând constitui în sine un motiv de demolare a construcțiilor. Ridicarea construcției a fost forțată de împrejurarea că instalația cumpărată trebuia ridicată din Franța într-un termen scurt iar componentele esențiale nu puteau fi depozitate ca orice alt material. În privința reținerii de către prima instanță că nota 77 și-a încetat efectele arată că acest aspect este greșit reținut deoarece prin nota de constatare 110/29.10.2007 întocmită ulterior a fost sancționată cu amendă pentru neîndeplinirea obligației impuse prin nota 77, noua notă 110 menținând dispoziția de desființare. Consideră că este necesară suspendarea notei 77 pentru a se împiedica emiterea unui nou act de sancționare, în cauză fiind dovedită existența unui caz bine justificat în accepțiunea art.14 din Legea 554/2004 dar și iminența producerii unui prejudiciu considerabil decurgând dintr-o eventuală nouă dispoziție de sancționare.
În cadrul aceluiași dosar recurenta - SRL Sad eclarat recurs în termen împotriva sentinței nr.83/CAF/2008 a Tribunalului Alba prin care s-a soluționat acțiunea în contencios având ca obiect anularea notei de constatare nr.77/19.09.2007, solicitându-se instanței admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul admiterii cererii de anulare a notei de constatare.
În dezvoltarea motivelor acestei cereri de recurs se învederează instanței că în urma unui control realizat la societate de către intimata s-a întocmit nota de constatare nr.77/19.09.2007 prin care constatându-se lipsa acordului de mediu s-a dispus măsura desființării lucrărilor. Societatea recurentă nu contestă necesitatea acordului de mediu pentru lucrarea din litigiu, dar pentru lipsa acordului a fost sancționată anterior în 9.02.2007 cu amendă contravențională dată la care intimata nu a considerat că se impune măsura desființării construcțiilor. Consideră că măsura demolării nu se justifică din moment ce la situații identice autoritatea nu poate impune soluții diferite. În fața primei instanțe s-a arătat că demolarea nu poate fi considerată o "măsură" deoarece ea este potrivit textului de lege invocat de intimată o sancțiune contravențională complementară amenzii. Art.28 alin.2 invocat din HG 1213/2006 prevede că pentru încălcarea obligațiilor prev.la art.27 se aplică și sancțiunea complementară de desființare a lucrărilor și aducere a terenului la starea inițială.
Consideră că desființarea lucrărilor este o sancțiune complementară ce nu poate fi dispusă fără amendă, care trebuie să preceadă demolarea și nu invers.
Prin urmare apreciază că în mod eronat prima instanță nu a reținut caracterul de sancțiune contravențională complementară a desființării lucrărilor la momentul emiterii notei 77 procedura de emitere a acordului de mediu era în derulare reținându-se greșit că ea nu este în derulare. Decizia de suspendare a procedurii de obținere a acordului nu poate constitui în sine un motiv pentru demolarea construcțiilor nu doar pentru că ar fi una disproporționată dar și pentru că nu există temei legal pentru o asemenea măsură.
Din adresa S 4147/10.02.2007 și decizia 6662/17.09.2007 rezultă cu claritate că autoritatea recunoaște caracterul de durată a procedurilor dispunând doar suspendarea ei și nu anularea ei. Ridicarea construcției a fost forțată de împrejurarea că instalația găsită în Franța trebuia ridicată potrivit contractului de achiziționare în termen scurt iar componentele esențiale (reactoarele) nu puteau fi depozitate ca orice alt material condițiile de securitate impunând punerea pe poziție a acestora, partea metalică de susținere a acestora fiind partea de construcție realizată. De asemenea se arată că sentința recurată cuprinde motive contradictorii atâta vreme cât în viziunea instanței de fond justificările reclamantei ar fi fost sustenabile dacă se refereau la punerea în funcțiune, dar nu sunt dacă se referă la faza de realizare a lucrărilor. De asemenea nu se indică în sentință de ce s-a considerat oportun să se facă diferențiere între realizarea lucrărilor și punerea în funcțiune a instalației. Aceste rețineri ar trebui coroborate și cu reținerea nerespectării prev.art.11 alin.1 din OUG 195/2005 și art.27 alin.1 lit.c din HG 1213/2006, fapt ce ar duce la concluzia susținută și de intimată că demolarea lucrărilor deja efectuate se impune pe considerentul că au fost încălcate dispozițiile legale. Consideră că acest argument ar fi fost poate sustenabil dacă demolarea s-ar fi impus când s-a constatat încălcarea dispozițiilor legale invocate în luna februarie 2007 și nu ulterior când era aceeași situație, continuarea lucrărilor nefiind probată. În plus dacă în viziunea primei instanțe măsura demolării depindea de soluția ce urma să fie dată solicitării reclamantei, ce justificare ar putea avea impunerea demolării anterior emiterii soluției Faptul că susține că nu se știe dacă reluarea procedurii de obținere a acordului este efectivă dovedește cât de dificil este procesul de obținere a autorizațiilor în condițiile în care autoritățile nu fac un minim de efort de comunicare.
Intimata Garda Națională de Mediu - Comisariatul Județean A prin întâmpinările depuse la filele 25 - 36 solicitat respingerea ca nefondate a ambelor recursuri și menținerea în totalitate a celor două hotărâri recurate. Intimata arată că în mod corect s-a respins cererea de suspendare a dispoziției de desființare a lucrărilor impusă prin nota de constatare nr.77/19.09.2007 deoarece nu sunt îndeplinite cerințele prev.la art.14 din Legea 554/2004, motivele de recurs invocate sub acest aspect fiind nefondate. În privința fondului cauzei a arătat că în mod corect s-a respins cererea de anulare a dispoziției de desființare a lucrărilor deoarece recurenta a început să realizeze investiția respectiv să construiască fără ca anterior să obțină acordul integral de mediu aspect constatat la data de 6.02.2007. Prin nota de constatare din 18.09.2007 comisarul Gărzii de Mediu a constatat că proiectul de construire a unei instalații de formaldehidă a continuat că este realizat aproape în totalitate fără să fie obținut acordul de mediu dispunând desființarea lucrărilor în termen de 30 de zile și aducerea terenului la starea inițială. Se susține eronat că s-au aplicat măsuri diferite pentru aceeași situație deoarece societatea în februarie a fost sancționată pentru începerea lucrărilor iar în septembrie pentru realizarea lor fără acord. În mod corect prima instanță a reținut că măsura impusă nu este abuzivă ci dimpotrivă că s-au aplicat corespunzător prevederile legale stabilindu-se măsurile necesare pentru intrarea în legalitate. În cauză starea de fapt este clară, iar prevederile legale incidente au fost corect aplicate, art.28 din HG 1213/2006 prevăzând în mod expres desființarea lucrărilor realizate fără acord de mediu. Societatea nici până în prezent nu a obținut acordul de mediu procedura de obținere a lui fiind sistată aflându-se în derulare o altă procedură de obținere a avizului de mediu pentru.
Prin încheierea nr.2768/8.07.2008 a ICCJ B s-a dispus strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului - al Curții de Apel Alba Iulia la Curtea de Apel Oradea cauza fiind înregistrată la 21.07.2008 pe rolul acestei instanțe.
Instanța de recurs analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu reține următoarele:
În data de 18.09.2007 comisarii din cadrul intimatei pârâte au efectuat un control la societatea recurentă reclamantă constatând în urma verificărilor efectuate că societatea a procedat la executarea proiectului de construcție a unei noi instalații de formaldehidă fără ca anterior să fi obținut acordul de mediu, că anterior la data de 6.02.2007 cu ocazia altui control s-a constatat începerea construcției care până la momentul noului control s-a realizat aproape în totalitate. Comisarii au reținut că în conformitate cu prevederile legale art.11 din OUG 195/2005 completată și aprobată prin Legea 256/2006 titularul are obligația să solicite și să obțină acord de mediu în faza de proiect înainte de începerea lucrărilor de execuție a proiectului și că realizarea obiectivului fără acord de mediu reprezintă încălcarea prevederilor HG 1213/2006, dispunând ca în termen de 30 zile (până la 18.10.2007) să se procedeze la desființarea lucrărilor unei secții de formaldehidă - SRL S și aducerea terenului la starea inițială. Aspectele constatate de comisarii și măsura dispusă au fost concretizate în nota de constatare înregistrată sub nr.77/19.09.2007.
Legiuitorul a prevăzut în cuprinsul prev. HG 1213/2006 procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice și private, stabilindu-se condițiile conform cărora titularii de proiecte trebuie să li se conformeze pentru a realiza proiectele dorite.
Pentru realizarea proiectului dorit de recurenta reclamantă era necesară îndeplinirea de către aceasta a condițiilor prevăzute de lege respectiv obținerii acordului de mediu prev.la art.2 pct.1 lit.a din HG 1213/2006, precum și a celorlalte autorizații și avize necesare demarării proiectului, construcția ce urma a fi realizată fiind cuprinsă în categoria reglementată de anexa 1 HG 1213/2006.
Legiuitorul a prevăzut expres la art.27 alin.1 din HG 1213/2006 că este interzisă realizarea fără obținerea acordului de mediu a proiectelor prevăzute la art.8 alin.3 pentru care s-a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului, la art.8 alin.4 și anexa 1 hotărârii, încălcarea acestor dispoziții constituind contravenție ce se sancționează cu amendă cuprinsă între limitele prevăzute expres la art.28. De asemenea pe lângă sancționarea contravențională principală amenda, legiuitorul a prevăzut la art.28 alin.2 că pentru încălcarea obligațiilor prevăzute la art.27 se aplică și sancțiunea complementară de desființare a lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială.
Din analiza prevederii legale incidente cauzei rezultă că legiuitorul prin norma legală a înțeles să sancționeze titularii de proiecte care nu respectă prevederile legale prin aplicarea acestora a unei sancțiuni contravenționale principale respectiv amenda și a unei sancțiuni complementare de desființare a lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială.
Starea de fapt și măsurile ce se impun a fi luate se consemnează în urma controalelor efectuate de comisarii în cuprinsul notei de constatare întocmite ca urmare a deplasării în teren, iar sancțiunea prevăzută de legiuitor pentru nerespectarea legii se aplică prin procesul verbal de contravenție ce se întocmește în baza notei de constatare. Cele două înscrisuri separate ce se întocmesc reprezintă un tot unitar ce cuprinde starea de fapt, măsurile ce se impun a fi luate, arătarea încălcării prevederilor legale precum și a sancțiunilor aplicate.
În speță în urma deplasării în teren comisarii din cadrul intimatei au procedat la întocmirea notei de constatare nr.77/19.09.2007 în cadrul căreia au dispus ca "măsură" desființarea construcției realizate și aducerea terenului la starea inițială, respectiv aplicarea sancțiunii complementare prevăzute de lege, fără ca în urma controlului să se întocmească vreun proces verbal de contravenție prin care să i se aplice recurentei vreo sancțiune principală ori complementară.
Măsura dispusă prin nota de constatare este sancțiunea complementară prevăzută de legiuitor la art.28 alin.2 din HG 1213/2006 și nu doar o simplă măsură cum s-a reținut, chiar intimata arătând în fața instanței că "măsura" luată este cea de la art.28 din HG 1213/2006.
Ori, în cuprinsul acestor prevederi legale legiuitorul a prevăzut doar două sancțiuni una principală a amenzii și una complementară a desființării lucrărilor, astfel că recurentei i s-a aplicat prin notă sancțiunea complementară prevăzută de lege și nu doar o măsură cum în mod eronat a reținut prima instanță.
De asemenea se reține din interpretarea prevederilor legale cuprinse la art.28 din HG 1213/2006 că sancțiunea complementară de desființare a lucrărilor nu se poate dispune independent și fără a se aplica sancțiunea principală a amenzii, legiuitorul folosind în cuprinsul prev.alin.2 sintagma "și" înaintea sancțiunii complementare fapt ce duce la concluzia că pe lângă sancțiunea principală a amenzii se aplică celui vinovat și sancțiunea complementară a desființării lucrărilor și readucerii terenului la starea inițială.
Ori, în speță în urma controlului efectuat în 18.09.2007 i s-a aplicat recurentei prin nota de constatare nr.77doar sancțiunea complementară, fără a i se aplica sancțiunea principală prevăzute de lege situație în care măsura dispusă este luată fără respectarea prevederilor legale.
este în cauză faptul că recurenta a demarat proiectul de realizare a unei instalații fără a deține acordurile, avizele și autorizațiile prevăzute de lege, fapt ce denotă încălcarea de către aceasta a prevederilor legale incidente, însă pentru a i se putea aplica sancțiunile prevăzute de lege, cei îndreptățiți a le aplica au obligația de a le aplica în conformitate cu prevederile legale privitoare la forma și modul de aplicare a sancțiunilor cuprinse la art.28 din HG 1213/2006, în caz contrar actele întocmite cu nerespectarea dispozițiilor legale fiind lovite de nulitate.
Procedând în sens contrar comisarii intimatei au aplicat recurentei o sancțiune complementară cu nerespectarea prevederilor legale incidente, actul sancționator emis nelegal fiind lovit de nulitate.
Aspectele privitoare la motivele ce au determinat demararea lucrării anterior obținerii avizelor și acordurilor necesare ori felul în care se desfășoară sau s-a desfășurat procedura de obținere a acestor acorduri și avize nu este necesar a mai fi analizate având în vedere cele reținute mai sus privitoare la neregulile ce atrag nulitatea actului.
De asemenea se reține că comisarii intimatei au consemnat în cuprinsul notei de constatare la starea de fapt că lucrarea este aproape finalizată, însă fără a se specifica care sunt lucrările ce s-au efectuat după primul control efectuat la societate în luna februarie 2007 când i s-a aplicat sancțiunea amenzii pentru demararea lucrărilor. Ori, atâta vreme cât se reține că lucrările au continuat după primul control că sunt aproape finalizate este necesar ca aceste susțineri să fie explicitate în concret și probate nefiind suficient simpla reținere de către cel ce întocmește nota pentru a se putea încadra cel vinovat la fapta de realizare a proiectului fără acord de mediu și a se diferenția de situația demarării proiectului tot fără acord de mediu.
În privința cererii reclamantei de anulare a răspunsului înregistrat sub nr.802/26.10.2007 calificat drept "decizie" de reclamantă, instanța reține că acest înscris este răspunsul dat de intimata pârâtă la plângerea prealabilă efectuată de societate prin care solicita revocarea notei de constatare, nefiind necesară analizarea lui distinctă ca un act administrativ atâta vreme cât este doar răspuns la plângerea prealabilă.
În privința cererii de recurs privitoare la sentința 2/9.01.2008 prin care s-a respins cererea de suspendare a executării notei nr.77/19.09.2007 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii în anularea notei, instanța de recurs constatând faptul că prin prezenta decizie se soluționează cererea de anulare a notei de constatare nu mai este necesară analizarea motivelor de suspendare invocate de reclamanta recurentă, cererea de suspendare rămânând fără obiect.
În consecință recursul declarat împotriva acestei sentințe urmează a fi respins cu consecința menținerii în totalitate a sentinței atacate în conformitate cu prev.art. 312 Cod procedură civilă.
Instanța de recurs nu va acorda cheltuieli de judecată deoarece părțile nu au solicitat acordarea lor.
În consecință se reține că motivele de recurs invocate de recurentă sunt fondate în analiza cauzei prima instanță a interpretat și aplicat eronat prevederile legale incidente cauzei astfel că în temeiul prev.art.304 pct.9, 312 alin.3 Cod procedură civilă urmează să se dispună admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței nr.88/13.02.2008 în sensul admiterii acțiunii reclamantei și anulării notei de constatare nr.77/19.09.2007.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
ADMITEca fondatrecursul declarat de recurenta reclamantă - S SRL cu sediul în S,-, Județ A, în contradictoriu cu intimata pârâtăGardaNațională de Mediu - Comisariatul Județean cu sediul în A I,-, Județ A, împotriva sentinței nr.83/CAF din 13.02.2008 pronunțată de Tribunalul Alba,pe care o modifică în totalitateîn sensul căadmiteacțiunea formulată de reclamanta - S SRL cu sediul în S,-, Județ A în contradictoriu cu pârâtaGardaNațională de Mediu - Comisariatul Județeancu sediul în A I,-, Județ A și în consecințădispuneanularea notei de constatare nr.77/19.09.2007 întocmită de pârâtă la data de 18.09.2007.
RESPINGEca nefondatrecursul declarat de recurenta reclamantă - S SRL cu sediul în S,-, Județ A, în contradictoriu cu intimata pârâtăGardaNațională de Mediu - Comisariatul Județean cu sediul în A I,-, Județ A, împotriva sentinței civile nr.2/CAF/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Alba,pe care o menține în totalitate.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi30 octombrie 2008.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER:
- - - - - -
Red.dec.jud. în concept: 30.10.2008
Jud. fond /
Dact.
2 exemplare/ 10 noiembrie 2008
Președinte:Florica VîrtopJudecători:Florica Vîrtop, Ovidiu Blaga, Ioana Dina
