Anulare act administrativ fiscal. Sentința 3580/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3580
Ședința publică de la 28 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - Comisia de Jurisdicție a Imputațiilor și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de 7octombrie 2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 14 octombrie 2009, 21 octombrie 2009 și apoi la 28 octombrie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA,
Asupra actiunii in contencios administrativ de;
La data de 9.03.2007 sub nr. 1807/2 s-a inregistrat cererea reclamantului prin care a chemat in judecata pe paratii MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE (COMISIA DE JURISDICTIE A IMPUTATIILOR) si INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna anularea hotararii nr. 64/8.02.2007, a hotararii -/6.11.2006 si a deciziei de imputare nr. -/19.09.2006 emisa de IGPR.
A mai solicitat suspendarea titlului executoriu al sumei imputate de catre IGPR pana la pronuntarea a unei hotarari judecatoresti definitive si recalcularea cuantumului sumei imputate prin decizia de imputare nr. -/2006.
In fapt, reclamantul a aratat ca a fost incadrat in MIRA de la 26.07.2002, cand a absolvit Academia de Politie " " si pana la 1.08.2006.
Raporturile de munca au incetat la cerere inainte de expirarea termenului de 10 ani prevazut de art. 9 al. 2 din HG nr. 137/1991 si in angajamentul nr. 4393/21.09.1998.
IGPR a emis decizia de imputare mai sus aratata pentru suma de 19512,08 lei, reprezentand cheltuieli de scolarizare corespunzatoarei perioadei in care nu si-a indeplinit obligatia de a efectua stagiul minim de 10 ani.
A solicitat anularea deciziei, insa prin hotararile nr. -/6.11.2006 a Comisiei de Solutionare a Contestatiilor din cadrul IGPR si 64/8.02.2007 a Comisiei de Jurisdictie a Imputatiilor din cadrul MAI i s-au respins cererile de anulare.
In motivarea deciziei s-au invocat prevederile OG nr. 121/1998, reclamantul considerand ca nu sunt incidente aceste dispozitii deoarece paguba nu este in legatura cu indeplinirea serviciului militar sau a atributiilor de serviciu in cadrul MAI.
A aratat ca obligatia de a-si desfasura activitatatea timp de 10 ani in unitatile MAI nu reprezinta o componenta a serviciului militar ori o atributie de serviciu.
Obligatia nu este inclusa nici in legea nr. 360/2002 si nici in legea nr. 218/2002.
In continuare a invocat faptul ca nu a fost instiintat si nu a participat la cercetarea administrativa cofnorm art. 23 al. 3 din OG nr. 121/1998 si ca a fost prejudiciat prin faptul ca nu a putut lua la cunostinta de continutul actelor pe baza carora MAI isi intemeia pretentii si nici sa propuna probe.
In final a aratat ca in mod abuziv si nejustificat au fost incluse in cheltuielile de intretinere, atat cele aferente anului 1 care era considerat ca an de efectuare a serviciului militar obligatoriu cat si cele afernte anilor III si IV cand a fost decazarmat.
A fost decazarmat si in timpul vacantelor de vara si de iarna ale anilor I si II si in timpul sesiunilor de examene.
A fost calculata valoarea integrala a echipamentelor si nu numai uzura acestora.
Considera ca trebuia sa i se impute o suma echivalenta cu cheltuielile efectuate in concret pentru scolarizarea si intretinerea sa, ajustata cu indicele oficial de inflatie si nu cu o suma obtinuta prin utilizarea unor norme zilnice si anuale corespunzatoare anului 2006.
A solicitat obligarea IGPR la recalcularea cheltuielilor.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 1 si 9 din legea nr. 29/1990, art. 9 din HG nr. 137/1991, OG nr. 121/1998, legea nr. 360/2002, legea nr. 218/2002 si art. 52 al. 2 din Constitutia Romaniei.
In dovedirea cererii sale reclamantul a depus copii de pe actele contestate si cele care au stat la baza emiterii deciziilor contestate, contestatii, plangeri.
La 14.03.2009 reclamantul a precizat temeiul juridic al cererii ca fiind legea nr. 554/2004 si nu 29/1990, precum si legea nr. 46/1996.
La 17.04.2007 a depus intampinare paratul MIRA care a solicitat respingerea actiunii reclamantului ca neintemeiata.
A mai invederat ca pe timpul celor 4 ani de studii, studentii beneficiaza in mod gratuit de cazare, hrana, echipament si alte drepturi, toate aceste cheltuieli fiind suportate de la bugetul MIRA.
In primul an de studii in paralel cu stagiul militar se realizeaza si formare profesionala a studentilor.
Perioada anului I de studii este doar asimilata stagiului militar, iar cheltuielile de scolarizare sunt suportate de institutia parata.
La 22.05.2007 MIRA a depus documentatia care a stat la baza emiterii hotararii contestate nr. 64/2007.
La aceeasi data a depus intampinare si paratul IGPR care a solicitat respingerea cererii de suspendare a executarii actului administrativ de imputare, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiate.
La termenul din 23.05.2007 au fost depuse inscrisuri si s-a respins capatul de cerere privitor la suspendarea executarii deciziei de imputare nr. -/19.09.2006 emisa de IGPR ca neintemeiat, pentru motivele aratate in incheierea de la acea data.
Reclamantul a depus inscrisuri la 5.09.2007.
La termenul din 31.10.2007 a fost incuviintata proba cu expertiza financiar-contabila ale carei obiective au fost consemnate in incheierea de la acea data.
de expertiza contabila judiciara a fost efectuat si depus la dosarul cauzei abia la 26.05.2009.
La 10.06.2009 IGPR a formulat obiectiuni la raportul de expertiza.
Raspunsul la obiectiunile formulate a fost depus la 30.09.2009.
La 9.10.2009 reclamantul a depus concluzii scrise, iar paratul MAI la 12.10.2009.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine urmatoarele:
Nu se poate retine sustinerea reclamantului ca nu pot fi incidente dispozitiile OG nr. 121/1998 deoarece obligatia de a-si desfasura activitatea timp de 10 ani in unitatile MAI nu reprezinta o componenta a serviciului militar sau o atributie de serviciu.
Astfel se retine ca art. 2 din OG sus indicata foloseste sintagma de pagube in legatura cu indeplinirea serviciului militar.
Ori neindeplinrea unei obligatii asumate de a fi in serviciul MAI o anumita perioada de timp se incadreaza in prevederile textului de lege sus indicat.
Mai mult desi reclamantul a invocat faptul ca obligatia de a-si desfasura activitatea timp de 10 ani in unitatile MAI nu este cuprinsa in legile 360/2002 si 218/2002, se retine ca potrivit art. 70 din legea nr. 360/2002 "olițistul p. care a absolvit o instituție de învățământ a Ministerului Administrației și Internelor și căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporțional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens".
Asadar obligatia de a-si desfasura activitatea 10 ani in utitatile MAI este o obligatie prevazuta in chiar Statutul politistului, iar nerespectarea ei atrage raspunderea patrimoniala.
A mai invocat reclamantul ca trebuia sa fie efectuata o cercetare administrativa si ca trebuia sa fie chemat si ascultat in privinta imprejurarilor in care s-a produs paguba si ca nerespectarea acestei proceduri i-a prejudiciat dreptul de a lua la cunostinta de acte si a propune probe.
Instanta apreciaza ca dispozitiile art. 23 al. 3 din OG nr. 121/1998 sunt aplicabile numai in ipoteza in care era vorba de fapte care sa impuna cercetarea imprejurarilor in care au avut loc, insa incetarea raporturilor de serviciu din initiativa reclamantului nu este insotita de imprejurari a caror lamurire este necesara si care sa faca necesara audirea, consemnarea de declaratii ori prezentarea de probe.
Articolul sus invocat se refera la stabilirea imprejurarilor unor fapte si nu la evaluarea prejudiciului, care este o alta etapa in stabilirea raspunderii, astfel ca sub acest aspect OG nr. 121/1998 nu prevede obligativitatea pentru IGPR sau MAI de a aduce la cunostinta continutul actelor pe care se intemeiaza pretentiile.
Luarea la cunostinta de acte, precum si propunerea de probe este asigurata in faza de contestare a deciziei de imputare, inclusiv in instantei.
Din actele dosarului reiese ca reclamantul a urmat cursurile Academiei de Politie " " in perioada septembrie 1998-iulie 2002 si a fost trecut in rezerva la 1.08.2006.
Cu privire la cuantumul sumei imputate, a cheltuielilor de scolarizare se retin urmatoarele.
Instanta nu considera intemeiata sustinerea reclamantului in sensul ca au fost incluse in mod abuziv si nejustificat cheltuielile de intretinere aferente anului
Faptul ca potrivit art. 9 al. 1 din HG nr. 137/1991, candidatii declarati admisi la Academia de Politie sunt considerati incorporati, sau ca perioada de studii a anului I ar fi echivalata serviciului militar obligatoriu, nu justifica in nici un fel scaderea cheltuielilor de intretinere pentru perioada de studii a anului
Pe de o parte echivalarea anului I cu serviciul militar obligatoriu este o facilitate, practic o scutire de efectuarea respectivului serviciu militar avandu-se in vedere ca in perioada respectiva studentul pe langa pregatirea de specialitate beneficia si de pregatire militara, care insa era proprie pregatirii in vederea ocuparii dupa absolvire a unei functii militare.
Pe de alta parte in mod corect MAI a invocat ca perioada anului I de studii este doar "asimilata" stagiului militar si nu este stagiu militar, in aceasta perioada reclamantul avand calitatea de student, si prin urmare, trebuie sa restituie cheltuielile de scolarizare si intretinere ca student.
Nu are relevanta nici faptul ca pe parcursul anilor III si IV a fost decazarmat, sau in timpul vacantelor din anii I si II de studii si in timpul sesiunilor de examene, deoarece pe intreaga perioada a efectuarii studiilor fiecare student are rezervata cazarea, acesta putandu-se oricand intoarce in cazarma, iar decazarmarea este o facilitate acordata la solicitarea studentului si nu regula.
Prin rezervarea cazarii, paratul suporta in continuare cheltuieli de intretinere a spatiului rezervat.
Este practic o asemanare cu suportarea cheltuielilor de intretinere si in cazul imobilelor civile, unde scoaterea de la intretinere presupune anumite conditii si poate fi facuta cel mult numai pentru o parte din cheltuieli.
Nu se poate retine nici sustinerea reclamantului ca trebuia sa restituie doar cheltuielile cu uzura echipamentelor primite deoarece echipamentele primite si restituite de reclamant la absolvirea academiei sunt casate conform ordinului MAI nr. S/359/2002 (a se vedea si adresa de la fila 111).
Cu privire la sustinerea reclamantului ca trebuia sa i se impute o suma echivalenta cu cheltuielile efecutate in concret pentru scolarizarea si intretinerea sa ajustata cu indicele de inflatie, precum si cu retinerile expertului din raportul de expertiza cu privire la cuantumul cheltuielilor considerate de acesta ca datorate de reclamant se retine ca aceste sustineri, ale reclamantului si expertului sunt eronate de dispozitiile art. 50 din OG nr. 121/1998 care prevad expres ca evaluarea pagubelor se face, potrivit dispozitiilor legale, la data constatarii acestora.
Cum data constatarii pagubelor este august-septembrie 2006, toate cheltuielile de intretinere, hranire, echipare, scolarizare se raporteaza la aceasta data si nu la data la care reclamantul a beneficiat de ele.
De altfel prejudiciul suferit de parat este acela ca trebuie ca in locul reclamantului sa scolarizeze si sa pregateasca in prezent o alta persoana care sa ocupe functia pe care nu a mai indeplinit-o reclamantul potrivit angajamentului nerespectat de acesta.
Astfel paguba cuprinde tocmai cheltuielile la nivelul prevazut de ordinul MAI nr. 1122/2006 (art. 5, 6 si 7; 8).
Expertul nu a motivat in nici un fel de ce nu a tinut cont de prevederile ordinului MAI nr. 1122/5.01.2006, ordin in vigoare la data emiterii deciziei de imputare si nici de dispozitiile art. 50 din OG nr. 121/1998.
De asemenea interpretarea art. 9 din HG nr. 137/1991 trebuia facuta in concordanta cu legea, adica cu dispozitiile OG nr. 121/1998.
Cu privire la caracterul naturii raspunderii reclamantului pentru neindeplinirea serviciului in subordinea MAI timp de 10 ani nu se pot retine sustinerile reclamantului ca este vorba in cauza de un raport de drept civil.
Pe de o parte se retine ca reclamantul a invocat decizii ale Tribunalului Suprem (1978-1979) anterioare actelor normative in baza carora este stabilita obligatia sa, iar pe de alta parte angajamentul nu schimba natura raspunderii, care este o raspundere legala, iar angajamentul este semnat tocmai pentru a atrage atentia persoanei care doreste sa urmeze cursurile Academiei de Politie asupra consecintelor nerespectarii obligatiei legale de a desfasura activitatea in subordinea MAI o perioada de 10 ani.
de cele retinute mai sus se constata neintemeiata actiunea reclamantului si legale si temeinice actele contesate decizia de imputare nr. -/19.09.2006, hotararea nr. -/6.11.2006 a IGPR - Comisia de Solutionare a Contestatiilor, hotararea nr. 64/8.02.2007 a MAI - Comisia de Jurisdictie a Imputatiilor si in baza textelor legale mai sus invocate, a art. 1 si 10 din legea nr. 554/2004, o va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge actiunea formulata de reclamantul - cu domiciliul ales in B,--141, -. 33, sector 6 in contradictoriu cu paratii MINISTERUL ADMINSTRATIEI SI INTERNELOR (fost MIRA) cu sediul in B, Piata nr. 1A, sector 1 si INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE cu sediul in B,--6, sector 5, ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28.10.2009.
PRESEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red. CP (5 ex.)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina
