Anulare act administrativ fiscal. Decizia 368/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 368/CA
Ședința publică de la 04 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
Judecător: I - -
Grefier:
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul în contradictoriu cu intimatul Primarul Municipiului I, având ca obiect anulare act administrativ - recurs împotriva sentinței civile nr.106/ca din 06.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din 25 mai 2009, susținerile părților fiind cuprinse în încheierea de ședință din acea zi, parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea de a se depune note de concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea pentru data de 01 iunie 2009 și apoi pentru astăzi, 04 iunie 2009.
După deliberare;
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 106/CA/6 februarie 2009 Tribunalul Iașia respins excepția tardivității formulării plângerii prealabile invocată de către pârât prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
A admis excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârât prin întâmpinare.
A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul, domiciliat în mun. I,- în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. I, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
A fost obligat reclamantul la plata către pârât a sumei de 5950 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
A reținut tribunalul în motivarea acestei sentințe că nu este întemeiată excepția tardivității plângerii prealabile, întrucât în cauză sunt incidente prevederile art. 7 alin. 3 și 7 din Legea nr. 554/2004, termenul de 6 luni aferent depunerii plângerii prealabile fiind respectat de reclamant în raport de data emiterii actelor administrative contestate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reținut tribunalul că potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se poate adresa instanței de contencios administrativ persoana vătămată într-un drept sau interes legitim prin emiterea de către o autoritatea administrativă a unui act administrativ.
În cazul în care pe cale acțiunii în contencios administrativ se invocă apărarea unui interes legitim public, legiuitorul, prin art. 8 alin.11din Legea nr.554/2004, a condiționat introducerea acțiunii de existența la baza apărării interesului de ordine publică a unei vătămări produse unui drept sau interes legitim privat.
În cauză reclamantul nu a invocat și nici nu a dovedit că a fost vătămat în drepturile și interesele sale legitime prin emiterea de către pârât a autorizațiilor de construcție contestate.
De asemenea, reclamantul nu a invocat și nu a dovedit necesitatea apărării unui interes de ordine publică ca o consecință a încălcării de către pârât a unui drept sau interes legitim privat prin emiterea autorizațiilor de construcție contestate.
În consecință, atâta timp cât autorizațiile de construcție contestate nu au produs reclamantului nici o vătămare în drepturile și interesele sale legitime, iar acesta nu justifică nici apărarea unui interes legitim de ordine publică, cu respectarea cerinței impuse de art.8 alin.11din Legea nr. 554/2004, excepția lipsei calității procesuale active ridicată de pârât este întemeiată, calitatea de ales local a reclamantului nefiind de natură a justifica calitatea procesuală activă în materia contenciosului administrativ, calitate care este privită de legiuitor în strânsă legătură cu existența unei vătămări produse prin emiterea nelegală a unui act administrativ, condiția vătămării directe nefiind îndeplinită în cauză.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul.
Arată reclamantul, în primul rând, că instanța a soluționat cauza fără a da cuvântul părților cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție în interesul reclamantului, formulată de către Alimentara" A la termenul de judecată din 6.02.2009.
Procedând în acest mod, instanța a încălcat principiul contradictorialității întrucât intervenientul exprimându-și intenția de a fi parte în dosar, nu a avut posibilitatea de a-și exprima poziția față de excepțiile invocate.
În al doilea rând se arată că autoritatea publică locală care administrează patrimoniul public și privat al unității administrative trebuie, în spiritul Constituției României, să dea socoteală în fața oricărui cetățean al comunității cu privire la actele administrative prin care dispune efectuarea anumitor operațiuni asupra patrimoniului.
Ilegalitatea actului atacat poate fi subiectivă sau obiectivă iar cea din urmă derivă din nerespectarea cadrului legal existent în materia în care a fost emis actul contestat în care orice persoană are facultatea de ataca un act public la instanța de contencios administrativ competentă.
În sensul celor invocate, recurentul invocă decizia 256/14.03.2008, a Curții Constituționale publicată în Monitorul Oficial 341/17.04.2006.
Acțiunea se întemeiază pe încălcarea interesului legitim public, care în mod firesc decurge din încălcarea interesului legitim privat, noțiune ce trebuie analizată strict la speța dedusă judecății.
Administrarea necorespunzătoare a patrimoniului Municipiului I prin emiterea ilegală a autorizațiilor de construcție este o vătămare a intereselor legitime ale recurentului - reclamant care, în calitatea de cetățean al, are interes ca actele și faptele administrației publice locale privind patrimoniul orașului să fie emise în condițiile de legalitate.
Cu privire la cheltuielile de judecată la plata cărora a fost obligat arată recurentul că factura avută în vedere de către instanță, act cu care se justifică onorariul de avocat, este emisă de apărător către Consiliul Local I, iar nu către Primar, deși din delegația de reprezentare rezultă că avocatul îl reprezintă pe Primar, în baza contractului de asistență juridică nr. 12/02.01.2009. Ori, potrivit dispozițiilor Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, Primarul este o autoritate publică distinctă de Consiliul Local și este nelegal ca o reprezentare Consiliului Local să-și producă efectele și față de o altă autoritate a administrației publice locale.
Mai mult, acordarea cheltuielilor de judecată doar în baza unei facturi fiscale este un abuz, cheltuielile trebuind dovedite printr-un ordin de plată sau chitanță.
Prin întâmpinare, intimatul Primarul municipiului I arată că în mod corect a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, atât timp cât în cauză este vorba de un act administrativ unilateral emis în favoarea altei persoane decât cea care invocă vătămarea (art. 1 alin. 6 din Legea 554/2004).
Autorizațiile de construire, obiect al prezentei acțiuni nu au legătură cu reclamantul, nu-i provoacă nici o vătămare, nu-i încalcă vreun drept sau interes legitim. Faptul că reclamantul are funcția de consilier local nu-i conferă legitimare procesuală activă.
Mai susține intimatul că instanța procedat corect analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active, judecarea fondului și a cererii de intervenție fiind de prisos a mai fi analizate.
Cât privește cheltuielile de judecată se arată că acestea au fost corect acordate, contractul de asistență juridică fiind încheiat cu Primarul Municipiului I, iar actele depuse justifică plata acestora și cuantumul negociat.
Analizând actele și lucrările cauzei prin prisma criticilor formulate și în lumina dispozițiilor legale aplicabile, Curtea apreciază că recursul este fondat.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul, în calitate de consilier local al municipiului I, a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. 2 din Legea 554/2004, anularea autorizațiilor de construire nr. 571/27.05.2008, 572/27.05.2008, 575/28.05.2008, 576/28.05.2008, 577/28.05.2008, 633/29.05.2008, 640/29.05.2009, 641/29.05.2008, 642/29.05.2008 și 658/30.05.2008 aferente proiectului Palas.
S-a susținut în motivarea cererii că Primarul Municipiului Iae mis aceste acte cu încălcarea dispozițiilor art. 487 lit. din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, dispoziții ce prevăd că autorizațiile de construire sau de desființare pentru monumente istorice și pentru imobile aflate în zona de protecție a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate, se eliberează de cătreConsiliile județene(sau Consiliul General al Municipiului B) numai pe baza și în condițiile avizului Ministrului Culturii și cultelor sau de serviciile publice desconcentrate de Ministerul Culturii și Cultelor, după caz.
De asemenea, se arată că dispozițiile art. 10 din Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național -Secțiunea a III a - zone protejate și ale art. 59 din Legea nr. 422/2001 prevăd că zona de protecție monumentelor istorice se stabilește a fi la distanță de 100, în municipiu și orașe această limită de 100 măsurându-se de la limita terenului aferent monumentului istoric.
Raportat la faptul că în petitul acțiunii se arată că aceasta este formulată de reclamantul "în calitate de consilier local",se impunea ca instanța să determine cu exactitate, prin aducere în discuția părților dacă reclamantul a introdus cererea ca persoană fizică,cetățean al municipiului I ori în calitatea sa oficială de ales local.
Aceasta întrucât însăși instanța, în considerentele hotărârii, se referă fără echivoc la "reclamantul " și examinează excepția lipsei calității procesuale active a acestuia, ca simplă persoană fizică reclamantă, limitându-se a face o singură apreciere, în finalul sentinței, în sensul că funcția de ales local al reclamantului nu este de naturtă a-i justifica calitatea procesuală activă.
Întreaga argumentare a instanței se referă la lipsa calității procesuale active a reclamantului, prin prisma nejustificării de către acesta vătămării produse unui drept sau interes legitim privat.
Dacă instanța ar fi analizat excepția în condițiile formulării acțiunii de către în calitate de consilier local, se impunea a determina dacă această funcție îi conferă legitimare procesuală activă în cauză, dacă un consilier local are atribuții speciale rezultate din calitatea sa, ori atribuțiile revin doar Consiliului Local, ca organ colectiv deliberativ și legislativ, conform art.36 și următoarele din Legea 215/2001, republicată.
Cu privire la motivele de recurs invocate, Curtea reține următoarele:
În cauză a fost formulată cerere de intervenție în interesul reclamantului de către Alimentara Această cerere a fost primită la dosar, moment după care se impunea punerea în discuția părților și pronunțarea instanței asupra admisibilității în principiu. Aceasta întrucât, prioritar față de alte discuții, se impunea stabilirea cu exactitate a cadrului procesual complet după care admiterea sau respingerea excepției lipsei calității procesuale active urma să aibă înrâurire directă cu privire la cererea de intervenție.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, Curtea apreciază că, impunând condiția existenței unei vătămări produsă unui drept sau interes legitim al reclamantului, în cazul în care pe calea acțiunii în contencios administrativ se invocă apărarea unui interes public, legiuitorul nu a avut intenția de a ocroti acte emise cu încălcarea flagrantă legii, cu nesocotirea unor dispoziții imperative.
În cauza dedusă judecății reclamantul pretinde că autorizațiile de construcție în discuție au fost emise de o autoritate (Primarul) care nu avea competența legală, aceasta revenind cu caracter excepțional Consiliului Județean. Se invocă astfel încălcarea unor dispoziții legale imperative, a căror nesocotire atrage nulitatea absolută a actelor administrative în discuție. Interesul privat în această situație, determinată de o încălcare flagrantă a legii (după cum se pretinde prin acțiune și se impune a fi examinat ) este unul care se prezumă, iar această prezumție derivă din însuși conținutul absolut al normei de lege ocrotite prin stabilirea regulilor de competență.
În condițiile în care se invocă o nelegalitate a actului administrativ, izvorâtă din nerespectarea unor dispoziții legale referitoare la autoritatea care are sau nu în atribuție emiterea actului, atât interesul public, cât și vătămarea produsă unui drept sau interes privat trebuie raportate la natura dispozițiilor legale a căror încălcare s-a pretins. Ori, aceste dispoziții se referă la necompetența organului emitent al actului, pe de o parte, iar pe de altă parte la norme imperative care au ca scop ocrotirea monumentelor istorice, bunuri ale întregii comunități și în raport cu care orice persoane justifică un interes propriu în ceea ce privește conservarea și apărarea acestora.
În consecință, Curtea apreciază că în acțiunea formulată reclamant, ca persoană fizică, avea calitate procesuală activă, condiții în care conform art. 312 Cod procedură civilă se va admite recursul, se va casa sentința și se va trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 106/ca din 06.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o casează.
Trimite cauza pentru rejudecare aceleiași instanțe - Tribunalul Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red. - 06.06.2009
Tehnored.
02 ex.
08.07.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Violeta Elena PinteJudecători:Violeta Elena Pinte, Leocadia Roșculeț, Iulia
