Anulare act administrativ fiscal. Sentința 3688/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Bulancea Diana Magdalena
GREFIER: - -
Ședința publică din data de 04 noiembrie 2009
Sentința civilă nr. 3688
Pe rol se află spre soluționarecererea formulată de reclamantul,aflat în stare de arest la Penitenciarul Jilava, în contradictoriu cu pârâții DIRECTORUL GENERAL AL AGENȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR DIN ROMÂNIA, și DIRECTORUL GENERAL AL PENITENCIARULUI RAHOVAB, având ca obiect"pretenții".
La apelul nominal făcut în ședință publicăa răspuns reclamantul, personal, în stare de arest, însoțit de lucrători din cadrul Penitenciarului Jilava, lipsind pârâții.
Proceduraeste legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzeide către grefierul de ședință care învederează instanței că Administrația Națională a Penitenciarelor a depus în data de 21.10.2009 o cerere prin care solicită ca instanța să pună în vedere reclamantului să-i comunice copia acțiunii, sub sancțiunea suspendării cauzei pentru neîndeplinirea obligațiilor procesuale, prin serviciul registratură.
Se legitimează reclamantul, fiul lui și, CNP -.
La interpelarea Curții, reclamantul precizează că dorește să intre în posesia televizorului său care este proprietate privată și se află la Penitenciarul Rahova.
Curtea invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, față de obiectul cererii și precizările orale ale reclamantului.
Reclamantul, personal, arată că este de acord cu decizia pe care Curtea o va lua.
Curtea declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2009, sub nr-, reclamantul,aflat în stare de arest la Penitenciarul Jilava, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții DIRECTORUL GENERAL AL AGENȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR DIN ROMÂNIA, și DIRECTORUL GENERAL AL PENITENCIARULUI RAHOVAB, obligarea acestora la restituirea televizorului proprietatea sa personală și la plata a câte 25.000 de euro cu titlu de daune morale.
În ședința publică din 04.11.2009 Curtea a pus în discuție din oficiu excepția de necompetență materială a Curții de APEL BUCUREȘTI, Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal, față de natura litigiului dedus judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale a Curții de APEL BUCUREȘTI, potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă raportat la art. 158 Cod procedură civilă,instanța apreciază excepția ca fiind întemeiată, pentru următoarele motive:
Pentru determinarea instanței competente din punct de vedere material să soluționeze acțiunea reclamantei, trebuie determinată în prealabil natura juridică a litigiului, pornind de la faptul juridic determinant.
Or, în cauză reclamantul reclamă lipsa atributelor posesiei și folosinței asupra unui bun ce pretinde că este proprietatea sa, un televizor marca, și pretinde obligarea pârâților la facilitarea reintrării sale în posesia acestui bun, deținut anterior în cadrul PENITENCIARULUI RAHOVA, litigiu ce intră în competența materială a judecătoriilor, în virtutea plenitudinii de jurisdicție, iar din punct de vedere teritorial revine judecătoriei în raza căreia se află încarcerat reclamantul, cererea reclamantului neimplicând în nici un mod cenzura instanței de contencios administrativ.
Constituția României prevede că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei.(Constituția României, art.52 alin.1). Toate acestea se pot obține pe calea contenciosului administrativ, care constituie un mijloc important de garantare a respectării drepturilor omului, alături de controlul constituționalității legilor, justiției, Avocatul Poporului, acțiunea politică și recursul la organismele internaționale.
Instituția contenciosului administrativ cuprinde ansamblul normelor juridice care reglementează soluționarea litigiilor dintre particulari, pe de o parte, și autoritățile publice, pe de altă parte, când drepturile și interesele legitime ale particularilor sunt încălcate prin acte administrative ilegale sau după caz, prin refuzul autorităților publice de a răspunde particularului în termenul prevăzut de lege. Astfel înțeleasă, instituția contenciosului administrativ a reprezentat și reprezintă o garanție juridică a cetățeanului în fața abuzurilor autorităților publice, un senzor foarte important al democrației.
Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, în art.2, alin.1, lit.e definește contenciosul administrativ ca fiind activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente conform legii, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din admiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ în sensul legii, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Se deosebesc două categorii de contencios administrativ: de anulare și de jurisdicție. C deanulareeste acela în care instanța de contencios administrativ este competentă să anuleze sau să modifice un act administrativ de autoritate adoptat și emis cu nerespectarea legii, sau să oblige serviciul public administrativ să rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. În cadrul acestui tip de contencios administrativ, instanța nu este competentă să rezolve și problema reparării daunelor, acestea rezolvându-se în cadrul unui litigiu separat de către instanțele de drept comun.
Contenciosul administrativde plină jurisdicțieeste acela în care instanța de contencios este competentă, potrivit legii, să anuleze ori să modifice actul administrativ de autoritate atacat, să oblige serviciul public administrativ să rezolve o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege și să acorde daunele cauzate de serviciul public administrativ (persoană fizică ori juridică) prin actul administrativ de autoritate adoptat (emis) ori prin refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege. Cererea pentru despăgubiri se poate formula, fie în cadrul acțiunii inițiate, fie separat, după cum la data introducerii acțiunii îi era sau nu cunoscută paguba sau întinderea ei.
Legea nr. 554/2004 prevede în art. 18 că instanța, soluționând cererea, poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverință, sau orice alt act înscris și să se pronunțe asupra despăgubirilor.
Rațiunea contenciosului administrativ este de a cenzura acțiunea autorității, însă numai în situațiile în care aceasta acționează în regim de putere publică, nu și în cadrul altor activități pe care le desfășoară, în cadrul cărora nu-și exercită puterea de apreciere ori de decizie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de APEL BUCUREȘTI, Secția a VIII-a de Contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu.
Declină competența materială de soluționare a cererii formulate de către reclamantul,aflat în stare de arest la Penitenciarul Jilava, în contradictoriu cu pârâții DIRECTORUL GENERAL AL AGENȚIEI NAȚIONALE A PENITENCIARELOR DIN ROMÂNIA, și DIRECTORUL GENERAL AL PENITENCIARULUI RAHOVAB, în favoareaJudecătoriei.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică azi, 04 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
-
Președinte:Bulancea Diana MagdalenaJudecători:Bulancea Diana Magdalena
