Anulare act administrativ fiscal. Decizia 4214/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 4214
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Carmina Mitru
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul PENITENCIARUL DROBETA TURNUS împotriva sentinței numărul 1200 din data de 16 martie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic, pentru recurentul pârât PENITENCIARUL DROBETA TURNUS și avocat, pentru intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier după care, Curtea a constatat cauza în stare de judecată și a acordat cuvântul părților.
Consilier juridic, pentru recurentul pârât PENITENCIARUL DROBETA TURNUS solicită admiterea recursului conform motivelor expuse în scris.
Avocat, pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței ca temeinică și legală. Precizează că au fost încălcate dispozițiile art.24 alin.2 din nr.2856/C/2004 și cele ale art.33 alin.2 din același ordin. Arată că în speță nu este vorba de o cercetare a fondului și că actele depuse la dosar privesc doar citarea pentru prima cercetare. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința numărul 1200 din data de 16 martie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Mehedinția admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul PENITENCIARUL DROBETA TURNUS reprezentat prin director. A anulat decizia nr. S/58 din 05.09.2008 emisă de Directorul Penitenciarului Drobeta Turnu S. A fost obligat pârâtul la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această soluție a reținut că potrivit 34 alin.1 din Ordinul nr. 2856/C din 29 octombrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de constituire, organizare și desfășurare a activității comisiilor de disciplină din Administrația Națională a Penitenciarelor și din unitățile subordonate, în cazul în care sancțiunea disciplinară a fost aplicată, potrivit prevederilorart. 64alin. (1) din Legea nr. 293/2004, funcționarul public poate formula contestație la conducătorul unității, în termen de 15 zile de la comunicarea sancțiunii disciplinare aplicate.
S-a constatat însă că aceste dispozițiile legale vizau situația reglementată de art.64, în varianta inițială, înainte de modificare( articolul fiind în prezent abrogat), respectiv aceea în care sancțiunea se aplica de conducătorul compartimentul în care își desfășura activitatea funcționarului public. Ori în cauză sancțiunea a fost aplicată de directorul penitenciarului și prin urmare nu este posibilă contestarea acesteia la aceeași persoană care a dispus-
Mai mult, instanța a apreciat că nu era necesară îndeplinirea procedurii prealabile întrucât conform dispozițiilor art.2 lit.j din legea nr.554/2004 aceasta are ca scop acordarea posibilității emitentului actului administrativ de a-și revoca actul sau de a-l modifica, ori în cauză directorul penitenciarului nu avea competența de a lua o asemenea decizia.
Analizând sesizarea formulată de numita, instanța a reținut că aceasta nu cuprinde domiciliul complet al persoanei care a făcut sesizarea și nici data formulării însă aceste lipsuri nu sunt de natură să ducă la clasarea sesizării întrucât persoana care a formulat-o poate fi identificată pe baza celorlalte mențiuni din sesizare, iar data este cea a înregistrării având în vedere că nu s-a invocat formularea sesizării la o dată anterioară acesteia.
În ceea ce privește procedura de lucru a comisiei de disciplină, instanța a reținut că potrivit art. 24 din Ordin președintele comisiei de disciplină stabilește de îndată termenul de prezentare și dispune citarea funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată și a persoanelor indicate în sesizare. Citarea se face cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de termenul de prezentare. Procedura de citare în fața comisiei de disciplină se face prin scrisoare recomandată sau prin înștiințare scrisă de luare la cunoștință prin semnătură. Procedura de citare este obligatorie pentru fiecare termen stabilit de președintele comisiei de disciplină.
În cauză s-a constatat că reclamantul a fost înștiințat să se prezinte în fața comisiei de disciplină pentru termenul din data de 21.07.2008, termen la care a fost și audiat așa cum rezultă din procesul-verbal al ședinței(filele 73-75). Deși pentru derularea procedurii s-au acordat mai multe termene, din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă că reclamantul a fost citat pentru acestea conform dispozițiilor procedurale, respectiv prin scrisoare recomandat sau prin înștiințare scrisă.
Reclamantul a invocat în acțiune faptul că nu i s-a răspuns la obiecțiunile formulate în termen de 5 zile de la înregistrarea acestora. Cu privire la acest aspect, instanța a reținut că la data de 01.09.2008 președintele comisiei de disciplină a comunicat reclamantului un răspuns ca urmare a obiecțiunilor formulate de acesta în care a analizat, pe scurt, apărările formulate.
Pe de altă parte, conform dispozițiilor art.26 din Ordinul nr.2856/2004, activitatea de cercetare a abaterii disciplinare impune: audierea persoanei care a formulat sesizarea; audierea funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării și audierea altor persoane ale căror declarații pot conduce la soluționarea cazului.
Potrivit art. 27 din același Ordin audierea persoanelor prevăzute laart. 26alin. (2) lit. a) - c) trebuie consemnată în scris, într-un proces-verbal, sub sancțiunea nulității. Procesul-verbal se semnează de președinte, de membrii comisiei de disciplină, de secretarul acesteia, precum și de persoana audiată.
În cauză, s-a procedat la audierea funcționarului public la data de 21.07.2008 (filele 66-68) însă nu s-a întocmit un proces-verbal separat cu privire la audierea acestuia, astfel încât se apreciază că nu au fost respectate dispozițiile legale invocate anterior.
În urma propunerii formulate de comisia de disciplină de sancționare a funcționarului public, directorul Penitenciarului Drobeta Turnu Sa emis decizia nr.S/58 din 05.09.2008 prin care a dispus sancționarea agentului șef de penitenciare cu "mustrare scrisă", pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art.61 lit.b din Legea nr.293/2004.
Conform art.33 din Ordinul nr.2856/2004, sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ de sancționare se cuprind în mod obligatoriu: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară; precizarea prevederilor din procesul-verbal al comisiei de disciplină; motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile; în temeiul legal în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată; instanța competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară poate fi contestat.
Analizând decizia contestată s-a observat că aceasta nu cuprinde toate mențiunile indicate anterior. Astfel, din cuprinsul dispoziției lipsesc mențiunile privind motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare prealabile, respectiv prin întâmpinarea depusă ca urmare a sesizării formulate și prin obiecțiunile la referatul cuprinzând rezultatele activității de cercetare.
Instanța a apreciat că procedura de cercetare disciplinară prealabilă s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.24 și 27 din Ordinul nr.2856/2004, iar dispoziția de sancționare nu cuprinde mențiunile prevăzute de art.33 din același ordin, fiind astfel lovită de nulitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurentul pârât PENITENCIARUL DROBETA TURNUS, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs s-a susținut că prima instanță a apreciat greșit probatoriul administrat în cauză.
S- mai arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii și a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art.27 și 33 din nr.2856/2004.
Recurentul pârât a depus la dosar în dovedirea cererii de recurs, următoarele înscrisuri: înștiințările nr.34/12.05.2008, nr.30/06.05.2008, nr.22/04.04.2008, nr.23/11.04.2008, nr.24/16.04.2008, nr.25/29.04.2008, nr.39/15.05.2008 emise de Penitenciarul Dr.Tr.S și procesul verbal din data de 21.07.2008.
La data de 10.09.2009, intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare în cuprinsul cărora a susținut că recursul este nefondat și a solicitat respingerea acestuia și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în raport de prevederile ar.3041Cod Procedură Civilă, Curtea apreciază prezentul recurs ca fiind neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Acțiunea introductivă vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei nr.S/58 din 05.09.2008 emisă de directorul Penitenciarului Dr.Tr.S, prin care reclamantul, agent șef de penitenciar a fost sancționat cu "mustrare scrisă", în temeiul dispozițiilor art.61 lit.b, art.62 lit.a și art.63 alin.2 din Lg. nr.293/2004, privind Statutul funcționarilor publici din
Prin decizia de sancționare s-a reținut că reclamantul a fost descoperit, la un control efectuat de ofițeri și agenți din cadrul Sectorului operativ, având asupra sa un telefon mobil marca Motorola, în timp ce executa serviciului la centrala termică aparținând Penitenciarului Dr.Tr.
Potrivit dispozițiilor art.27 din Ordinul nr.2856/2004 audierea persoanelor prevăzute la art.26 slin.2 lit. a)-c), respectiv a persoanei care a formulat sesizarea, a funcționarului public a cărui faptă constituie obiectul sesizării precum și a altor persoane ale căror declarații pot conduce la soluționarea cazului, trebuie consemnată în scris, într-un proces verbal, sub sancțiunea nulității.
În speță, se constată că audierea funcționarului public cercetat disciplinar s-a făcut în mod legal, cu respectarea dispozițiilor mai sus arătate, fiind greșită reținerea instanței de fond că procesul verbal încheiat la data de 21.07.2008 nu ar îndeplini cerințele prevăzute de prevederile art.27 din Ordin.
În conformitate cu dispozițiilor art.33 alin.2 din Ordinul nr.2856/2004 sub sancțiunea nulități absolute, actul administrativ de sancționare trebuie să cuprindă în mod obligatoriu următoarele mențiuni: descrierea faptei care constituie abatere disciplinară, precizarea prevederilor din procesul verbal al comisiei de disciplină; motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de funcționarul public în timpul cercetării disciplinare; temeiul legal în baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică; termenul în care sancțiunea disciplinară poate fi contestată și instanța competentă la care actul administrativ prin care s-a dispus sancțiunea disciplinară poate fi contestat.
Verificând decizia de sancționare, în raport de dispozițiile legale mai sus enunțate se constată că aceasta nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de reclamant în timpul cercetării disciplinare prealabile, omisiune ce atrage nulitatea acesteia.
Referitor la celelalte motive de recurs, se constată că nu se mai impune analizarea lor, întrucât se referă la fondul cauzei, ori nulitatea deciziei este atrasă de nerespectarea condițiilor de formă prevăzute de art.33 alin.2 din Ordinul nr.2856/2004 emis de Ministerul Justiției.
Instanța de fond a analizat corect situația de fapt expusă anterior, în raport de materialul probator administrat în cauză și a făcut o interpretare juridică adecvată a dispozițiilor legale incidente în cauză.
Nici critica privitoare la motivarea contradictorie a sentinței de către prima instanță nu este întemeiată, întrucât hotărârea atacată cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, conform art.261 pct.5
În raport de aceste considerente, constatând că nu există motive legale de casare, ori de modificare a hotărârii instanței de fond, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod Procedură Civilă, va fi obligat recurentul pârât la plata către intimatul reclamant a sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariu apărător, conform chitanței atașate la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
Respinge recursul formulat de pârâtul PENITENCIARUL DROBETA TURNUS împotriva sentinței numărul 1200 din data de 16 martie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
Obligă recurentul la plata către intimatul reclamant a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
/2ex/ 27 Octombrie 2009
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Carmina Mitru, Magdalena Fănuță
