Anulare act administrativ fiscal. Decizia 426/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.426/
Ședința publică de la 16 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursurilor declarate de pârâții, domiciliată în G, str.- 11, -.102, jud.G și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în G,-, jud.G, împotriva sentinței nr.2662 din 01.10.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 2 aprilie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi de către grefierul de ședință, când Curtea având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la data de 9 aprilie și respectiv 16 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, concluziile orale ale părților, constată;
Prin cererea înregistrată sub nr. 320/121/2+008 la Tribunalul Galați, reclamantul, a solicitat anularea actului de concesiune nr. 1733/22.01.1991 emis pe numele pârâtei asupra locului de veci situat în, R2, L3( fost, R3, L1) din Cimitirul Eternitatea
Tribunalul Galați, prin sentința civilă nr.2662 din 1 octombrie 2008 respins ca nefondate excepțiile de procedură privitoare la prescrierea dreptului la acțiune, a lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului.
A fost admisă acțiunea, constatându-se nulitatea absolută a contractului de concesiune nr.1733/22.01.1991 al pârâtei asupra locului de veci situat în, R2, L3 (fost, R3, L1) din Cimitirul Eternitatea
In motivarea sentinței, prima instanță a reținut că, excepția lipsei de interes și a lipsei calității procesuale active a reclamantului urmează a fi respinse pentru că, acesta justifică interesul prin aceea că parte din locul de veci îi aparține, dar a fost inclus în actul de concesiune al altei persoane, pârâta, iar calitatea sa procesuală activă este dată, tocmai pentru faptul că este titularul dreptului dedus judecății.
În ce privește prescrierea dreptului la acțiune, excepția invocată a fost respinsă, apreciindu-se în raport de obiectul acțiunii prin care s-a invocat nulitate absolută a contractului de concesiune, nulitate care prin caracterul ei poate fi invocată de oricine și oricând.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că potrivit actului de donație nr.18972/14 septembrie 1995, reclamantul a obținut dreptul de concesiune asupra locurilor de înhumare situate în Cimitirul Eternitate, R2, L2 în suprafață de 17,82 mp.
Prin sentința civilă nr. 7330/21.12.2004 a Tribunalului Galați, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 926/R/05.12.2006 a Curții de APEL GALAȚI, s-a constatat nulitatea parțială absolută a contractului de donație sus-menționat în ceea ce privește dreptul de concesiune asupra locului de înhumare de 5,26 mp, din Cimitirul Eternitatea identificat în P 80, R 3, 1(după noua numerotare P 17, R 2, 2) și a lucrărilor funerare existente pe acesta.
Prin sentința civilă nr. 3461/17.01.2000 a Judecătoriei Galația fost admisă acțiunea, obligat Consiliul local G să o pună pe pârâta în posesie cu concesionarea pentru 9 mp, situată în Cimitirul Eternitatea P 80,R 3,L 1, conform contractului de concesiune nr. 1733/22.01.1991.
a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în sentința civilă nr. 3461/17.04.2000 a Judecătoriei Galați, aducând ca probă adeverința nr. 28694/6.11.1997, emisă de Primarul municipiului G, conform căreia s-a recartat Cimitirul Eternitatea, cavoul pârâtei, fiind identificat în prezent în P 71, R 2, 3. (fila 81).
Cererea de îndreptare eroare materială a fost admisă prin Încheierea din 20.05.2002.
A mai reținut instanța că potrivit adresei nr. 4120/14.04.2008 (fila 38) emisă de G - Serviciul administrare Cimitir Eternitatea, figurează în Registrul de concesiuni din anul 1991, la poziția 1793, cu loc de înhumare situat în P 71, R 2, 3, iar acest loc nu coincide cu cel situat în P 80, R 3, 1. În evidențele Cimitirului Eternitatea nu există un proces-verbal sau un act din care să rezulte când s-a făcut ultima recartare sau au fost stabilite noi loturi.
Din adresa nr. 10848/4.11.2001, emisă de ADS G, reiese că după anul 1989, în Cimitirul Eternitatea nu s-a efectuat nicio cartare, recartarea sau numerotare a locurilor de veci.
Prin sentința comercială nr. 1472/16.06.2006 a Tribunalului Galațis -a dispus anularea adeverinței nr. 28694/6.11.1997, adeverință ce a stat la baza îndreptării erorii materiale.
Instanța mai reține că pe verso actului de concesiune nr. 1733/22.01.1991, este trecut "în plus 5,26 mp". Această suprafață în plus este atribuită conform sentinței 7330/21.12.2004 a Judecătoriei Galați, însă identificarea parcelei este greșită, aceasta fiind P 80, R 3, 1 (fila 100).
Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recurs și Primarul Mun.G, formulând critici de nelegalitate prin greșita aplicare a legii.
În recursul declarat de se susține nelegalitatea sentinței, într-un prim rând, pentru modul cum instanța a rezolvat excepțiile invocate, prin respingerea lor.
În legătură cu lipsa de interes în promovarea acțiunii, instanța trebuia să observe că reclamantul nu justifică un interes legitim în cauză, întrucât s-a stabilit definitiv și irevocabil că deține patru paturi într-un cavou comun.
Pretenția sa de a se extinde și asupra celor trei paturi din cavou, ce au aparținut surorii sale este neavenită în raport de noua recartare și numerotare, prilej cu care au fost puși în posesie atât recurentul cât și reclamantul.
Față de obiectul acțiunii, instanța de fond trebuia să constate și să admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului.
Referitor la prescrierea dreptului la acțiune, urma a se vedea că reclamantul a solicitat anularea contractului de concesiune și nu constatarea nulității absolute a acestui act, cum greșit a reținut instanța de fond.
Se mai susține că prin sentința comercială nr.1472/16 iunie 2006 Tribunalului Galați, s-a anulat adeverința nr.28694/6 noiembrie 1997 unde parte în proces a fost Primarul mun.G, dar că această hotărâre nu-i este opozabilă câtă vreme, nu fost parte în proces, neputând invoca inadmisibilitatea acțiunii în contencios prin care se tinde la anularea unei adeverințe eliberate în 1997, abia în anul 2006.
În fine, instanța de fond se referă succint la o suprafață de teren de 5,26 mp. pentru care s-a stabilit definitiv și irevocabil că a fost achitată de, această suprafață fiind înscrisă și pe verso-ul actului donatorului.
În recursul declarat de Primarul Mun.G se susține că instanța de fond urma să aibă în vedere excepția tardivității formulării acțiunii, termenul imperativ de introducere a acțiunii fiind acela de cel mult un an de la data emiterii actului.
Or, actul de concesiune datează din 22 ianuarie 1991, astfel că termenul de un an prevăzut de Lg.554/2004 a fost împlinit deja, și drept consecință reclamantul trebuia decăzut din termenul de a mai formula acțiunea.
Actul în discuție a produs efecte, astfel că intrând în circuitul civil, anularea lui nu mai putea fi dispusă.
Ambele recursuri au fost declarate în termenul legal și legal timbrate.
Recursurile sunt nefondate.
În referire la recursul formulat de se fac următoarele precizări;
Reclamantul justifică interes în promovarea acțiunii, întrucât ca urmare a sentinței nr.3461/17.04.2001 a Judecătoriei Galați, intimata a fost pusă în posesie și în ce privește locul de veci situat în, R2, L3.
Ca urmare a încheierii de îndreptare a erorii materiale din sentința menționată, pe baza adeverinței nr.28694/6.11.1997, constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă ca fiind falsă (în anul 2006) a devenit titulara dreptului de concesiune și asupra, R2, L3 pe care reclamantul pretinde că se află cavoul construit de sora sa, ce i-a fost ulterior donat.
Or, suprafața de teren concesionată intimatei se referă doar la, R3, L1 și nicidecum la, R2, L3 despre care reclamantul afirmă că-i aparține.
În aceste condiții este limpede că reclamantul justifică un interes în sensul art.1 din Lg.554/2004, întrucât a fost lezat prin aceea că respectivul loc de veci este în posesia altei persoane.
un interes legitim, evident că recurenta nu poate pretinde că reclamantul nu are calitate procesuală de a sta în proces.
Referitor la prescripția acțiunii, în mod corect instanța de fond a respins excepția.
La fila 2 acțiunii de chemare în judecată, reclamantul precizează obiectul acesteia, solicitând să se constate nulitatea absolută a actului de concesiune al intimatei, fapt reluat și cu ocazia dezbaterilor în fond a cauzei și consemnate în încheierea de ședință din 22 septembrie 2008.
Față de invocarea nulității absolute a unui act care s-a întemeiat pe un act declarat fals ulterior, excepția nu putea fi decât respinsă.
Recurenta a mai susținut că sentința comercială nr.1472 din 16 iunie 2006 Tribunalului Galați prin care a fost anulată adeverința nr.28694/6.11.1997, nu poate avea înrâurire asupra prezentei cauze, întrucât nu a fost parte în litigiul ce s-a purtat, nefiindu-i opozabile actele de procedură întocmite în acel litigiu.
Este adevărat că în litigiul care s-a finalizat cu sentința nr.1472/2006, parte în proces a fost Primarul mun.G în calitatea sa de emitent al adeverinței nr. 28694/1997, dar beneficiara directă a celor cuprinse în acest act, a fost recurenta.
Așa fiind susținerea că cele dispuse prin sentința nr.1472/2006 nu-i sunt opozabile este neavenită, câtă vreme adresa nr. 28694/1997 și-a produs efecte numai față de acesta.
Pentru considerentele reținute, se va constata că recursul declarat de, este nefundat și va fi respins.
În ce privește recursul Primarului mun.G, Curtea observă că prin motivele de recurs este invocată doar excepția tardivității acțiunii, susținându-se că în raport de data actului de concesiune - 22 ianuarie 1991 - termenul de cel mult un an de la data emiterii a fost cu mult depășit.
Susținerea urmează a fi înlăturată pe de o parte pentru că, între părți s-au purta litigii începând cu anul 2000, care ar fi întrerupt cursul oricărei prescripții, iar pe de altă parte pentru că orice acțiune care tinde la desființarea unui act nul absolut este imprescriptibilă.
Și acest recurs se constată a fi nefondat, urmând a fi respins.
Față de cele expuse, văzând și art.312 pr. Civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții, domiciliată în G, str.- 11, -.102, jud.G și PRIMARUL MUNICIPIULUI G, cu sediul în G,-, jud.G, împotriva sentinței nr.2662 din 01.10.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./07.05.2009
Tehnored./10.05.2009
Fond -
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Trofimescu
