Anulare act administrativ fiscal. Decizia 431/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.431/CA
Ședința publică de la 13 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Violeta Elena Pinte
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe
recurentele:, - " ROMÂNO-" SRL S, ambele cu adresa de îndeplinire a procedurii de citare în S,-,.B,.5, județul S, în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL MUNICIPIULUI S, având ca obiect - anulare act administrativ, recurs împotriva sentinței nr.165/CA/06.02.2008 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier.
Instanța, constatând pricina în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat și judecata în lipsă, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursurilor de față;
Prin sentința civilă nr.165/CA din 6 februarie 2008, îndreptată prin încheierea din 12 mai 2008, Tribunalul Iașia respins acțiunea formulată de reclamantele - Româno - Germană SRL și în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantele au chemat în judecată pe pârât, în calitatea sa de emitent al actului administrativ contestat, pentru a se dispune anularea autorizației de construire nr.413 din 24 martie 2005, emisă în favoarea - SRL S, persoană care a formulat o cerere de intervenție în interes propriu la data de 18.11.2005, la a cărei judecată s-a renunțat la termenul din 26 martie 2006.
Prima instanță a mai reținut că - SRL S este proprietară a terenului în suprafață de 1.904 mp, că aceasta este identică cu parcela de clădire nr.4815 din Cartea Funciară nr.2244 a comunei cadastrale S și că autorizația de construire nr.413/2005 a fost eliberată la cererea acestei societăți, pe baza documentației ce a depus în conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.50/1991.
S-a reținut de asemenea că au fost îndeplinite toate condițiile legale, dreptul de proprietate asupra parcelei de 1904 mp( CF 2244, parcela cadastrală nr.4815) fiind dobândit în baza contractului de schimb, aflat în dosarul nr.1010/COM/2005 al Tribunalului Suceava și că prin decizia nr.175/CA/2007, a fost respinsă acțiunea promovată de reclamanții din prezenta cauză de anulare a LS nr.30/2005, prin care schimbul de terenuri a fost aprobat.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs - Româno - Germană SRL S și, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că în considerentele hotărârii nu au fost menționate articolele de lege pentru care nu au fost luate în considerare
-2-
probele administrate, acte ce relevă că a fost confiscată o construcție privată, că s-a înlăturat nemotivat contractul de asociere dintre proprietarii care se obligau față de - SRL, neluând în considerare ordinele de plată care dovedeau investiția făcută de - SRL, fără a se preocupa de regimul juridic al construcției, în condițiile în care - SRL deținea un certificat de urbanism eliberat de Consiliul Județean S, nici de motivele pentru care - SRL nu a preluat de la - SRL această construcție, la care se făcuseră investiții importante, care reprezentau un bun privat și fără a se clarifica problema despăgubirilor, fapt ce echivalează cu o confiscare a acestuia, contravenindu-se astfel dispozițiilor Constituției României.
Intimatul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursurilor, pe motiv că aspectele evocate de recurente nu țin de legalitatea autorizației de construire nr.413/2005.
Curtea, raportându-se la actele și lucrările dosarului, precum și la motivele de recurs și dispozițiile legale aplicabile, reține următoarele:
Este necontestat faptul că obiectul acțiunii reclamantelor-recurente l-a constituit cererea de anulare a actului administrativ emis în regim de putere publică de pârât, la cererea unei terțe persoane.
Prin prisma dispozițiilor art.1 din Legea nr.554/2004, controlul instanței de contencios administrativ se rezumă la verificarea condițiilor de legalitate cerute pentru emiterea actelor administrative de autoritate, condiții care, în speță, sunt enumerate la art.7 din Legea nr.50/1991, care reglementează executarea lucrărilor de construcții.
Din cercetarea prevederilor legale evocate, rezultă fără echivoc că solicitantul actului nu trebuia să îndeplinească, printre altele, decât condiția de a face"dovada titlului asupra terenului și construcțiilor", legea neimpunând nici măcar condiția ca cel ce construiește să fie proprietar, ci doar să aibă un titlu.
Ori, atâta timp cât s-a dovedit că terenul pe care s-a început sau urma să se construiască a intrat în proprietatea - SRL în baza contractului de schimb încheiat cu Municipiul S și că acest drept a fost transcris în Cartea Funciară, fiind opozabil terților, inclusiv recurenților din prezenta cauză, condiția de la art.781) lit.b se consideră pe deplin îndeplinită.
De altfel, în conformitate cu dispozițiile art.490 Cod civil, proprietarul terenului poate ridica orice clădire găsește de cuviință, în raportul de drept administrativ născut între - SRL și Primarul Municipiului S neinteresând angajamentele pe care cel ce voia să construiască și le-a luat sau trebuia să și le asume, în raport cu fiecare dintre membrii fostei asociații, și nici soarta investițiilor realizate de fostul investitor, întrucât raporturile dintre proprietarul terenului și proprietarii/deținătorii construcțiilor aflate pe acel teren se reglează potrivit regulilor instituite de art.494 cod civil și nu potrivit regulilor Dreptului administrativ, instanța de fond fiind îndreptățită să nu le examineze.
Cum toate chestiunile ridicate prin cererile de recurs vizează raporturile dintre reclamanții-recurenți și - SRL și cum acestea exced limitelor investirii instanței și raportului de drept administrativ dedus judecății, născut din faptul emiterii autorizației de construire nr.413/2005, Curtea, constatând că actul contestat a fost emis de autoritatea competentă, în baza și executarea legii, cu respectarea cerințelor Legii nr.50/1991 și a Normelor de aplicare a acesteia, apreciază că soluția de respingere a acțiunii, dincolo de caracterul sumar al considerentelor, este temeinică și legală, drept pentru care, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, cele două recursuri vor fi respinse ca neîntemeiate.
Pentru aceste motive
În numele legii
-3-
DECIDE:
Respinge cererile de recurs introduse de reclamantele C Româno - Germană SRL S și împotriva sentinței civile nr.165/CA din 6 februarie 2008 Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
red.jud-TD/15.10.2008
tehnored. gref.TN/16.10.2008
jud-fond
16 Octombrie 2008
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Violeta Elena Pinte, Dan
