Anulare act administrativ fiscal. Sentința 443/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII- contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.443
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26.01.2010
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Canacheu Claudia
GREFIER - -
Pe rol soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns reclamanta - SRL prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și pârâtele AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B prin consilier juridic cu delegație la dosar și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B prin consilier juridic cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile, prin reprezentanți, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
Curtea apreciază utilă, concludentă și pertinentă soluționării cauzei probe cu înscrisuri și o încuviințează pentru toate părțile.
Curtea pune în discuție excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 din cererea de chemare în judecată, excepția invocată de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B, prin întâmpinare.
Pârâtă DGFPMB, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției arătând că soluționarea contestației pe cale administrativă a fost suspendată până la pronunțarea unei soluții pe latură penală.
Pârâtă, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției arătând că potrivit disp. art.214 pr. fiscală organul fiscal poate dispune suspendarea contestației pentru motive bine întemeiate.
Apărătorul reclamantei solicită respingerea excepției arătând că a solicitat, atât anularea deciziei de regularizare, cât și a procesului verbal de control, însă, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului Bao mis să se pronunțe asupra procesului verbal de control.
Curtea acordă cuvântul pe fond.
Reclamanta, prin apărător, solicită admiterea acțiunii, anularea deciziei contestate și obligarea pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B să soluționeze contestația pe fond. Susține că dispozițiile Codului d e procedură fiscală cu privire la suspendarea soluționării contestației nu sunt imperative și că organele de urmărire penală nu au fost sesizate de organele care au efectuat controlul. În cauză, nu s-a dispus începerea urmăririi penale. În subsidiar, solicită admiterea contestației și anularea procesului verbal de control.
Pârâtă DGFPMB, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Pârâtă, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA,
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.07.2009, reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâții Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale B și Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului B solicitând anularea Deciziei nr. 41/04.02.2009 a Serviciului Soluționare Contestații din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului B; obligarea pârâtului Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului să soluționeze pe fond contestația împotriva măsurilor dispuse prin Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 124/30.10.2008 emisa in baza procesului verbal de control nr. 17799/1//CV/ 30.10.2008, prin care au fost stabilite obligații de plată suplimentare în suma totală de 757.336,97 RON; anularea procesului-verbal de control nr. 17799/1//CV/30.10.2008, în aza căruia a fost emisă Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 124/30.10.2008, pentru suma de 757.336,97 RON; iar în cazul in care se va admite capătul 2 de cerere, anularea Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr. 124/30.10.2008 ca act subsecvent procesului verbal atacat, emis în baza acestuia.
În motivarea acțiunii a arătat, cu privire la primul capăt de cerere că nu sunt îndeplinite cerințele art.214 alin.1 lit.a din OG 92/2003 care reglementează posibilitatea organului competent să soluționeze contestația pe cale administrativă să suspende această procedură, fără a institui în sarcina acestuia o obligație în acest sens.
În cauză, organul care a efectuat controlul nu a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni, în considerentele deciziei atacate menționându-se că a fost efectuat controlul în baza documentelor primite cu adresa nr.67/D/2006 de la DIICOT - Serviciul Teritorial București.
Dispozițiile legale invocate sunt de strictă interpretare, iar în cauză nu s-a făcut dovada sesizării de către organul de control vamal a organelor de cercetare penală cu privire la săvârșirea de către salariații sau administratorii societății a unei infracțiuni.
Din motivarea Serviciului de Soluționare a Contestațiilor nu rezultă că infracțiunea pretins săvârșită ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce va fi dată în procedura administrativă.
Reclamanta a mai susținut că decizia nu este motivată, nu menționează pretinsele fapte săvârșite, nu face încadrarea juridică a acestora, nu stabilește raportul de cauzalitate ce ar putea exista între elementele constitutive ale infracțiunilor și sumele de bani determinate în sarcina sa.
Nu rezultă care este raportul de interdependență care ar exista între faptele respective și creanțele fiscale în sumă de 757.336,97 lei stabilite prin Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, nr.124/30.10.2008.
Reclamanta a mai apreciat că, pentru a fi incidente disp.art.214 alin.1 lit.a, este necesar să se fi dispus începerea urmăririi penale, la dosar neexistând o dovadă în acest sens.
Simpla afirmație că a fost sesizat DIICOT - Serviciul Teritorial București în vederea stabilirii existenței sau inexistenței elementelor constitutive ale infracțiunii prev. de art.273 din Legea nr.86/2006, nu era de natură să determine suspendarea soluționării cauzei pe cale administrativă.
Referitor la capetele 2 și 3 de cerere, reclamanta a menționat că Serviciul Soluționare Contestații din cadrul DGFPMB nu s-a pronunțat cu privire la anularea procesului verbal de control nr.17799/1//CV/ 30.10.2008 în baza căruia a fost emisă Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.124/30.10.2008.
Acest proces verbal de control este nelegal și netemeinic întrucât facturile aferente,cu valoare totală de 214.725 euro nu au fost niciodată acceptate la plată de către reclamantă.
Reclamanta a invocat disp. art.46 Cod comercial, susținând că, pentru a constitui mijloace de probă, facturile trebuie să fie acceptate la plată, or ea nu a acceptat la plată facturile primite de la autoritatea vamală din Olanda, acestea nu i-au fost puse la dispoziție pe parcursul controlului pentru a-și exprima un punct de vedere și pentru a-și exercita dreptul la apărare.
Valoarea reală (în vamă) a mărfurilor pentru cele 8 operațiuni este valoarea de tranzacție (în speță, 43.848 euro) și ea este reprezentată de prețul (din facturile acceptate) efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile importate.
Reclamanta a apreciat că baza pentru stabilirea valorii în vamă, în virtutea Acordului privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru și Comerț și notelor relative la acestea îl reprezintă valoarea de tranzacție, așa cum este definită în Art.1, care reprezintă și valoarea la care are loc transferul dreptului de proprietate asupra mărfurilor.
Atâta timp cât facturile declarate de reclamantă în vama română au fost acceptate și plătite, ele fac dovada dreptului de proprietate al reclamantei asupra mărfurilor și nicio altă factură cu privire la aceste mărfuri, neacceptată în vreun mod și neachitată de reclamantă nu ăi poate fi opozabilă.
S-a mai invocat împrejurarea că a fost efectuat un control abuziv și/sau neglijent, fără a i se aduce la cunoștință documentele transmise de autoritățile olandeze, fără a se verifica realitatea înscrierilor în contabilitate și a plăților efectuate pentru mărfurile importate.
Pârâta DGFPMB a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 din acțiune în raport de suspendarea soluționării contestației până la pronunțarea unei soluții pe latura penală și de disp. art.218 alin.2 din OG 92/2003 conform cărora actul administrativ susceptibil de a fi contestat potrivit Legii nr.554/2004 este decizia prin care a fost soluționată contestația.
S-a solicitat respingerea primului capăt al acțiunii întrucât organul vamal a întocmit procesul verbal de control și a sesizat DIICOT - Serviciul Teritorial București pentru continuarea verificărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.273 din Legea nr.86/2006.
Au fost depuse la dosar actele administrative contestate și documentația care a stat la baza emiterii acestora.
Analizând actele aflate la dosar, Curtea reține în fapt că a fost verificată realitatea valorii de tranzacție declarate de reclamantă pentru 12 operațiuni vamale de import derulate în anii 2005 - 2006, fiind încheiat procesul - verbal de control nr. 17799/1//CV/ 30.10.2008 de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B - Serviciul Fiscală și Vamală.
În baza acestuia a fost emisă Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, emisă de Serviciul Fiscală și Vamală sub nr.124/30.10.2008 prin care s-au stabilit obligații vamale în sumă totală de 757.336,97 lei reprezentând: 197.624,43 lei - taxă vamală; 158.159,02 lei - TVA; 25.000,08 lei - dobânzi de întârziere aferente taxei vamale și TVA; 366.405,63 lei - majorări de întârziere aferente acestora și 10.147,81 lei penalități de întârziere aferente acestora.
Reclamanta a formulat contestație împotriva acestei decizii, iar prin Decizia nr.41/04.02.2009, Serviciul de Soluționare Contestații din cadrul DGFPMB a suspendat soluționarea contestației până la pronunțarea unei soluții pe latura penală, având în vedere disp. art.214 alin.1 lit.a din OG 92/2003.
În considerentele deciziei s-a reținut că acest control a fost efectuat în baza documentelor primite cu adresa nr.67/D/P/2006 de la DIICOT - Serviciul Teritorial București și că organul vamal a sesizat DIICOT - Serviciul Teritorial București pentru continuarea verificărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.273 din Legea nr.86/2006.
Organul de soluționare a contestației a apreciat că între stabilirea obligațiilor vamale constatate prin decizia contestată și stabilirea caracterului infracțional al faptelor săvârșite există o strânsă interdependență de care depinde soluționarea cauzei pe cale administrativă. Această interdependență constă în faptul că organul vamal a declanșat procedura de control urmare a adresei DIICOT - Serviciul Teritorial București căreia i s-a răspuns cu adresa nr. 17799/20423//CV/18.12.2008, referitoare la actele de control și datoria vamală stabilite în sarcina reclamantei.
Curtea apreciază că este întemeiată excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 din acțiune prin care se solicită anularea procesului verbal de control și a deciziei pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal, având în vedere suspendarea soluționării contestației formulate de reclamantă împotriva acestei decizii.
Potrivit art.218 alin.2 din OG 92/2003, deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de contestator la instanța de contencios administrativ competentă în condițiile legii.
Rezultă din aceste prevederi că este supus cenzurii instanței de contencios administrativ, actul administrativ emis de organul fiscal în soluționarea contestației administrative care este obligatorie potrivit Codului d e procedură fiscală.
Atâta timp cât nu s-a finalizat procedura de soluționare a contestației de către organul administrativ competent, nu este posibilă analizarea fondului cauzei de către instanța de judecată, respectiv examinarea legalității și temeiniciei deciziei ce face obiectul contestației și a procesului verbal de control ce a stat la baza emiterii deciziei, OG 92/2003 condiționând acțiunea în contencios administrativ având ca obiect aceste acte, de emiterea unei decizii în procedura administrativă.
În consecință, va fi admisă excepția inadmisibilității, urmând să fie respinse ca inadmisibile capetele 2 și 3 din acțiune.
Cu privire la primul capăt al acțiunii, Curtea apreciază că acesta este întemeiat, nefiind îndeplinită condiția prev. de art.214 alin.1 lit.a din OG 92/2003 invocat ca temei de drept al suspendării soluționării contestației administrative.
Potrivit acestor dispoziții, organul de soluționare competent poate suspenda, prin decizie motivată soluționarea cauzei atunci când organul care a efectuat activitatea de control a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni a cărei constatare ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluției ce urmează să fie dată în procedura administrativă.
Din înscrisurile depuse la dosar se reține că nu organele fiscale au sesizat organele penale cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni, ci controlul a fost efectuat ca urmare a adresei nr.67/D/P/2006 primită de la DIICOT - Serviciul Teritorial București, împrejurare menționată în decizia de suspendare a soluționării contestației.
Este adevărat că după finalizarea controlului, organul vamal a emis adresa nr.17799/20423//CV/18.11.2008 prin care a comunicat DIICOT - Serviciul Teritorial București actele de control încheiate cu privire la societatea reclamantă și la - Transport 2000 SRL, dar se precizează că aceasta este emisă ca urmare a adresei DIICOT nr.67/D/P/2006/17.09.2008 privind verificarea valorilor declarate de cele 2 societăți la importurile de la furnizori din Olanda și Italia.
Atât în decizia de suspendare a soluționării contestației, cât și în întâmpinare, DGFPMB precizează că adresa din 18.11.2008 a fost transmisă DIICOT pentru continuarea verificărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire de documente falsificate la autoritățile vamale, prev. de art. 273 din Legea 86/2006.
Aceasta înseamnă că, anterior efectuării controlului, DIICOT desfășura cercetări penale cu privire la această infracțiune, în cadrul acestor cercetări solicitând verificarea valorilor declarate de reclamantă la importuri, neputându-se reține în aceste condiții că organul vamal care a întocmit procesul - verbal de control și a emis decizia contestată de reclamantă a sesizat organele în drept cu privire la existența indiciilor săvârșirii unei infracțiuni.
Nu sunt incidente disp. art.214 alin. 1 lit.a din OG 92/2003 care reglementează în mod expres o anumită situație în care se poate dispune suspendarea soluționării contestației, situație ce nu se regăsește în speță din moment ce controlul a fost efectuat la solicitarea organului de urmărire penală care era deja sesizat cu privire la infracțiunea sus menționată.
În raport de aceste considerente, în temeiul disp. art.18 din Legea nr.554/2004, Curtea va admite în parte acțiunea va anula Decizia nr.41/04.02.2009 emisă de pârâta DGFPMB și va obliga această pârâtă să soluționeze pe fond contestația reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității capetelor 2 și 3 din acțiune pe care le respinge ca inadmisibile.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în B-, Corp C-15,.1, sector 5, în contradictoriu cu pârâții AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE B, cu sediul în B--40, Bl.4, sector 6 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, cu sediul în B-, sector 2.
Anulează Decizia nr.41/04.02.2009 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului și obligă această pârâtă să soluționeze pe fond contestația reclamantei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.
Gh./5 ex.
05.02.2010
Președinte:Canacheu ClaudiaJudecători:Canacheu Claudia
