Anulare act administrativ fiscal. Decizia 4673/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 4673/
Ședința publică de la 28 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE V, cu sediul în F,- bis, jud.V împotriva sentinței nr. 107 din 04.03.2009, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata asistat de avocat, conform împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, intimata a depus întâmpinare, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul intimatei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică, pentru motivele arătate pe larg în concluziile scrise pe care le depune la dosar. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului în contencios de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, concluziile orale ale părților, constată:
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Vrancea, reclamanta - a solicitat anularea Deciziei nr.4635/20.06.2007 emisă de Direcția Județeană pentru Prestații Sociale V, privind acordarea indemnizației pentru creșterea copilului și obligarea pârâtei la plata indemnizației pentru fiecare dintre copii gemeni, până la împlinirea vârstei de 2 ani precum și la plata retroactivă a acestor drepturi începând cu data de 14 mai 2007.
Tribunalul Vrancea pentru sentința civilă nr.107/4 martie 2009 a admis în parte acțiunea, anulând Decizia nr.4635/2007 și obligând pârâta la plata la plata indemnizației pentru fiecare copil născut la 2 aprilie 2007 începând cu data de 14 mai 2007 și până la împlinirea vârstei de 2 ani.
A constatat totodată că excepția de nelegalitate a rămas fără obiect.
La pronunțarea sentinței instanța de fond a avut în vedere că, la data de 2 aprilie 2007, reclamanta - a dat naștere la doi copii gemeni, respectiv și.
Reclamanta a solicitat indemnizația de creștere pentru ambii copii până la vârsta de 2 ani, dar prin Decizia nr.4635/20.06.2007. Vaa probat acordarea acesteia începând cu data de 14.05.2007 pentru un singur copil, în sumă de 600 lei.
Au fost avute în vedere de asemenea și disp.nr.HG1825/2005 de aprobare a Normelor Metodologice de aplicare a nr.OUG148/2005 care în art.2 din norme prevede: concediul și indemnizația pentru creșterea copilului sau după caz stimulentul se cuvine pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau după caz, pentru primii 3 copii încredințați în vederea adopției, adoptați sau aflați în plasament ori în plasament în regim de urgență, precum și pentru cei pentru care a fost instituită tutela, cu precizarea că, aceste dispoziții au fost constatate nelegale prin Decizia nr.1947/4.04.2007 a, reținându-se că indemnizația lunară se acordă în funcție de numărul copiilor născuți și nu în raport de numărul nașterilor.
Împotriva sentinței a declarat recurs Agenția Județeană pentru Prestații Sociale V, criticând-o pentru motive de netemeinicie și nelegalitate, în conformitate cu art.304 pct.9 Cod proc.civilă.
Se susține într-un prim motiv de recurs că prin Încheierea din 18 februarie 2009, instanța a respins excepția tardivității acțiunii promovate de instanță, fiind încălcate disp.art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Decizia la care se referă reclamanta a fost comunicată acesteia în 5 zile de la data emiterii, iar termenul de contestare fiind de 30 zile de la primire, urma a se constata că, depunerea contestației la instanță s-a făcut cu depășirea acestui termen, încălcându-se și art.19 alin.4 din nr.HG1025/2006.
Sub un alt aspect, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile nr.OUG148/2005 care prevăd explicit că acordarea indemnizației în discuție, se referă la nașterea propriu-zisă și nu la fiecare copil rezultat în urma unei nașteri.
Cu alte cuvinte, indiferent de numărul copiilor rezultați dintr-o singură naștere se acordă o singură indemnizație.
Pe de altă parte, indemnizația pentru creșterea copilului constituie o formă de sprijin din partea statului constituită într-un ajutor bănesc pentru părintele care a optat să-și întrerupă activitatea profesională în vederea creșterii copilului.
Această opțiune liberă a părinților copilului, trebuie înțeleasă că ei pot reveni oricând, renunțând la o prestație (indemnizație sau salariu) sau renunțând unul din părinți în favoarea celuilalt.
Recursul s-a declarat în termen legal.
Recursul este nefondat.
În legătură cu tardivitatea depunerii contestației, se constată că, prin Încheierea din 18 februarie 2009, instanța a rezolvat excepția invocată în sensul respingerii ei.
Corect s-a reținut că decizia nu a fost comunicată reclamantei, fapt recunoscut de altfel și de recurentă, iar împrejurarea că a luat cunoștință de acest act implicit ca urmare a plății indemnizației, nu este în măsură a suplini neregulile existente în procedura de comunicare și cu atât mai puțin consecințele create.
Sub acest aspect critica este nefondată urmând a fi înlăturată.
Pe fondul cauzei, susținerile recurentei sunt nefondate, iar abordarea dispozițiilor art.6 din nr.OUG148/2005 în sensul că trebuiesc raportate la numărul copiilor născuți iar nu la numărul nașterilor, este nerealistă.
De altfel, nașterea însemnând aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, a determinat intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, prin Decizia nr.1847/4 aprilie 2007 a stabilit că art.2 din Normele Metodologice aprobate prin nr.HG1825/2005 de aplicare a nr.OUG148/2005 sunt nelegale, și drept consecință actele emise ulterior acestei date, întemeiate pe acest text, sunt de asemenea nelegale.
Contrar susținerilor recurentei, din examinarea dispozițiilor nr.OUG148/2005, se deduce indubitabil că izvorul legal al dreptului de a beneficia de un sprijin material din partea statului nu este familia ci numărul de copii existenți în cadrul familiei, aceasta rezultând și din faptul că, în situația când, nou-născutul nu este viabil, drepturile respective nu se mai acordă sau încetează a se mai acorda.
În acest sens art.3 alin.3 din nr.HG1025/2006, despre care recurenta afirmă că a fost abrogat, neobservând că prin noua reglementare acesta păstrează aceeași formă.
Față de cele expuse, Curtea, văzând și art.312 Cod proc.civilă, va respinge recursul ca nefondat, obligând recurenta în temeiul art.274 Cod proc.civilă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE V, cu sediul în F,- bis, jud.V împotriva sentinței nr. 107 din 04.03.2009, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
Obligă recurenta Agenția Județeană pentru prestații Sociale V la plata sumei de 1000 lei cheltuieli de judecată către intimată -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red./29.06.2009
Tehno /03.207.2009
ex.2
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Trofimescu
